Mişcarea, iunie 1913 (Anul 5, nr. 119-144)
1913-06-25 / nr. 139
ANUL V No. 139 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Piaţa Unirei No. 5. Saloanele Ciobului liberal ABONAMENTE în ţară pe un an....................20 lei la străinătate pe un an . . . 40 Preoţi şi învăţătorii rurali . . 50°/» EDIŢIA la Austria nu mobilizează -- O de înţinţire oficială Consulatul general Imperial şi Regal Austro-Ungar trimite «Mişcărei» pentru a da publicităţei următoarele: „Sunt împuternicit din sursa înaltă a desminte oficial zvonurile după care Austro-Ungaria „s’ar mobiliza şi s’ar face concentrarea rezervelor“. Înregistrăm cu mare mulţumire această desminţire oficială, de natură a produce o excelentă impresie în Iaşi, ca şi în întreaga ţară. De altminteri noi, din capul locului, nu ne-am îndoit că, Austria, credincioasă vechei şi statornicei amiciţii ce-o leagă de România, nu va face, în aceste grele împrejurări, nici o manifestare care, în opinia publică romînească, ar fi putut fi interpretată ca un act de denunţare al acestei amiciţii. Deplini încrezători în această amiciţie, în spiritul de dreptate şi în influenţa aproape hotărîtoare a Austriei, am nădăjduit întotdeauna şi nădăjduim încă şi astăzi că Ea, de acord cu celelalte mari Puteri, amice României, va şti să sprijine cu energie drepturile şi interesele legitime romîneşti din Peninsula balcanică, pentru ca ele să-şi găsească, în scurtul şi ultimul ragaz accordat păcei, o desăvîrşită satisfacţie. Cum se judecă in Franţa redeschiderea ostilităţilor în Balcani ţi mobilizarea României Reproducem după marele ziar francez „Le Temps“ următorul important articol: Demenţa balcanică Statele balcanice au comis nebunia, de care statele amicelor le credeau incapabile. N’au indrasnit să declare răsboiul. Dar evitînd această greşală de formă au comis greşeala de fond. Se bat fără să fi rupt relaţiunile diplomatice şi dacă n’au riscat cuvintele de ruptură, au împins lucrurile pănă la acte de răsboiu. La rîndul ei, şi fine, România mobilizează şi teama ce ea are de a nu ajunge prea târziu ne permite să credem din partea ei iniţiative violente. Aliaţii au în această nefastă aventură o responsabilitate politică solidară. Discuţiile şicanatorii prin care ei au împedecat prepararea arbitrajului, rezervele zadarnice ce au acumulat pe calea singurei soluţii posibile, alternativele incoherente de conciliaţiune şi de rezistenţă prin care ei au inttrziat intervenţia liberatrice a împăratului Rusiei, dau măsura spiritului lor politic. Ar fi copilăresc şi fastidios de a despărţi. Cu toţi, fiecare la ceasul lui, au pus de partea lor greşala. De asemenea comune sunt şi responsabilităţile lor militare. Dacă Bulgarii au atacat cei dintâi, Serbii au dovedit imediat că nu doreau altceva decât prilejul ca să dee caracterul unui războiu unor înttlniri de avantposturi. Grecii cari s'au plîns, In mod legitim de loviturile de tun trase contra flotei lor de Bulgari la Kavala, s’au vestejit singuri de discredit prin distrugerea fără glorie a celor 1200 Bulgari dela Salonic. Aceste agresiuni succesive n’au nimic din măreţia unui războiu. Sunt urîte loviturile de surprindere oblice şi puţin onorabile. Care va fi urmarea ? Pentru Eurofia nu se anunţă, afară doar de complicaţii primejdioase. Căci statele balcanice, prin modul lor de a proceda, au produs vidul în jurul lor. Dacă le place să se înjunghie şi să se reducă ele însăşi, ele opresc, în orice sens ar fi, pe marile Puteri să le susţină. O intervenţie europeană angajată în astfel de condiţii nu se poate justifica. Marile puteri credem noi, sunt de pe acum de acord, pentru a trage, în jurul Balcanilor, un cordon sanitar şi a se feri de consecinţele unui acces de demenţă colectivă care nu se poate calma decît într’o complectă izolare. Din punctul de vedere balcanic situaţia nu poate fi decit foarte clară. Opera unui om de sforţări este doborîtă. Chiar dacă aliaţii se vor plictisi după cîteva zile de luptă—ceea ce e foarte probabil—ei vor eşi din aceste lupte slăbiţi materalmente şi moralmente, vor deveni jucăriile Europei şi nu vor mai fi stăpîni pe destinele lor. Pentru a-şi răscumpără greşelile şi să se reaşeze în stima lamei, în