Mişcarea, noiembrie 1911 (Anul 3, nr. 238-262)

1911-11-25 / nr. 258

in- TEATRUL NAŢIONAL Representaţiile Societăţii Dramatice Joi 1S4 N­oembrie : „Funcţionarul de la Domenii11 comedie originală In trei acte de P Locusteanu. Stinbălă 26 No­imbrie : „Taifun“. Duminică 37 Noembrie : „Taifun“. TURNEUL LE BARGY 5 Decembrie: „LAmi des Femmes„ de Dumas. 5 Decembrie: „Le Respect de L’A- mour“ şi „Connais-Toi“ de Hermen. — Biletele Ia „Thalia" — cută cu un glas tremurător şi cu o emoţie absolut neobişnuită ora­toriei d-lui N. Filipescu,­d-sa şi-a reluat locul. Impresia generală ce a produs în Cameră a fost că declaraţiile ce le-a făcut d. N. Filipescu i s’au impus pentru salvarea situaţiei guvernului. Iar în ce priveşte pe d. Marghi­loman, care a strălucit în tot timpul şedinţei numai prin schimbări dese de feţe, —din galben în alb şi din alb în roşu,—impresiunea generală este că a ieşit adine umilit din desbaterile urmate. De remarcat încă un fapt : dl. Tache Ionescu a cerut cuvintul, dar majorită­ţile s’au grăbit să voteze închiderea dis­cuției. Banca ministerială nu mai putea su­porta discuția pe această temă ! Guvernul a avut ori o zi penibilă. ­D­I­N S­B­O­R­U­L VR­EMII Jfcsirrţtirea i­­orală. Ziarele ruseşli ne aduc înspăimîntata ştire că în Petersburg s’ar fi ivit un nou Jack sintecătorul. Ca şi monstrul din Londra, spintecă­torul rus, varsă tot atita singe şi se dă la aceleaşi cruzimi de fiară flămîndă, fără macar să aibă scuza bestiei : foa­mea. Un soi de tigru omenesc acesta,— căci sunt şi hiene omeneşti, sunt de a­­cei care desgroapă morţii, fără nici o altă trebuinţă, de­cit doar acea de-a’şi satisface cu cadavrele plăceriie sexului lor, î­ntocmai cum spintecătorii îşi pro­cură la simpla vedere a sîngelui victi­­milor, fiorul suprem al fizicei iubiri. Dacă însă sunt de plîns victimile poate că tot atît de vrednici de milă sunt şi călăii, a căror firească alcătuire n’are nimic comun cu omul, de cît, doară chipul omenesc, şi cu toate acestea, sunt chemaţi la aceiaşi răspundere ca şi oa­menii, sunt judecaţi după legi făcute pentru aceştia. Patologia sentimentului moral nu ne poate reţine multă vreme; studiul său amănunţit aparţine antropologiei crimi­nale. Se cunosc numeroase lucrări publicate asupra acestui subiect de o jumătate de secol. Ar fi poate cu profit pentru cetitori să încerce un palid rezumat. Teza lui Lombrozo, asupra crimina­lului născut cu caracterele sale fiziolo­gice, psihice şi sociale, a fost cu vio­lenţă combătută. Mai multe teorii s’au succedat pentru a explica existenţa acestei anomalii mo­rale-Veni întăi teoria atavismului, după care criminalul născut ar fi o urmă, o înapoiere la omul primitiv, bănuit vio­lent şi nesociabil ; criminalul născut ar fi un soi de „anachronism ambulant“ ce-şi poartă prin veacuri tipul strămoşi­lor săi primitivi. Urma teoria infantilismului, după care nu se mai invoca ereditatea, ci o­­prirea de desvoltare. După această teo­rie, perversiunea care e permanentă la criminalul născut, este normală, dar tran­­sitorie la copil. Vine apoi teza patologică, care atribue tipul criminal epilepsiei (declarate sau în larvă) considerată ca prototipul impul­­siunilor violente şi distrugătoare. Cea mai recentă din toate e teza so­ciologică. Ea