Mişcarea, august 1914 (Anul 6, nr. 172-198)
1914-08-05 / nr. 176
vaar.'i • î BULETINUL ZILEI iilij •. •i- - j I j Neutralitatea pe care Statul român a adoptat-o în conflagraţia europeană, noi o manifestam în sfera îndeletnicire! noatre, ferindu-ne a da evenimentelor internaţionale vreun colorit. Judecăm aceste evenimente fără preferinţă, fără partipriu, cu o totală nepărtinire şi pe cât perspicacitatea poate fi de vreun ajutor în mijlocul noianului de ştii tendenţioase ce vin de pretutindeni. Judecata noastră o exprimăm potrivit cu mersul acestor evenimente şi dacă astăzi ea poate părea favorabilă uneia din taberele beligerante, mâine" poate fi favorabila taberei opuse. Se înţelege că obiectivitatea nostrâ nu exclude interpretări eronate , dar buna credinţă desăvârşită, le e obârşia. Fe ziua de azi situaţia de pe câmpurile de luptă ne pare următoarea : La Vest Germanii au de operat contra coaliţiei franco-anglo-belgiene, încăierările de la Othain par a fi fost favorabile Francezilor. Cum pe de altă parte o depeşă din Paris spune că Germanii îngrămădesc trupe la Diest, în Belgia, urmează că Germanii au înaintat pe teritoriul belgian, ocolind cetăţile Liege şi Namur. In ce priveşte frontul de la Est, nici Ruşii nu anunţă că ar fi încălcat teritoriul inamic. Despre o luptă navală seroasă nu se aude nimic. De relevat mai e faptul că Germania îşi chiamă şi gloatele sub arme, ceia ce arată că imperiul german face suprema sforţare chiar de la începutul războiului. ANUL VI. No. 176 MARŢI 5 AUGUST 1914 a it o A A n 31 ai T w. in ţară pe un an . . . SO kin streîitătate pe un an . 40 * Feptru preoţi şi învăţători rural! se face o reducere de ßO°/8 .Sî**t tft«*țîa şi _4dmâaÎ8l»țî«d IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. S. ?h locala) club alţii Nailanaî-Liberal. Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL TELEFON No. 121 Ananuliri comerciale Linia pe pagina II . . 1 leu Linia pe pagina III . . 50 b. Linia pe pagina IV . . 10 b. DIRECTIUNEA UNUI COMITE Italt de cinbul naţional-liberal număr 5 BANI In chestiunea crizeiinanciare Chestiunea Moratoriului. — Situaţiunea noastră economică. — Cămătării şi Criza, — Misiunea Cusselor Chestiunea moratoriului, şi cu ea chestiunea situaţiunei pieţei noastre comerciale şi financiare, şi a întregului nostru mecanism economic, rămîn în discuţie, întru cît situaţiunea europeană în general încă nu s’a limpezit. Hotărîrea luată de representanţii finanţelor, comerţului, industriei, şi reprezentantul guvernului, de a nu se acorda moratoriul general, pare că n’a satisfăcut pe toţi—deşi s’au luat cele mai întinse măsuri ca să se menţie în piaţă creditul de pînă acum şi să se facă toate înlesnirile în ceia ce priveşte prelungirea efectelor de plată ajunse la scadenţă. Cei cari nu se arată satisfăcuţi de această prudentă hotărîre a guvernului şi a conducătorilor autorizaţi ai finanţei, comerţului şi industriei, evident n’au pătruns bine situaţiunea noastră economică şi interesul superior general de a ocroti această situaţiune. Ou cît de anevoioase ar fi împrejurările actuale pentru interesele personale ale fiecăruia în parte, aceleaşi interese primează cînd sunt interese comune, generale. Pe baza acestui principiu nu s’a acordat moratoriul general. Neacordarea acestui moratoriu s’a făcut tocmai în interesul superior de a ocroti întregul nostru comerţ: pe micul şi pe marele negustor, pe detailist ca şi pe angrosist, pe micul bancher ca şi cassele