Mişcarea, septembrie 1914 (Anul 6, nr. 199-223)
1914-09-26 / nr. 219
ANUL Vî. Mo. 219 A , H A M ESTE II? ţară pe un alt . . . SO iei în streînătate pe un an . 41© „ 'P entru preoţi şi învăţători rucali se face o reducere de 5©°/s Sledacţia! Administreţi«! IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, in loc aisl clubului Neţional-Liberal. Un număr 5 BANI VINERI 26 SEPTEMBRIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. 121 Aunnelarl comercial* Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV •ÎS, SUB DIRECȚIUNEA UNUI COICUT lastituit de cinbel national-lberal Un număr 5 BANI Iier Mk. 41b ----------------- i maximă funestă Cum toate vorbele vechi sunt înţelepte şi cum în viaţa noastră contimporană atât de înfierbîntată şi de grăbită nu mai avem destulă vreme ca să le judecăm din nou -ne-am deprins să privim drept un adevăr paradoxul strămoşilor noştri Romîni. De vrei pace, pregăteşte-te de războiu Şi cu toţii au voit pacea. A mers atît de departe credinţa în puterea pacifică a pregătirilor de războiu, încît şi oamenii de bună credinţă ajutau adese la transformarea naţiunilor în nişte uriaşe lagăre militare, socotind că astfel vor preîntimpina orice încercare ofensivă şi pacea va fi pentru totdeauna asigurată. Mesagiile şefilor puterii executive, discuţiile din Parlament, vocabularul obicinuit al conducătorilor militari erau inspirate de aceiaş formulă : apărarea Patriei împotriva oricărui atac, paralizarea de mai înainte a oricărei izbucniri duşmane pe calea armelor ; războiul defensiv era singurul scop, iar cel ofensiv privit pretutindeni cu o legitimă indignare. Şi totuşi îngrozitorul măcel s’a deslănţuit cu o putere nemai visată măcar pănă acum—dar credinţa că toţi n’au voit de cît pacea pregătindu-se de războiul şi acum de o intensitate care ar fi umoristică dacă rezultatele nu ar fi atît de tragice, căci toţi beligeranţii se acuză reciproc de a fi iniţiatorii războiului, încît simplul cetăţean care plăteşte biruri de războiu în timp de pace şi piere pe cîmpul de luptă, se întreabă înnebunit: Dar dacă nimeni nu a voit războiul, cum de-a putut isbucni acest războiu? Se poate că nimeni să nu fie dorit în deosebi un astfel de măcel acum , că admitem; dar toţi au dorit cu atîta tragere de inimă pacea, şi pentru aceasta au pregătit atît de bine războiul, încît nu se putea să nu ajungă tocmai la scopul pentru care se pregăteau. Realitatea nu e paradoxală, ci paradoxal e numai spiritul nostru. In cadrul creaţiunelor spiritului o fi cu putinţă ca să obţii un lucru îndreptîndu-te tocmai către contrarul său, în realitate însă dacă te îndrepţi către un punct trebuie să ajungi în mod fatal la el. Renaşterea Franţei după 1870 a determinat o intensificare a forţelor germane pentru ca raporturile odată stabilite să nu fie modificate într’un chip neaşteptat; această intensificare a dus la creaţiuni de alianţe defensive, ale celor două grupări europene care s’au menţinut atît timp într’un echilibru ameninţător, pănă cînd regimul militarist, la care a dus sistemul de abţinere a păcii prin pregătiri de războiu, a ajuns să sufoce în ultimii ani întreaga Europă şi să aadune atîta materie inflamabilă încît ajungea o scînteie pentru ca dezastrul să se producă. Dacă scînteia a pornit dintr’o parte sau din alta, dacă unii au prins’o mai repede şi alţii au aşteptat-o mai mult, amănuntul este lipsit de interes cînd judecăm sistemul în genere şi urmările lui fireşti, care nu depind de cutare ori cutare accident, ci sunt fatale și ineluctabile. Istoria va stabili cine sunt autoriregimului militarist din ultimele decenii: noi nu suntem în măsură ai acum decît să-i apreciem roadele funeste. Zadarnic au dorit pacea, căci pregătirile militare nu puteau duce decît la războiu. Dacă popoarele europene vor să scape de tirania paradoxului latin, au un singur mijloc în puterea lor: Să se pregătească mai puţin de războiu şi în viitoarea conferinţă euro-peană să