Mişcarea, septembrie 1914 (Anul 6, nr. 199-223)

1914-09-26 / nr. 219

ANUL Vî. Mo. 219 A , H A M ESTE II? ţară pe un alt . . . SO iei în streînătate pe un an . 41© „ 'P entru preoţi şi învăţători ru­­c­ali se face o reducere de 5©°/s Sledacţia­­! Administreţi«! IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, in loc aisl clubu­lui Neţional-Liberal. Un număr 5 BANI VINERI 26 SEPTEMBRIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. 121 Aunnelarl comercial* Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV •ÎS, SUB DIRECȚIUNEA UNUI COICU­T lastituit de cinbel national-lberal Un număr 5 BANI I­ier Mk. 41b -----------------­ i maximă funestă Cum toate vorbele vechi sunt în­ţelepte şi cum în viaţa noastră con­timporană atât de înfierbîntată şi de grăbită nu mai avem destulă vreme ca să le judecăm din nou -ne-am deprins să privim drept un adevăr paradoxul strămoşilor noştri Romîni. De vrei pace, pregăteşte-te de răz­­boiu­ Şi cu toţii au voit pacea. A mers atît de departe credinţa în puterea pacifică a pregătirilor de războiu, în­cît şi oamenii de bună credinţă ajutau adese la transforma­rea naţiunilor în nişte uriaşe lagăre militare, socotind că astfel vor pre­­întimpina orice încercare ofensivă şi pacea va fi pentru totdeauna asigu­rată. Mesagiile şefilor puterii execu­tive, discuţiile din Parlament, voca­bularul obicinuit al conducătorilor militari erau inspirate de aceiaş for­mulă : apărarea Patriei împotriva oricărui atac, paralizarea de mai îna­inte a oricărei izbucniri duşmane pe calea armelor ; războiul defensiv era singurul scop, iar cel ofensiv privit pretutindeni cu o legitimă indignare. Şi totuşi îngrozitorul măcel s’a deslănţuit cu o putere nemai visată măcar pănă acum—dar credinţa că toţi n’au voit de cît pacea pregătin­­du-se de războiu­l şi acum de o intensitate care ar fi umoristică dacă rezultatele nu ar fi atît de tragice, căci toţi beligeranţii se acuză reci­proc de a fi iniţiatorii războiului, în­cît simplul cetăţean care plăteşte bi­ruri de războiu în timp de pace şi piere pe cîmpul de luptă, se întreabă înnebunit: Dar dacă nimeni nu a voit războiul, cum de-a putut isbucni acest războiu? Se poate că nimeni să nu fie do­rit în deosebi un astfel de măcel acum , că admitem; dar toţi au do­rit cu atîta tragere de inimă pacea, şi pentru aceasta au pregătit atît de bine războiul, încît nu se putea să nu ajungă tocmai la scopul pentru care se pregăteau. Realitatea nu e paradoxală, ci paradoxal e numai spiritul nostru. In cadrul creaţiunelor spiritului o fi cu putinţă ca să obţii un lucru îndreptîndu-te tocmai către contrarul său, în realitate însă dacă te îndrepţi către un punct trebuie să ajungi în mod fatal la el. Renaşterea Franţei după 1870 a determinat o intensificare a forţelor germane pentru ca raporturile odată stabilite să nu fie modificate într’un chip neaşteptat; această intensificare a dus la creaţiuni de alianţe defen­sive, ale celor două grupări europene care s’au menţinut atît timp într’un echilibru ameninţător, pănă cînd re­gimul militarist, la care a dus siste­mul de abţinere a păcii prin pregă­tiri de războiu, a ajuns să sufoce în ultimii ani întreaga Europă şi să a­­adune atîta materie inflamabilă în­cît ajungea o scînteie pentru ca dezas­trul să se producă. Dacă scînteia a pornit dintr’o parte sau din alta, dacă unii au prins’o mai repede şi alţii au aşteptat-o mai mult, amănun­tul este lipsit de interes cînd jude­căm sistemul în genere şi urmările lui fireşti, care nu depind de cutare ori cutare accident, ci sunt fatale și ineluctabile. Istoria va stabili cine sunt autori­­regimului militarist din ultimele de­cenii: noi nu suntem în măsură ai