de bancă mai mari. Dar dacă nu s’a decretat moratoriul, s’a avut în vedere situaţia precară a pieţii noastre comerciale şi în consecinţă s’au luat măsurile cuvenite ca toate greutăţile de acum să poată fi trecute mai lesne. Hotarăna luată de cassde de bancă în legătură directă cu Banca Naţională de a preschimba poliţele ajunse la scadenţă cu un procent mic, are aproape aceiaşi importanţă ca şi acordarea moratoriului. Bunele intenţiuni şi silinţa ce a pune Banca Naţională in această direcţiune trebuie să fie o pildă de pentru toate cassele de bancă şi pentru toţi bancherii, mari sau mici, în ceia ce priveşte concursul ce trebuie dat tuturor comercianţilor, industriaşilor, agricultorilor, etc. Că se mai găsesc speculatori şi cumătan, cari vor să tragă profituri chiar din aceste împrejurări, vina nu este a nimănui. E bine însă ca aceştia să apară acum la suprafaţă pentru ca să se găsească mijloacele de stărpire. Să nu uităm că Banca Naţională careîntreţine creditul general din ţară, va lua toate măsurile ca şi celelalte bănci să-i urmeze programul, dindu-se astfel posibilitatea ca fără moratoriul general—care ar fi însemnat o paralizare a operaţiunelor financiare —piața noastră să fie salvgardată de bancă. —Rolul Băncei Naţionale. In așteptare• • • II Istoria omenirii nu cunoaşte un conconflict armat, care să se apropie măcar de departe de groaznica ciocnire de popoare ce zguduie astăzi lumea civilizată. Napoleon a trecut prin toată Europa ca un uragan, și a ajuns până la cetatea sfintă a Cremiinului. Dar „la grande armée'* 1 cu care a putut pătrunde în inima Rusiei nu s’a urcat decât, la vre-o 600.000 de combatanţi şi în fiecare moment luptele se desfăşurau pe un teritoriu relativ limitat, la distanţă de o sută, o sută cincizeci de chilometri, dela teatrul războiului propriu zis, viaţa ducea trenul ei aproape obicinuit, cu munca ei de toate zilele, abia turburată de ştirile de pe câmpul de bătălie. Dacă furtuna se apropia într’o parte, şi omenirea chinuită putea să respire şi să-şi reinceapă munca şi viaţa normală. Chiar cele mai groaznice năvăliri se mărgineau în trecut la mişcarea câtorva sute de mii de oameni şi în fiecare moment dat nu dezorganizau viaţa decât într’o rază relativ neînsemnată a teritoriului năvălit. Astăzi aproape douăzeci de milioane, de suflete stau gata să se arunce intr’o năprasnică ciocnire, Europa întreagă nu e decât un singur lagăr militar; nu e, se poate spune, un colţ, în care inimile să nu fie strînse de nesiguranţa zilei de mâine. Viaţa e suspendată; popoarele cari cu mândrie au mers în fruntea civilizaţiunii universale — Anglia, Franţa, Germania! — peste noapte au căzut în stare de barbarie, căci războiul prin definiţie înseamnă încetarea stării de drept, triumful forţei brutale. In lumea aceasta, in care s’a înrădăcinat atât de mult conştiinţa justiţiei, in care toate fiinţele omeneşti, toate asociaţiunile şi corporaţiunile,—sfârşind cu însăşi statele din ‘„societatea de drept internaţional public“ , — s’au deprins atâta să fie învălite în atmosfera de drepturi şi obligaţiuni, încât întreaga omenire par’că constituie o ordine superioară de drept, în lumea aceasta—deodată—nu mai există nici o obligaţiune, nici un drept, nici o Justiţie“, domină numai „necesitatea de războiu“ !... Şi toate barieriie, toate tratatele, angajamentele cele mai solemne,cad ca o pleavă netrebnica. Chiar in aşezarea materială a vieţii, ce haos ! Comunicaţiile normale chiar între ţările ce nu s’au aruncat încă în vâltoare sunt cu neputinţă, —despre cele ce se petrec în vreun oraş din Belgia sau Alsacia e mai greu să afli adevărul decât despre întâmplările dirn centrul Africei, nu vremuri normale... Cât de firească este în aceste împrejurări dorinţa să rămâi la o parte de acest coşmar, să priveşti pe fereastră, de după geamuri duble, stând la gura sobei, vijelia de afară!... Neutralitate! „Neutralitate reală şi definitivă!