Mişcarea, iunie 1913 (Anul 5, nr. 119-144)

1913-06-25 / nr. 139

ANUL V No. 139 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Piaţa Unirei No. 5. Saloanele Ciobului liberal ABONAMENTE în ţară pe un an....................20 lei la străinătate pe un an . . . 40 Preoţi şi învăţătorii rurali . . 50°/» EDIŢIA l­a Austria nu mobilizează -- O de înţinţire oficială Consulatul general Imperial şi Regal Austro-Ungar trimite «Mişcă­­rei» pentru a da publicităţei următoarele: „Sunt împuternicit din sursa înaltă a desmin­­­te oficial zvonurile după care Austro-Ungaria „s’ar mobiliza şi s’ar face concentrarea rezer­velor“. Înregistrăm cu mare mulţumire această desminţire oficială, de natu­ră a produce o excelentă impresie în Iaşi, ca şi în întreaga ţară. De altminteri noi, din capul locului, nu ne-am îndoit că, Austria, credincioasă vechei şi statornicei amiciţii ce-o leagă de România, nu va face, în aceste grele împrejurări, nici o manifestare care, în opinia publică romînească, ar fi putut fi interpretată ca un act de denunţare al acestei amiciţii. Deplini încrezători în această amiciţie, în spiritul de dreptate şi în influenţa aproape hotărîtoare a Austriei, am nădăjduit în­totdeauna şi nă­dăjduim încă şi astăzi că Ea, de acord cu celelalte mari Puteri, amice României, va şti să sprijine cu energie drepturile şi interesele legitime ro­­mîneşti din Peninsula balcanică, pentru ca ele să-şi găsească, în scurtul şi ultimul ragaz accordat păcei, o desăvîrşită satisfacţie. Cum se judecă in Franţa redes­chiderea ostilităţilor în Balcani ţi mobilizarea României Reproducem după marele ziar francez „Le Temps“ următorul important articol: Demenţa balcanică Statele balcanice au comis nebunia, de care statele amice­lor le credeau in­capabile. N’au indrasnit să declare răs­­boiul. Dar evitînd această greşală de formă au comis greşeala de fond. Se bat fără să fi rupt relaţiunile diplomatice şi dacă n’au riscat cuvintele de ruptură, au împins lucrurile pănă la acte de răs­­boiu. La rîndul ei, şi fine, România mobi­lizează şi teama ce ea are de a nu a­­junge prea târziu ne permite să credem din partea ei iniţiative violente. Aliaţii au în această nefastă aventură o responsabilitate politică solidară. Dis­cuţiile şicanatorii prin care ei au împe­­decat prepararea arbitrajului, rezervele zadarnice ce au acumulat pe calea sin­gurei soluţii posibile, alternativele inco­­herente de conciliaţiune şi de rezistenţă prin care ei au­ inttrziat intervenţia libe­­ratrice a împăratului Rusiei, dau măsura spiritului lor politic. Ar fi copilăresc şi fastidios de a­­ despărţi. Cu toţi, fie­care la ceasul lui, au pus de partea lor gre­­şala. De asemenea comune sunt şi respon­sabilităţile lor militare. Dacă Bulgarii au atacat cei dintâi, Serbii au dovedit imediat că nu doreau altceva decât pri­lejul ca să dee caracterul unui războiu unor înttlniri de avantposturi. Grecii cari s'au plîns, In mod legitim de lovi­turile de tun trase contra flotei lor de Bulgari la Kavala, s’au vestejit singuri de discredit prin distrugerea fără glorie a celor 1200 Bulgari dela Salonic. A­­ceste agresiuni succesive n’au nimic din măreţia unui războiu. Sunt urîte lovi­turile de surprindere oblice şi puţin onora­bile. Care va fi urmarea ? Pentru E­­urofia nu se anunţă, afară doar de complicaţii primejdioase. Căci sta­tele balcanice, prin modul lor de a proceda, au produs vidul în jurul lor. Dacă le place să se înjunghie şi să se reducă ele însăşi, ele opresc, în orice sens ar fi, pe marile Pu­teri să le susţină. O intervenţie europeană anga­jată în astfel de condiţii nu se poate justifica. Marile puteri credem noi, sunt de pe acum de acord, pentru a trage, în jurul Balca­nilor, un cordon sanitar şi a se feri de consecin­ţele unui acces de de­menţă colectivă care nu se poate calma decît într’o complectă izolare. Din punctul de vedere balcanic situaţia nu poate fi de­cit foarte clară. Opera unui om de sforţări este doborîtă. Chiar dacă aliaţii se vor plictisi după cîteva zile de luptă—ceea ce e foarte probabil—ei vor eşi din aceste lupte slăbiţi ma­­teralmente şi moralmente, vor de­veni jucăriile Europei şi nu vor mai fi stăpîni pe destinele lor. Pentru a-şi răscumpără greşelile şi să se reaşeze în stima lamei, în