acum de­cît să-i­ apreciem roadele funeste. Zadarnic au dorit pacea, căci pre­gătirile militare nu puteau duce de­cît la războiu. Dacă popoarele europene vor să scape de tirania paradoxului latin, au un singur mijloc în puterea lor: Să se pregătească mai puţin de răz­boiu şi în viitoarea conferinţă euro-­­­peană să hotărască . Limitarea armamentelor Liniştea piei pice In sfârşit opinia publică din Bu­cureşti, a ţipată de stare şi de dar­nici patrioţi romîni şi străini, s’a liniştit deplin. Desigur că agitaţiile de pe stradele Capitalei puneau la grea încercare multe case de bani. Finanţa însă şi-a pierdut iluziile în sentimentalismul stradei, şi deci s’a retras din manifestaţiile naţio­nale. E linişte acum, complectă. Dar şi în vremurile de nehotă­­rîre şi precipitare, poporul adevărat, cinstit şi serios a stat deoparte, aş­teptând încrezător deciziile factorilor noştri responsabili. Ţăranii şi oră­­şănii cumpătaţi, cu arma la picior, au stat la postul lor, severi, în vreme ce şcolarii desmăţaţi,— cana­lia de uliţi,—încălecaţi pe garduri şi cocoţaţi pe socluri de statui ce­reau cu înverşunare tragică trecerea Car­paţilor şi ocuparea întreg­ei Dacii Traiane. Dar şcoalele s’au început. Diplomaţii de ori îmbătează astăzi creionul în gură şi scriu socoteli pe caete cu pătrăţele; citesc despre nu­mirile continentelor şi despre popoa­rele lumii; şi, în orele de repaos, scriu bilete elevelor din cursul infe­rior de Externat. Studenţii de la Medicină sânt chemaţi în sălile de disecţii să-şi descarce furia răz­boinică asupra cadavrelor inerte, şi cu linişte îşi şterg de poteci mânile însângerate. O înştiinţare a ministerului de Războiu privitoare la scutiţi şi dis­pensaţi,—precum că se va ordona, în caz de primejdie o revizie,—a domolit entuziasmul vajnicilor pa­trioţi, străini de oaste. Apoi oameni politici, veniţi din viligiatură anume să salveze ţara noastră, au oprit manifestaţiile lor turbulente, îndată ce s’au chibzuit şi s’au informat puţin. In noua fază de linişte deplină, poporul adevărat păstrează acelaşi calm solemn; și, în caz de primej­die, el va hotărî soarta unui even­­tal războiu, în care vom intra ș­i noi. Apostolul Pacei Răsboiul continuă. Luptele de pînă as­tăzi, ori cum ar fi fost ele în realitate, şi cu toate succesele şi înfrîngerile de o parte şi de alta, n’au determinat încă nici unul din statele beligerante ca să invoa­­ce nu pacea definitivă, dar nici macar provizoratul unui armistiţiu, ceia ce de­notă cu suficientă că starea de răsboi este aceeaşi. Cu toate victoriile unora sau înfrînge­rile altora,— cum au anunţat pînă în present comunicatele oficiale—nici una dintre armatele în luptă n’a fost sleită ; din contra, în ordinea în care au urmat aceste lupte ele au fost şi continuă a fi întărite din ce în ce mai mult. Faptul acesta este un indiciu destul de clar în răsboiul european se află încă în prima fază şi deci în contra aşteptă­rilor sau în contra tuturor profeţiilor de pîn’acum, el se anunţă într'o durată mult mai mare de­cît cum a fost cal­culată. Este dureros de a arăta cu acest pri­lej că menţinerea răsboiului măreşte at­mosfera de sărăcie şi de mizerie care a cuprins toate statele europene fără ex­cepţie , cele cari se află în răsboi ca şi cele cari s’au declarat neutrale. De nicăierea nu se arată o singură li­cărire de pace. Europa este astăzi lipsi­tă de un om care să poată îndeplini mi­siunea unui apostol, pentru împăciuirea popoarelor învrăjbite. Şi în istoria omenirei nu găsim o fi­gură atît de mare ca aceea pe care po­poarele europene o aşteaptă acum ca să oprească moartea care seceră atâtea vieţi şi sărăcia care pustieşte totul, pentru a aduce liniştea şi