“ Ce vis frumos! Ce fericire! Dar... e realizabil acest vis ? Şi unde ne poate duce el, în special pe noi românii ? Ne poate ei feri casa de furtună şi de ruină ? La aceste întrebări, fiecare român cu simţul răspunderii e dator să-şi dea un răspuns lămurit, nu prin expansiuni sentimentale, ci privind bărbăteşte în faţa realităţii. A priori. In afară chiar de orice analiză . După un astfel de conflict, când între învingători şi învinşi va veni ceasul socotelilor definitive, după atâtea jertfe şi atâtea ruini,—ce valoare va avea pentru ei atunci neutralitatea, sau mai bine zis pasivitatea din trecut a unui stat ca România ? In cursul veacului trecut ţara noastră de atâtea ori a fost doar tratată de „obiect, de compensaţiuni“ de către Leviathanii istoriei universale! Va putea pasivitatea noastră de astăzi înlătura ispita pentru cel învins de a-şi reduce câtuşi de puţin sacrificiile proprii pe seama noastră ? Va putea ea impiedica pe învingător să accepte această „compensaţiune“ dacă interesul lui i-o va impune? Interesul de a ne cruţa ? Ah ! Cine va avea interesul, cine va fi dispus să cruţe un popor, care prin însăşi pasivitatea sa în aceste clipe de cumpănă a abdicat de la rolul activ în istorie, s’a resemnat să aştepte, cu braţele încrucişate, cuvântul viitorului stăpân, dând dovadă,—în momentul în care se hotărăşte tot viitorul lui,—de atâta inerţie, de atâta lipsă de voinţă, de lipsă de ideal şi aspiraţiuni, pentru cari să fie gata de jertfă ?... Am putea noi atunci, sub imboldul mândriei tardive,—singuri în faţa învingătorului,—să-i opunem vre-o rezistenţă eficace ? Va fi prea târziu! Istoria trece peste popoarele nevolnice cari nu ştiu să voiască şi să lupte la vreme... Dar în sfârşit! Suntem măcar siguri că vom putea păstra neutralitatea până atunci ? Au putut păstra neutralitatea Belgia şi Luxemburgul, o vor putea păstra Olanda şi Elveţia ? Şi, notaţi, aceste ţări n’au aspiraţiuni şi revendicări în afară. Nu riscăm să ne trezim în situaţia Belgiei ? Dar, se pare peste puţine zile războiul intre Turcia (alături de Bulgaria probabil) şi Rusia va fi un fapt împlinit. Şi dacă Turcia va ataca Rusia la graniţa ei asiatică (ceea ce e mai mult ca sigur), putem noi fi siguri ca pentru o diversiune în direcţia aceasta „necesitatea de război“ nu va impune violarea neutralităţii noastre? (Ziarele ne şi anunţă concentrarea de trupe lângă Reni). Precum putem noi fi siguri că peripeţiile războiului austro rus nu vor aduce aceiaşi «necesitate de război» la graniţile din nordul Moldovei ? «Să ne apărăm fruntariile»? Aceasta înseamnă numai atâta : vom fi siliţi să ieşim din neutralitate, nu se ştie însă când, numai cu cine sau împotriva cui. Dar acest lucru pentru noi, un stat şi popor cu anume aspiraţiuni şirevindecări, de loc nu ne este indiferent. Care, în adevăr, este obiectul războiului european, în sfera lui orientală (despre cea apusană voi vorbi mai târziu) ? Situaţiunea în Balcani, evident. Ne este indiferent, cum va fi aşezata această situaţiune? Nu va