atribuie condiţiilor sociale un rol precumpănitor şi susţine că „cri­minalul e un microb inseparabil de me­diul lui“. Nu vom intra în examenul acestor i­­poteze care au dat loc la desbateri pa­sionate ; o singură chestie ţine de su­biectul nostru, acea a insensibilităţei mo­rale, pusă cu mult înaintea antropolo­­giei criminale sub numele de moral in­sanity, nebunie morală, nebunie impul­sivă, monomanie instinctivă. Intr’adevăr instinctele perverse toate, dorm germene la orice om . Ele sunt impedecate în desvoltare, sau odată des­­voltate, nu intră în acţiune după cum­ sunt mai mult sau mai puţin înfrinate de o însuşire caracteristică numai omu­lui care-i face în acelaş timp şi tăria şi deosebirea de celelalte animate aseme­nea lui. Această putere e puterea con­­ştinței morale. In această privinţă găsim curioase teorii. Aşa, Regumonianus, citat de Kraft, Ebing, susţinea in 1513, că perversitatea e independentă de cunoştinţa exactă a binelui şi a răului; el atribuia această anomalie prnetei Venus. Teoria ar putea doar trece ca o figură poetică, în ceia ce priveşte psihopatiele sexuale la barbaţi, de care Venus-de­şi nu planetă—nu este cu totul străină. II Pentru fiu­ Panu Implinindu-se un an de la încetarea din viaţă a mult regretatului Gheorghe Panu, mai mulţi admiratori ai defunc­tului, au luat iniţiativa pentru formarea unui comitet care să ridice acestui fiu ilustru al Iaşului o statue în mijlocul oraşului în care el ridicase steagul de­mocraţiei şi pe care el l-a reprezentat cu atita strălucire în parlament, până în ultimul moment al vieţei sale. Dacă acest mare sămănător de idei, căruia întreaga democraţie romică da­­toreşte atît de mult, e o glorie naţio­nală şi nu numai a Iaşului, noi ieşenii avem în primul m­od datoria de a-i e­­terniza numele printr’un monument demn de el şi demn de noi. Ia vederea acestui scop, făcem apel la toţi aceia cărora e scump numele lui Gh. Panu, să adreseze ziarului „Mişca­rea“ adesiunile lor şi atunci, cînd a­­ceste adesiuni se vor aduna într’un nu­măr îndestulător, semnatarii lor vor fi convocaţi spre a organiza un comitet însărcinat cu adunarea mijloacelor şi cu toate lucrările premergătoare. Pâcă astăzi am primit adesiuni din partea d-lui A. D. Xenopol, profesor universitar, dr. Sion fost subdirector al serviciului sanitar, N. M. Cișman (Huși) și maiorul C. Gh. Lupașcu. Informaţii mi . Atragem atenţia d-lui ministru al justiţi şi, în special, atenţia d-lui pro­curor general asupra unei mici broşuri roşie, intitulată „Afacerea Szakmary," în care celebrul dr. Goldenstein îşi permite să înjure magistratura Iaşului. Broşura e tipărită la tipografia Staierman şi Steinfeld, str. Ş­if­uan cel Mare 37. Iată, în adevăr, în ce termeni îşi per­inde d-rul Goldenstein să vorbească de d-ntl judecător Volanschi unul din cei mai culţi şi mai integri magistraţi, cu care se mindrette Tribunalul nostru: „Din cauza vacanţiei—zice d-rul Golden­­„sii­in—cercetările lîncezeau. D. jude in­structor Sculy care era delegat nu s’a „interesat de chestie așa că a urmat „un alt domn, un vampir, o fiară săl­batecă care m’a torturat într’un mod „infam și indescriptibil. Acesta m’a și­­„canat pînă ce m’a înbolnăvit. Timp de „mai multe săptămîni mă chema de pre­­„ferenţă