situaţia în care erau acum trei luni, cîţi ani le vor trebui de aci înainte ? Prezentul detestabil ce și-au cre­at va apasa multă vreme asupra viitorului lor. Presa rusa şi Homé întreaga presă rusă, afară de Ruskaia Molva, comentează în mod favorabil In­tervenţia Romîniei. Russkaia Molva crede că dacă România şi-ar pune în executare ameninţările ar servi mai mult proeetele triplei Alianţe de­cât pe cele ruseşti- Celelalte ziare, inspirate probabil de gu­vern, cred că România e doritoare de pace şi că intervenţia ei are de scop menţinerea echilibrului în Balcani. „Da­că România, scrie Dien, va lua partea Serbiei, ea nu o va face fiindcă crede cererile Ser­biei drepte, ci numai pentru a contrabalansa pe Bulgaria. Acest punct de vedere e înpărtăşită de guvernul rus". Rietch crede că Romînia îşi va arunca sabia pe platanul cel mai uşor al balan­ţei, şi că va ajuta Serbia la victoriele ei. Politica României are toată aprobarea presei ruseşti chiar a quas."-oficialei No­­veie Vremia. A­PEL Entuziasmul fi avintul patriotic care s'a manifestat de la un ca- I păt la celălalt al ţârei cu prilejul mobilizămi trebue să facă fi mai vin * sentimentul de solidaritate faţă de cei cari rămîn. Acei ce se duc să cucerească o nouă glorie I ţârei noastre lasă după ei familii, interese în su­­■ ferinţă, ce nu pot şi nu trebuie lăsate să fie pri­­­mejduite. Măsuri importante se impune. Toţi acei cari au putinţă şi mijloacele necesare trebuie prin toate căile posibile să vie în ajutorul famililor sărace a celor ce se duc. In primul joc MARII PROPRIETARI au datoria superioară în a­­cest ceas solemn să facă ca nimic să nu lipsească familiilor, al că­ror cap pleacă la războiu. O vastă asociaţie mutuală de solidaritate trebuie să se stabilească de sus în jos pe întreaga scara socială. „Fiecare după puterea lui“ acesta e cuvîntul de ordine fie tre­­bue să ne dăm cu toţii, mare şi mic, prin obolul şi prin acţiunea noas­tră trebue să contribuim la această operă de solidaritate naţională. Toate asociaţiunile, de orice natură, „toate marile instituţiuni de credit au o mare datorie de înplinit. Cu toatele trebue să se întrunească în acelaş gînd şi să facă aceleaşi jertfe impuse de împrejurări. „Liga Deşteptarea“ a dat astăzi semnalul convocând pe membrii ei în acest scop. Ziarul «Mişcarea» crede că-şi îndeplineşte o înaltă şi patriotică da­torie deschizînd cu începere de astăzi o listă de subscripţie publică, în coloanele sale, pentru strîngerea unui fond destinat familiilor sarace a ce­lor ce se duc­ Toţi acei ce ştiu să-şi înplinească datoria cătră apărătorii ţării noastre sînt rugaţi să treacă în persoană la redacţia ziarului nostru, în fiecare di­mineaţă între orele 9—12 sau, după amează, între ora 2­4, pentru a-şi înscrie numele în registrul deschis în acest scop şi depune suma ce va crede de cuviinţă. Numele subscriitorilor se va publica în fiecare zi. Sumele încasate se vor distribui familiilor sarace după prealabila înţelegere cu Primarul oraşului Iaşi şi Preşedintele «Ligei Deşteptarea». La orele 5 p. m. „Miş­carea,, va apărea într’o a doua ediţie, cu ultimi­­le ştiri telegrafice şi tele­fonice asupra evenimen­telor la ordinea zilei. Lista de subscripţie pentru ajutorarea familiilor sarace a celor mobilizaţi. C. Stere G. G. Mârzescu Teodor Vasiliu C. B. Pennescu Xenofon L. Eraclide . Al. Al. Gheorghiu ltime ştiri telefonice şi telegrafice Buc.­­ O tegramă din Vidra a­­nunţă că astă-noapte trei bulgari tăiau liniile telefonice şi telegra­fice cari leagă forturile noastre din Capitală. Un ţigan, care trecea din întlm­­plare observînd faptul, s’a apro­piat de ei. Doi din bulgari au fu­git, al treilea care era pe stîlpul telegrafului neputînd fugi, a f­ost lovit de ţigan cu un ciomag în cap, apoi prins şi dus de jandarmi în Capitală. * Bucureşti. O telegrama din Viena, sosita de la Sofia anunţă victoriile bulgarilor, ele însă se desmint de corespondentul din Sofia al ziaru­lui „Viitorul“ din Bucureşti. * Bucureşti. —O telegramă din Sofiia a­­nunţă că alaltăeri dimineaţă la orele 4 p. m., divizia armatei sârbe dela Timoc a fost încunjurată de armata bulgară şi învinsă după o luptă groaznică. După telegramele sosite legaţilor din Capitală s’a desnunţit ştirea aceasta. Intr’adevăr, devizia