pacea. Lipsa unui astfel de apostol ne întu­necă şi mai mult gîndurile întunecate, prilejul de a face ceia ce se numeşte o creaţiune —şi Încă o creaţiune frumoasă. Relevăm întreacât faptul acesta — nea­­vând spaţiul necesr pentru o cronică mai mare—pentru a arăta că In forma­ţiunea de astăzi a trupei d-na Mavrodi, alăturea de d-na Micioara, sunt singu­rele artiste care apar în mod regulat In toate piesele, spre mai marea mulţumire a publicului ; alăturea de aceste d­ne, figurează In acelaşi mod terţei­ul Maxi­milian— Leonard—Ciucuretti, care dea­semenea desfăşoară o activitate neobici­nuită In teatru. Asupra faptului acesta vom reveni mai târziu, când vom consacra o cronică ge­nerală ansamblului de astăzi. Cum laşul este dorit de o muzică a­­leasă am ruga direcţiunea ca In piesele ei vor urma sâ nu uite „Lăutarul“. In asta seară „Soţul Ideal“ de Eysler, mane sară „In sfârşit singuri“. ® Teatrul «Onema-Proderit».— Mercuri 24 şi Joi 25 Septembrie 1914, ora 9 jum. seara. «Turneul trupei de Comedii Cinema-Sketch» câte o singură reprezentaţie «Numai pentru domni şi doamne», se va reprezenta marele suc­ces Bucureştean : Hapuri Miraculoase, Comedie bufă Picanta în 3 acte şi un tablou cinematografic, un act cinema­tografic şi 3 acte jucate de Întreaga tru­pă pe scenă. Această piesă a fost ju­cată de peste 1000 de ori în întreaga ţară. Domnişoarele sunt rugate a nu lua parte la această reprezentaţie. La ora 5 p. m. Mare Matineu, se va reprezenta Trădătorul de Patrie, mare dramă militară In 4 acte. Actul I şi al IlI-lea jucat de artişti pe scenă, Actul al II-lea şi al IV-lea Cinematograf. Ro­lul principal interpretat In film şi pe sce­nă de simpaticul artist «A. B. Boto­­şescu», creatorul râului Valdorin din fil­mul „Electrovirul“,­­ Sala Sidoll. — In astă seară noul program cuprinde, un admirabil film fran­cez „Fraţi Rivali“ cu artistul Psilander In rolul principal. In acelaş program : Chemare Tragică Film sensaţional, a cărui înscenare a costat peste 100.000 lei. Spectatorul a­­sistă la o adevărată „Ciocnire de tren* Scene nevăzute Încă pe pânza cinema­tografului. „Birbat Ştrengar“ Comedie daneză de mare artă in două acte.— Florenţa, oraşul italian al artei clasice și moderne, interesante vederi după na­tură, etc. etc. informaţii . Direcţiunea generală sanitară a tri­mis o circulară medicilor primari şi ju­deţeni, in­vit­ându-i să pună în vedere farmaciştilor ca să nu vândă medica­mentele cu alte preţuri decât cele fixate de taxa farmaceutică din 1910 şi supli­mentul ei din 1913, cum şi droghişlilor de a nu vinde drogurile mai scump de­cât cu 50 la sută peste tariful „Centra­lei". Contravenienţilor li se va închide far­maciile sau drogheriile. Bibliografie. Primim la redacţie: „La arme“ colecţia de versuri patriotice închinate «luptătorilor pentru ţară» şi datorită d-lui G. Tutoveanu. — „Stampa“ revistă literară No. 1 cu articole de Nejer, Ţine, C. Iliescu, Al. Macedonski ş. a. — «Curierul Judiciar» No. 60. — «Darea de seamă» asupra ajutoră­­rei Concentraţilor in oraşul Galaţi şi jud. Covurlui In 1913 de G. Calmuschi. Furturi descoperite.—Lazăr Rei­­ghinstraich spărgător şi pungaş fost con­damnat de mai multe ori, a fost prins în flagrant delict de furt de buzunare asupra muncitorului M. Munteanu pe cind se afla în piaţa halei, furîndu-i un por­tofel cu suma de 4 lei şi 40 bani. Îna­intat la parchet a fost depus şi judecin­­du-l la Jud. ocol. II a fost condamnat la 3 luni de Închisoare. Bernard Grimberg recidivist, în ziua de 8 Septembrie a. c. a comis prin e­­fracţie furtul de la Iosub Botoşâneanu zis Rozenstain din str. Sf. Andrei 33, furînd bani şi obiecte, suma de 15 lei in trei bacnote a cite 5 lei care s’au gă­sit ascunse în vîrful unei ghete cu care era incalţat. Parchetul l-au depus în penitenciar şi in instrucţia Cabinetului I. Mişcarea de la serviciul sanitar.