numai. Sîmbăta ştiind că in a­­„ceastă zi practica medicală e mai bună, „mă lasa să stau într’un coridor infec­­„ lat, iar pe la ora 6 imi spunea răstin­­„du-se ca la o slugă: Domnule ! Poţi să „te duci acasă. „Pe urmă au început investigaţiunele „şi confrosităţile iezuitice. Am fost con­fruntat cu toate slugile. La interogator „nu-mi permitea să stau pe scaun. Odată „mi-a făcut un scandal că am venit cu „un baston. Iar culmea a fost că tăia „în două frazele pentru a Ie da un alt „înţeles care să mă compromită. Zbiera, „vocifera şî ţipa la mine ca un des­­„creerat şi odată a avut un acces de „sincopă.“ Nu credem că organele superioare che­mate de a apara prestigiul magistraturei să lase fără urmare aceste rînduri în care un fost judecător de instrucţie, un actual magistrat de şedinţă, este astfel batjocorit pînă la infama insinuare de a fi falsificat depunerile deliquenţilor sau a martorilor. Art. 182 din codul penal zice lămurit: „Cel ce prin cuvinte sau „scrieri înjurătoare, va atinge onoarea „unuia sau mai multor funcţionari ad­­­ministrativi sau judecătoreşti, sau unui „jurat, în lucrarea sau cu ocaziunea e­­­xerciţiului funcţiunei lor se va pedepsi „cu închisoare de la 15 zile la 6 luni.“ Pe baza acestui articol se impune ca imediat să se deschidă acţiune publică în contra d-rului Goldenstein. Trebue o­­dată pus capăt acestui sistem nenorocit ca justiţiabilii sau deliquenţii nemulţu­miţi împotriva cercetărilor sau deriziu­nilor magistraţilor să recurgă pe calea publicităţei la injurii şi calomnii. E da­toria noastră a tuturora, şi mai cu seamă a ministrului de justiţie şi a parchetului general, să asigure respectul magistra­turei.­­ D­l dr. Al. Giossi a fost numit me­dic auxiliar pentru combaterea epidemii­lor din oraşul nostru. „ In ziua de 1 Decembrie a. c. orele 10 a. m. se va ţine la prefectura jude­ţului licitaţie publică pentru arendarea dreptului de vinătoare în pădurile sta­tului după publicaţia apărută în Monito­rul Oficial No. 177 din Noembrie a. c. MIŞCAREA I De vânzare vite americane altoite | ---------------- la Pepiniera--------------------­Otare Gustave Micolina—Iaşi Decorat Cavaler Meritului Agricol. Paris 5 Iulie 1905. Decorat Oficer Meritului Agricol. Paris 14 Iulie 19­01. Vânzări în condiţiuni excepţional de­favorabile Furnizează cele mai multe viţe Creditului viticol. fi 5000000 vite alte ia licoliaa Iaşi I1 2003000 vite ab­ia la Algeria Mai bine de 2000000 viţe s’au altoit din varietăţile: Selection Camere, galbenă de Odobeşti, Chasselas dore, şi va­rietăţi de masă extra Reprezentant al Sindicatului pepinierelor din Oran (Algeria) In Primavara 1912, sosindu-mi o cantitate de peste un milion şi jumătate de viţe algeriene, voiu putea furniza ori­ce varietăţi de viţe con­form catalogului general pagina II-a“. I Agitaţia meseriaşilor din Iaşi Proiectul de lege al d-lui Neniţescu cu privire la asigurările muncitoreşti, a produs o vie mişcare printre meseriaşii ieşeni. Aceşti meseriaşi observă că după proiectul d-lui Neniţescu avantajul cel mare îl au bolnavii şi invalizii, iar, nici de cum, meseriaşi şi muncitori cari cotizează pentru a-şi asigura zilele de bătrîneţe. Meseriaşii ieşeni proiectează o cons­fătuire pentru a cere modificarea pro­­ectului de lege în punctele