situaţia în care erau acum trei luni, cîţi ani le vor trebui de aci înainte ? Prezentul detestabil ce și-au creat va apasa multă vreme asupra viitorului lor. Presa rusa şi Homé întreaga presă rusă, afară de Ruskaia Molva, comentează în mod favorabil Intervenţia Romîniei. Russkaia Molva crede că dacă România şi-ar pune în executare ameninţările ar servi mai mult proeetele triplei Alianţe decât pe cele ruseşti- Celelalte ziare, inspirate probabil de guvern, cred că România e doritoare de pace şi că intervenţia ei are de scop menţinerea echilibrului în Balcani. „Dacă România, scrie Dien, va lua partea Serbiei, ea nu o va face fiindcă crede cererile Serbiei drepte, ci numai pentru a contrabalansa pe Bulgaria. Acest punct de vedere e înpărtăşită de guvernul rus". Rietch crede că Romînia îşi va arunca sabia pe platanul cel mai uşor al balanţei, şi că va ajuta Serbia la victoriele ei. Politica României are toată aprobarea presei ruseşti chiar a quas."-oficialei Noveie Vremia. APEL Entuziasmul fi avintul patriotic care s'a manifestat de la un ca- I păt la celălalt al ţârei cu prilejul mobilizămi trebue să facă fi mai vin * sentimentul de solidaritate faţă de cei cari rămîn. Acei ce se duc să cucerească o nouă glorie I ţârei noastre lasă după ei familii, interese în su■ ferinţă, ce nu pot şi nu trebuie lăsate să fie primejduite. Măsuri importante se impune. Toţi acei cari au putinţă şi mijloacele necesare trebuie prin toate căile posibile să vie în ajutorul famililor sărace a celor ce se duc. In primul joc MARII PROPRIETARI au datoria superioară în acest ceas solemn să facă ca nimic să nu lipsească familiilor, al căror cap pleacă la războiu. O vastă asociaţie mutuală de solidaritate trebuie să se stabilească de sus în jos pe întreaga scara socială. „Fiecare după puterea lui“ acesta e cuvîntul de ordine fie trebue să ne dăm cu toţii, mare şi mic, prin obolul şi prin acţiunea noastră trebue să contribuim la această operă de solidaritate naţională. Toate asociaţiunile, de orice natură, „toate marile instituţiuni de credit au o mare datorie de înplinit. Cu toatele trebue să se întrunească în acelaş gînd şi să facă aceleaşi jertfe impuse de împrejurări. „Liga Deşteptarea“ a dat astăzi semnalul convocând pe membrii ei în acest scop. Ziarul «Mişcarea» crede că-şi îndeplineşte o înaltă şi patriotică datorie deschizînd cu începere de astăzi o listă de subscripţie publică, în coloanele sale, pentru strîngerea unui fond destinat familiilor sarace a celor ce se duc Toţi acei ce ştiu să-şi înplinească datoria cătră apărătorii ţării noastre sînt rugaţi să treacă în persoană la redacţia ziarului nostru, în fiecare dimineaţă între orele 9—12 sau, după amează, între ora 24, pentru a-şi înscrie numele în registrul deschis în acest scop şi depune suma ce va crede de cuviinţă. Numele subscriitorilor se va publica în fiecare zi. Sumele încasate se vor distribui familiilor sarace după prealabila înţelegere cu Primarul oraşului Iaşi şi Preşedintele «Ligei Deşteptarea». La orele 5 p. m. „Mişcarea,, va apărea într’o a doua ediţie, cu ultimile ştiri telegrafice şi telefonice asupra evenimentelor la ordinea zilei. Lista de subscripţie pentru ajutorarea familiilor sarace a celor mobilizaţi. C. Stere G. G. Mârzescu Teodor Vasiliu C. B. Pennescu Xenofon L. Eraclide . Al. Al. Gheorghiu ltime ştiri telefonice şi telegrafice Buc. O tegramă din Vidra anunţă că astă-noapte trei bulgari tăiau liniile telefonice şi telegrafice cari leagă forturile noastre din Capitală. Un ţigan, care trecea din întlmplare observînd faptul, s’a apropiat de ei. Doi din bulgari au fugit, al treilea care era pe stîlpul telegrafului neputînd fugi, a fost lovit de ţigan cu un ciomag în cap, apoi prins şi dus de jandarmi în Capitală. * Bucureşti. O telegrama din Viena, sosita de la Sofia anunţă victoriile bulgarilor, ele însă se desmint de corespondentul din Sofia al ziarului „Viitorul“ din Bucureşti. * Bucureşti. —O telegramă din Sofiia anunţă că alaltăeri dimineaţă la orele 4 p. m., divizia armatei sârbe dela Timoc a fost încunjurată de armata bulgară şi învinsă după o luptă groaznică. După telegramele sosite legaţilor din Capitală s’a desnunţit ştirea aceasta. Intr’adevăr, devizia