sârbească a Timo­rai­­ui s’a retras la orele 5 pe un deal unde s’a Intăut, deşi In faţă erau forţe bulgare cu mult superioare. Armata bulgară n'a îndrăznit sâ atace armata sîrbească de oarece în faţa dea­lului pe care era divizia se află o vale, în care dacă intra armata sârbească se expune să fie destrânsă. * București. — O notă circulară a fost transmisă reprezentanţilor din străi­nătate, semnată de Pasici, în cuprin­sul următor : La 17 iunie orele 2 noaptea, o armată bulgară de­­peste 100.000 oameni şi o numeroasă artilerie, a atacat trupele sîrbe şi a mers cu cruzimile aşa de departe, că a ucis răniţii ramaşi pe cîmpul de luptă. Atacurile aceste ale bulgarilor, e­­rau de natură să dovedească, că a­­sigurările de pace ale guvernelor bul­gare nu exprimau sincere gîndurile guvernului bulgar. Din documentele găsite la ofiţerii bulgari peisioneri, rezultă că în mod intenţionat au atacat bulgarii. Ştirea aceasta a produs o impre­sie dureroasă asupra poporului şi armatei, iar guvernul regal sîrbesc se vede silit a rechema pe repre­ Cetiţi pe verso — pagina doua — Ediţia II-a MARŢI “25 iunie 1913 ZIAR NAŢIONAL LIBERAL SUB DIRECŢIUNEA UNUI COMITET flPAttE ZIIlNlC­­T Anunciuri comerciale Linia In pagina U-a 1 leu. tu pagina IlI-a 50 bani. In pagina lV-a 40 bani. — TELEFON 121 — sentantul său de la Sofia, încredin­­ţînd apararea intereselor supusilor sîrbi representantului Rusiei. * ■ București.­­Sa comunică din Sofia că Bulgarii au repurtat o mare victorie la Salonic împotriva grecilor, împingindu-i spre mare. * Bucureşti. — Nuanța conservatoare re­vine asupra primei sale hotâriri prin care a convenit la constituirea guvernu­lui naţional. Astfel constituirea guver­nului naţional trece prin noui dificultăţi. Totuşi cercurile politice serioase cred că guvernul naţional se va constitui. ULTIME INFORMAŢII Ziarul francez „Le Temps"* a primit din Bucureşti telegrama următoare: Se crede că guvernul Maiorescu va demisiona. El va fi înlocuit printr’un guvern naţional cuprin­­sind pe reprezentanţii tuturor par­tidelor. In toate părţile se exprimă re­gretul că s’a pus atîta întârziere in decretarea mobilisărei. * Un divizion din regimentul 7 roşiori a părăsit Iaşul aseară la orele 6. Pe tot parcursul străzilor de la ca­zarmă şi până la gară, publicul a făcut o entusiastă manifestaţie de simpatie soldaţilor acestui regiment cari aveau o­­ ţinută admirabilă. Aceiaşi manifestaţie care a luat pro­porţii şi mai grandiosase, s-a făcut bata­lionului 4 vinători, care a plecat la orele 8 sara. * Din cauza evenimentelor prin care trecem, Ministerul de Finanz a dispus să nu se plătească lefu­l profesorilor pe vacanţa la începu­tul lunei iulie cum se hotărâse mai înainte, ci numai câte pe o singura I luna. Incă unul dintre tovarăşii noştri de redacţie care pe ziua de astăzi a fost chemat sub drapel, este C. Săteanu. Ii facem aceiaşi urare ca şi ce­lorlalţi, de noroc bun şi isbânda. * Ministerul Instrucţiune­ a trimis ori o lungă circulară telegrafică la toate şcolile secundare, prin care aduce la cu­noştinţă că s’a modificat Regulamentul Şcolilor secundare. După ce s’a dat de mult re­zultatul du fmne de an, după ce s’a ţinut şi exame­nele de corigere şi s’a făcut situaţia de­finitivă a elevilor la fie care şcoală, de abia acum dl. D­isescu, întors din con­cediu s’a hotărât sâ modifice regulamen­­tul, producând astfel o pertur­bare, căci în vacanţie, după ce elevii au plecat, va trebui sa se convoace noi conferinţi şcolare, să se refacă situaţiile să se dea, eventual, noi examene de car­gere de calca d­evii proclamaţi deja repe­­tenţi, plecaţi în provincie şi în tot ca­zul nepreparaţi. Aşa ministru mai rar ! * La serviciul sanitar al oraşului s’au presentat numeroase d-ne şi d-ne din so­cietatea ieşană, cerând să fie inscrise în societatea „Crucea Roşie“. Astăzi numeroşi medici au făcut de asemeni declaraţiuni că se pun la dis­poziţia Crucei Roşie. Medicul şef al oraşului a cerut relaţii telegrafice direcţiei gener­ale a ser­viciu­lui sanitar. * §­Ni .se telefonează din Bucureşti că ori la orele 5 p. m. a avut loc înmormân­tarea poetului St. O. Iosif. Au vorbit d-nii Bogan-Duicu şi N. Iorga. înmormântarea a fost simplă dar im­punătoare. Au asistat foarte mulţi scri­itori. I

Next