următoare : al Pensia unică pentru bătrîneţe fixată la 10 lei anual, meseriaşii ieşeni o so­cotesc ca ridicolă şi nedreaptă faţă de sacrificiile ce li se impun. E, pe de o parte, nedrept ca cotizaţia să fie uni­formă pentru toţi muncitorii fără a se ţine seamă de salari­e, pe de altă parte şi mai nedreaptă ca pensia să fie ace­iaşi pentru toţi muncitorii, fără a se ţine seamă iarăşi de salar, de nevoile de familie şi de cotizaţiile ce pot face în raport cu salarul. In sistemul proectului d-lui Neniţescu indiferent de salar, pensia pentru bă­­trineţe e fixată la 150 lei anual, astfel că meseriaşul sau muncitorul, conside­rat după cele 5 categorii stabilite la a­­sigurările pentru boală sau invaliditate, fie că va avea un salar de 1, 2, 3, 4 sau 5 lei pe zi, va beneficia de aceiaşi pensie la bătrîneţe de 150 lei. Nici pen­sia pentru bătrîneţe, nici cotizaţiile pen­tru această pensie, nu sunt reglementate în rapor­t cu salarul fiecăruia, astfel ca lucrătorul cu salar din primele două categorii beneficiază de aceeaşi pensie ca acei din categoriile superioare. Pre­ocuparea­­nevoilor de familie dispare iarăşi în chestia pensiei pentru bătrî­­neţe, astfel că meseriaşul sau muncito­rul împovănat de familie va avea ace­iaşi pensie ca şi meseriaşul şi muncito­rul becher. Meseriaşii ieşeni cer, în consecinţă, ca suma de 150 lei, stabilită ca pensie a­­nuală de bătrîneţe, să fie declarată ca pensia minimă ce o va primi un me­seriaş. Pensia să poată fi mărită însă în raport cu salarul şi cu cotizaţiile făcute, lăsînd fiecăruia facultatea de a cotiza cu mai mult, după pensia ce are în vedere a cîştiga la bătrîneţe. Meseriaşii sunt revoltaţi că în ziua de 19 Noembrie a avut loc o consfă­tuire la Camera de meserii, sub preşi­­denţia d-lui C. Cerchez şi în asistenţa d-lui N. V. Ştefăniu,­preşedintele Ca­merei de meserii, fără a se atinge cîtuşi de puţin de aceste puncte esen­ţiale ale proectului’, cerîndu-Ii-se nu­mai să aducă mari laude * d-lui Neni­ţescu şi guvernului conservator. b) In ce priveşte^limita de virstâ pen­tru cîştigarea pensiei de bătrineţ*, fixată în proect la 65 de ani, meseriaşii ieşeni o socotesc ca o condiţiune prea grea faţă de condiţiuriele împovărătoare ale traiului din ţara noastră. Cu toate că în broşura ce s’a răspindit de guvern se arată că în alte state asemenea pensie nu se serveşte de­cît de la virsta de 70 ani, meseriaşii ieşeni observă­ că, con­­diţiunele grele de traiu din ţara noastră, alimentaţie­ proastă şi scumpă, locuin­ţele nesănătoase în care trăesc, atelierele păcătoase în care lucrează, şi în gene­ral toate condiţiunele de trai şi de mun­că, fac această limită de vrrstă aproape imposibilă de realizat. Murim sub povoara greutăţilor de muncă şi de trai înainte de 65 ani, ne zicea unul din inteligenţii meseriaşi din Iaşi. Nu apucăm nici unul dintre noi aceşti 65 de ani pentru a ne putea fo­losi de economiile ce am făcut pentru bă- trîneţea noastre. Meseriaşii ieşeni voesc ca limita de vrîstă să fie fixată la 55 de ani. „ Aflăm cu părere­­le rău despre în­cetarea din viaţă a fostului telegrafist­­pensionar, Dimitrie N. Ionescu, fratele amicului nostru dl. Neculai Ionescu ins­titutor. Inmormîntarea va avea loc mîine Vi­neri, orele 3 p. m. Condoleanţele noastre întristatei fa­milii. Greva brutarilor.