sârbească a Timoraiui s’a retras la orele 5 pe un deal unde s’a Intăut, deşi In faţă erau forţe bulgare cu mult superioare. Armata bulgară n'a îndrăznit sâ atace armata sîrbească de oarece în faţa dealului pe care era divizia se află o vale, în care dacă intra armata sârbească se expune să fie destrânsă. * București. — O notă circulară a fost transmisă reprezentanţilor din străinătate, semnată de Pasici, în cuprinsul următor : La 17 iunie orele 2 noaptea, o armată bulgară depeste 100.000 oameni şi o numeroasă artilerie, a atacat trupele sîrbe şi a mers cu cruzimile aşa de departe, că a ucis răniţii ramaşi pe cîmpul de luptă. Atacurile aceste ale bulgarilor, erau de natură să dovedească, că asigurările de pace ale guvernelor bulgare nu exprimau sincere gîndurile guvernului bulgar. Din documentele găsite la ofiţerii bulgari peisioneri, rezultă că în mod intenţionat au atacat bulgarii. Ştirea aceasta a produs o impresie dureroasă asupra poporului şi armatei, iar guvernul regal sîrbesc se vede silit a rechema pe repre Cetiţi pe verso — pagina doua — Ediţia II-a MARŢI “25 iunie 1913 ZIAR NAŢIONAL LIBERAL SUB DIRECŢIUNEA UNUI COMITET flPAttE ZIIlNlCT Anunciuri comerciale Linia In pagina U-a 1 leu. tu pagina IlI-a 50 bani. In pagina lV-a 40 bani. — TELEFON 121 — sentantul său de la Sofia, încredinţînd apararea intereselor supusilor sîrbi representantului Rusiei. * ■ București.Sa comunică din Sofia că Bulgarii au repurtat o mare victorie la Salonic împotriva grecilor, împingindu-i spre mare. * Bucureşti. — Nuanța conservatoare revine asupra primei sale hotâriri prin care a convenit la constituirea guvernului naţional. Astfel constituirea guvernului naţional trece prin noui dificultăţi. Totuşi cercurile politice serioase cred că guvernul naţional se va constitui. ULTIME INFORMAŢII Ziarul francez „Le Temps"* a primit din Bucureşti telegrama următoare: Se crede că guvernul Maiorescu va demisiona. El va fi înlocuit printr’un guvern naţional cuprinsind pe reprezentanţii tuturor partidelor. In toate părţile se exprimă regretul că s’a pus atîta întârziere in decretarea mobilisărei. * Un divizion din regimentul 7 roşiori a părăsit Iaşul aseară la orele 6. Pe tot parcursul străzilor de la cazarmă şi până la gară, publicul a făcut o entusiastă manifestaţie de simpatie soldaţilor acestui regiment cari aveau o ţinută admirabilă. Aceiaşi manifestaţie care a luat proporţii şi mai grandiosase, s-a făcut batalionului 4 vinători, care a plecat la orele 8 sara. * Din cauza evenimentelor prin care trecem, Ministerul de Finanz a dispus să nu se plătească leful profesorilor pe vacanţa la începutul lunei iulie cum se hotărâse mai înainte, ci numai câte pe o singura I luna. Incă unul dintre tovarăşii noştri de redacţie care pe ziua de astăzi a fost chemat sub drapel, este C. Săteanu. Ii facem aceiaşi urare ca şi celorlalţi, de noroc bun şi isbânda. * Ministerul Instrucţiune a trimis ori o lungă circulară telegrafică la toate şcolile secundare, prin care aduce la cunoştinţă că s’a modificat Regulamentul Şcolilor secundare. După ce s’a dat de mult rezultatul du fmne de an, după ce s’a ţinut şi examenele de corigere şi s’a făcut situaţia definitivă a elevilor la fie care şcoală, de abia acum dl. Disescu, întors din concediu s’a hotărât sâ modifice regulamentul, producând astfel o perturbare, căci în vacanţie, după ce elevii au plecat, va trebui sa se convoace noi conferinţi şcolare, să se refacă situaţiile să se dea, eventual, noi examene de cargere de calca devii proclamaţi deja repetenţi, plecaţi în provincie şi în tot cazul nepreparaţi. Aşa ministru mai rar ! * La serviciul sanitar al oraşului s’au presentat numeroase d-ne şi d-ne din societatea ieşană, cerând să fie inscrise în societatea „Crucea Roşie“. Astăzi numeroşi medici au făcut de asemeni declaraţiuni că se pun la dispoziţia Crucei Roşie. Medicul şef al oraşului a cerut relaţii telegrafice direcţiei generale a serviciului sanitar. * §Ni .se telefonează din Bucureşti că ori la orele 5 p. m. a avut loc înmormântarea poetului St. O. Iosif. Au vorbit d-nii Bogan-Duicu şi N. Iorga. înmormântarea a fost simplă dar impunătoare. Au asistat foarte mulţi scriitori. I