putea înrâuri deslegarea ei intr’un sens sau într’altul direct tot viitorul nostru de stat! Nu va avea soluţiunea acestui conflict cea mai mare însemnătate şi indirect, asupra revendicărilor şi aspiraţiunilor noastre naţionale ? Iată dar că ni se impune o analiză riguroasă a situaţiunii concrete, fiindcă numai astfel ne vom putea da seamă, dacă ne este cu putinţă să păstrăm „neutralitatea reală şi definitivă“,—şi în cazul dacă trebue să o părăsim,—când, cum şi împotriva cui,—pentru ca să putem arunca în cumpănă toate puterile noastre spre a contribui la o soluţiune a conflictului cât mai prielnică pentru interesele şi aspiraţiunile noastre. Această analiză o voiu încerca în articolul următor. C. Stere Conflagraţiunea europeană Războiul pe apă Din aceiaşi sursă din care am luat cifrele care reprezintă forţa militară pe uscat a Puterilor beligerante, reproducem cifrele care reprezintă aceasta forţă pe apă. GERMANIA, are 9 cuirasate, cu o deplasare mai mare de 22.800 tone şi 24 cuirasate cu o deplasare între 10 mii şi 18 900 tone. In total deci 33 vase de linie. 4 crucişetoare cuirasate cu o deplasare mai mare de 19.900 tone şi cu o deplasare mai mică. in total deci 13 crucişătoare cuirasate. 37 crucişetoare protejate, cu o deplasare mai mică de 5.000 tone. 148 distrugătoare, 70 torpiloare, 23 submarine și alte vase mai mici. Sunt deci in total In marina germană 83 VASE importante pentru război. AUSTRO UNGARIA, are 2 cuirasate cu deplasare mai maare de 21000 tone, 3 cu o deplasare de 14.600 tone si 9 cuirasate cu o deplasare mai mică de 10.603 tone, in toal 14 vase de linie, 3 crucişetoare cuirasate, 9 crucişetoare protejate, 80 torpiloare, 6 submarine şi alte vase în construcţie. In total sunt deci 26 VASE mai im ANGLIA, are 9 cuirasate cu o deplasare mai mai mare 22 860 tone 10 cuirasate cu o deplasare mai mare de 15.140 tone. Sunt în total 60 vase de linie, 34 crucişetoare cuirasate ; 7 crucişetoare cuirasate cu un tonaj mai mare de 17 530 tone ; 64 crucişetoare protejate, 239 torpiloare, 70 submarine şi numeroase alte vase de luptă. In total sunt daci 165 VASE mai importante. FRANŢA are 6 cuirasate de linie cu o deplasare mai mare de 23 400 tone; 6 cuirasate cu o deplasare mai mare de 18 000 tone; 15 cuirasate cu o deplasare mai mare de 11.890 tone. total sunt 27 vase de linnie. Apoi 24 crucişetoare cuirasate, 4 crucişetoare protejate, 72 distrugătoare şi 50 submarine. Sunt în total 45 VASE raai importante. RUSIA, are in Marea Baltică 2 cuirasate de 17.200 tone şi 2 de 13.500 tone; 3 crucişetoare cuirasate mai mari de 12.400 tone; 7 crucişetoare protejate; 87 torpiloare şi 13 submarine. In Marea Neagră are 9 vase maimportante (peste 10.000 tone). In total are deci 23 VASE de luptă. In SPECULATORII Banca Naţională şi îndărătncia speculatorilor Banca Naţională aRomâniei, şi de astădată ca în toate împrejurările grele prin care a trecut ţara, şi-a pus in evidenţă marea ei menire. Din primul moment al isbucniiei crizei financiare, provocată de evenimentele internaţionale, această instituţiune s’a pus la gardă şi a luat toate măsurile dictate de împrejurări, pentru a pune comerţul şi industria ţârei la adăpostul unui desasinn. In consoluţa a adus la cunoştinţa tuturor băncilor şi instituţiilor de credit că le va face toate Înlesnirile, pentru ca şi ele la rîndul lor să păsuiască pe comercianţi. Concursul Băncei Naţionale era condiţionat deci de concursul pe care la rîndul lor trebuea sâ-l dea