­Camera de comerţ din Galaţi a înaintat astăzi Camerei de comerţ din Iaşi un amănunţit raport a­­supra măsurilor luate cu privire la a­­planarea conflictului ivit intre patronii şi lucrătorii brutari din acel oraş „în cursul verei trecute.11 Intre altele, prin acest raport se ara­tă, că în primul rînd s’a căutat să se reglementeze munca lucrătorilor după o­­rele de lucru, plătindu-se fiecăruia sala­rul proporţional cu munca ce o depun. Cu privire la salariile acestora, rapor­tul de mai sus arată că s’a prevăzut pentru calte 125 lei pe lună, frămîntă­­torilor 90, iar ajutorilor 60 lei. In urma amănuntelor trimise de Ca­mera de comerţ din Galaţi reesă că în acel oraş lucrătorii brutali­­sunt plătiţi cu mult mai puţin de cit cei din Iaşi, a căror salar­ie ridică actualmente la 129 lei pe lună pentru căite, la 105 pen­tru frâmintători şi la 80 lei pentru a­­jutoare. Să Se mai adauge la aceasta şi faptu că la o brutărie din Galaţi se întrebuin­ţează 4 calfe, pe cînd la una din Iaşi 7• ♦ In viitoarea şedinţă a consi­liului de higienă se va lua în dis­cuţie şi chestiunea aprovizionărei oraşului cu ghiaţa necesară în tim­pul verei. Se ştie că actualmente oraşul consuma ghiaţa­ procurată din iazul Beldiman, Ilolboca şi din Bahlui; cum apa din aceste iazuri, e cu desăvîrşire murdară şi cum pentru primăvară se aşteaptă o nouă is­­bucnire a epidemiei de holeră, se va interveni pentru a se opri în viitor aprovizionarea cu ghiaţă din bălţi şi a se da în consumaţia pu­blicului ghiaţă fabricată in mod ar­tificial. O radiaţie a le Institutorilor.—Insti­tutorii noi numiţi în învăţămînt au îna­intat d-lui C. Arion ministrul instrucţiune! publice un memoriu prin care cer ega­­larea gradaţiunilor cu colegii mai vechi, şi socotirea primei gradaţiuni cu 33 lei 75 bani iar a doua cu 67 lei 50, adică 15 şi 30 la sută din salarul de 225 lei cu care aceştia sunt retribuiţi.­­ La Librăria Iliescu Piaţa Unirea a sosit un nou stoc din renumitele con­­dee cu cerneală «Mănos», singurele condee cunoscute ca cele mai practice, la care se poate pune ori ceţipeniţe. Costă numai lei 0.75.­­ Personalitatea lui Le Bargy este prea cunoscută, ca să ne putem îndoi de strălucitele succese ce va obţine. Este destul, că, Comedia franceză nu vroia să-l lese să demisioneze şi numai în urma unui proces celebru s’a eschi­vat de la Comedie, însă de acum nu mai are voie să joace în Franţa, cu atit mai puţin la Paris. Cu multă greutate a cedat impresa­­riului său, d. Gustave Labruyère, ca sâ joace o serie de reprezentaţiuni, în cursul cărora va fi interpretat cel mai bun repertoriu al său. Graţie acestei intîmplări vom avea fericirea să­­ ascultăm şi noi pe artistul Le Bargy însoţit de o trupă de elită în serile de ţLuni 5 şi Marţi 6 Decem­brie, în sala Teatrului Naţional. Biletele se iau cu asalt la Agenţia Teatrală „Thalia“, Maximovich Şcolare.