­Pe ziua de 1 Septembrie serviciul sanitar inferior al oraşului este repartizat astfel : Secretar oraşul Iaşi Al. Nastase. Circ. I. Agent sanitar Gh. Radulescu, moaşă Elena Ciocnei. Circ. II. Agent sanitar Pavel Roma­nescu, moaşa Tiţa Petroviei. Circ. III. Agent sanitar Traian Vâl­­cănescu, moaşă Elena Ciornei. Circ. IV. Agent sanitar Neculai Ne­­grescu, moaşa Maria Iacob. Circ. V. Agent sanitar Leon Popovici, moaşă Maria Pantalon. Agent sanitar vaccinator (circ. I, II şi jumătate din a lll-a) Neculai Balin. Agent sanitar vaccinator (circ. IV, V şi jumătatea din a lll-a) Neculai Florea.­­ Astăzi a avut loc solemnitatea des­­chiderei cursurilor la Conservatorul de muzică şi declamaţie. S’a sfinţit aghiaz­­ma de către preotul N. Savin în pre­zenţa profesorilor şi elevilor şcolii.­­ Din cauza ploilor din ultimul timp, apele J­­iei în special au Început să crească. Totuşi pentru moment pericolul inundaţiilor este exclus. ® Opereta. — Aseară ansamblul de operetă de sub direcţiunea d-lui Maxi­milian a jucat «Frumoasa Elenă» de Ofenbach, care a dat, d-nei El. Mavrodi Pentru familiile concentraţilor Subscripţia deschisă de «Mişcarea» Sumele se primesc zilnic la redac­ţia ziarului nostru Ultima orâ Montion! germane Berlin.—Principele Eitel Frede­ric a căzut de pe cal în cursul ui­nei lupte și s’a rănit la genunchiu. Principele Ioachim așteaptă din par­tea împăratului voia să se reîn­toarcă la front. * Se telegrafiazâ din Hanovra cu generalul Emmich care a mai fost decorat cu ordinul pentru merit în urma cuceririi fierului a mai pri­mit crucea de fier clasa I cu un autograf al împăratului. Marea Adriatică minaţi Bordeaux.—Ministerul Marinei a pubblicat avizul următor : Mine automatice fiind puse In Marea A­­driatică de Marina Austro-Ungaria forţele navale franceze a trebuit sâ recurgă la fel. Totuşi spre a feri vapoarele neutrale de nenorocirile pricinuite de minele puse de ma­rina franceză prezintă garanţiile prescrise de convenţia din Haga 1907. Zona periculoasă pentru naviga­ţie cuprinde : apele teritoriala Mo­narhiei Austro-Ungare precum şi carelurile situate între insulele şi ţărmul din Dalmaţia. vv Cei interesaţi sunt înştiinţaţi prin prezentul aviz conform­ cu art. 8 din sus zisa convenție. O învinuire adusă Angliei Londra. {Oficial).— S'a publicat dintr’un izvor german că s'ar fi transportat munițiuni engleze la Maubeuge chiar înainte de reebolu. Acest fapt ar arata din partea An*­gliei dorința de a viola teritoriul Belgian. Aceste insinuări vUnt ihn» ple minciuni. Nu s’a luat hotă­rh de a trimite forţe engleze in străi­nătate de cât după ce Germania a năvălit in Belgia şi după ce Belgia a cerut ajutor In contra violărei teritoriului ei. Nici Un fel de muniţiuni engleze nu au fost trimise la Maubeuge mai înainte de năvălirea germanilor in Belgia. Redeschiderea Dardanelilor Petrograd.—Preşedintele societăţii industriaşilor, şi comercianţilor ruşi d-I Iludacov a avut convorbire cu d. Sazonov In privinţa închidere! Dar­­danelelor Ministrul­ea spus Că pute­rile din tripla înţelegere au făcut de­mersuri tinzând la redeschiderea lor. Ministrul a stăruit mai ales In privin­ţa necesaţiei pentru comerţul rusesc să scape definitiv de influenţa ger­mană. * In cursul celor două săptămâni din urmă numeroşi soldaţi austriaci şi ro­mâni au dezertat trecând in România. in America domneşte părerea că răsboiul actual trebue continuat pâhât la strivirea desăvârșită a militarismu­lui german altfel totul ar trebui reîn­ceput după cinci ani.

Next