—Institutorul N. D. Răileanu de la şcoala de băeţi Nr. 1 a fost trans­ferat la şcoala Nr. 3 de băeţi din Foc­şani. — Invăţătorul Vasile Mindru de la şcoala din Curseşti a fost transferat la Hîrşova jud. Vaslui. — D-na Natalia Lascar învăţătoare la Ruginoasa a fost transferată la Rediu jud. Neamţ. — Institutoarea Dimitrovici Maria de la Fălticeni s’a însărcinat să gireze di­recţia şcoalei de fete No. 1. —■ învăţătorul Dimitrie Ariciuc de la Vlăsineşti (Dorohoi) a fost transferat la Viforăni (Botoşani). " In vederea alcătuirei unei statis­tice exacte cu privire la şcoalele rurale, Casa şcoalelor a intervenit pe lingă Pre­­festura de judeţ, cerind ca Primăriile să comunice date asupra situaţiei şcolilor din judeţul nostru şi informaţiuni pre­cise asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru satisfacerea nevoilor ce se simt. — Printre’învăţătorii din circ. Iaşi s’a făcut următoarea mişcare: Diaconul Gh. Carpen de la şcoala din com. Oră­şeni a fost transferat la şcoala din co­muna Creţeşti jud. Botoşani. învăţătorul Haralambie Nuţu, a fost mutat de la Negreşti—Dobreni la şcoala din Căciuleşti jud. Neamţ, — D l Titus Patriciu a fost admis de­finitiv pe tabloul de capacitate al profe­sorilor secundari, pentru specialitatea principală matematecă. * In astă seară la Sidoli program nou, între care o măreaţă dramă istorică «Salba Reginei» jucată de cei mai mari interpreţi. Noul program cuprinde apoi : Casca­dele din Monasterio (Spania), splendide vederi după natură.—Modelul, roman din viaţa artiştilor cu d-ra Napierkowska de la Opera Mare din Paris în rolul princi­pal.—O soţie prea expansivă, scene co­mice de moravuri pariziane.— Rozalia serbează anul nou, scene humoristice cu vesela actriţă, etc. etc, etc. * Zilele acestea se va face o nouă mişcare la ministerul de resboi. * Curtea de apel din Iaşi a condam­nat la zile ,15 zile închisoare pentru bancrută simplă pe comercianţii B. Mar­­gules şi Emil Herşcovici din Roman. Aceasta deriziune a fost confirmată azi şi de Curtea de casaţie. * M. S. Regele a semnat decretul prin care regulamentul facultăţei de medicină din Bucureşti se va aplica şi facultăţei de medicină din Iaşi. Acest regulament va purta titlul de „Regulamentul facultăţilor din Bucureşti şi Iaşi*. „ Senatul Universitar din Bucureşti în unire cu profesorii facultăţii de medicină au recomandat in unanimitate pe d. doctor C. Bacaloglu ca profesor definitiv la clinica medicală de la facultatea de medicină din Iaşi. Crima din Socola. —Ancheta asupra înfiorătoarei crime comisă ori noapte în str. Socola, continuă. Astăzi după amiază la orele 3 d. dr. Grossi ajutor medic legist, va proceda la morga spitalului istraelit la autopsia cadavrului femeei Ghid­a Rozentzweig. Autorii acestui fioros asasinat, n’au putut fi descoperiţi încă, cu toate că sunt indicii sigure că aceştia s’au refu­giat în corn. Bucium ascunzîndu-se In vre-o vie. Circiumarul Iţic Rozentzweig, care a scăpat graţie ajutoarelor date de cîţiva trecători, e în afară de ori ce pericol ; totuşi numitul comersant se află într’o continuă stare nervoasă din cauza spaimei cu care s’a ales în urma asasinatului soţiei sale. Pe ziua de astăzi s’a înregistrat în oraş un caz de febră tifoidă. * Membrii consiliului de higienă se vor întruni în ziua de 30 Noembrie sub preşidenţia d-lui dr. Fior. & Mercuri 30 Noembrie se va oficia cu deosebită solemnitate hramul bisericei sft. Andrei. Serviciul divin va fi oficiat cu această ocazie de către părintele Tincoca, pro­­toereul oraşului. S-a deschis splendida şi noua berărie a fabricei „ZIMBRU“ pe Piaţa Cuza-Vodă No. 3

Next