hotărască . Limitarea armamentelor Liniştea piei pice In sfârşit opinia publică din Bucureşti, a ţipată de stare şi de darnici patrioţi romîni şi străini, s’a liniştit deplin. Desigur că agitaţiile de pe stradele Capitalei puneau la grea încercare multe case de bani. Finanţa însă şi-a pierdut iluziile în sentimentalismul stradei, şi deci s’a retras din manifestaţiile naţionale. E linişte acum, complectă. Dar şi în vremurile de nehotărîre şi precipitare, poporul adevărat, cinstit şi serios a stat deoparte, aşteptând încrezător deciziile factorilor noştri responsabili. Ţăranii şi orăşănii cumpătaţi, cu arma la picior, au stat la postul lor, severi, în vreme ce şcolarii desmăţaţi,— canalia de uliţi,—încălecaţi pe garduri şi cocoţaţi pe socluri de statui cereau cu înverşunare tragică trecerea Carpaţilor şi ocuparea întregei Dacii Traiane. Dar şcoalele s’au început. Diplomaţii de ori îmbătează astăzi creionul în gură şi scriu socoteli pe caete cu pătrăţele; citesc despre numirile continentelor şi despre popoarele lumii; şi, în orele de repaos, scriu bilete elevelor din cursul inferior de Externat. Studenţii de la Medicină sânt chemaţi în sălile de disecţii să-şi descarce furia războinică asupra cadavrelor inerte, şi cu linişte îşi şterg de poteci mânile însângerate. O înştiinţare a ministerului de Războiu privitoare la scutiţi şi dispensaţi,—precum că se va ordona, în caz de primejdie o revizie,—a domolit entuziasmul vajnicilor patrioţi, străini de oaste. Apoi oameni politici, veniţi din viligiatură anume să salveze ţara noastră, au oprit manifestaţiile lor turbulente, îndată ce s’au chibzuit şi s’au informat puţin. In noua fază de linişte deplină, poporul adevărat păstrează acelaşi calm solemn; și, în caz de primejdie, el va hotărî soarta unui evental războiu, în care vom intra și noi. Apostolul Pacei Răsboiul continuă. Luptele de pînă astăzi, ori cum ar fi fost ele în realitate, şi cu toate succesele şi înfrîngerile de o parte şi de alta, n’au determinat încă nici unul din statele beligerante ca să invoace nu pacea definitivă, dar nici macar provizoratul unui armistiţiu, ceia ce denotă cu suficientă că starea de răsboi este aceeaşi. Cu toate victoriile unora sau înfrîngerile altora,— cum au anunţat pînă în present comunicatele oficiale—nici una dintre armatele în luptă n’a fost sleită ; din contra, în ordinea în care au urmat aceste lupte ele au fost şi continuă a fi întărite din ce în ce mai mult. Faptul acesta este un indiciu destul de clar în răsboiul european se află încă în prima fază şi deci în contra aşteptărilor sau în contra tuturor profeţiilor de pîn’acum, el se anunţă într'o durată mult mai mare decît cum a fost calculată. Este dureros de a arăta cu acest prilej că menţinerea răsboiului măreşte atmosfera de sărăcie şi de mizerie care a cuprins toate statele europene fără excepţie , cele cari se află în răsboi ca şi cele cari s’au declarat neutrale. De nicăierea nu se arată o singură licărire de pace. Europa este astăzi lipsită de un om care să poată îndeplini misiunea unui apostol, pentru împăciuirea popoarelor învrăjbite. Şi în istoria omenirei nu găsim o figură atît de mare ca aceea pe care popoarele europene o aşteaptă acum ca să oprească moartea care seceră atâtea vieţi şi sărăcia care pustieşte totul, pentru a aduce liniştea şi pacea. Lipsa unui astfel de apostol ne întunecă şi mai mult gîndurile întunecate, prilejul de a face ceia ce se numeşte o creaţiune —şi Încă o creaţiune frumoasă. Relevăm întreacât faptul acesta — neavând spaţiul necesr pentru o cronică mai mare—pentru a arăta că In formaţiunea de astăzi a trupei d-na Mavrodi, alăturea de d-na Micioara, sunt singurele artiste care apar în mod regulat In toate piesele, spre mai marea mulţumire a publicului ; alăturea de aceste dne, figurează In acelaşi mod terţeiul Maximilian— Leonard—Ciucuretti, care deasemenea desfăşoară o activitate neobicinuită In teatru. Asupra faptului acesta vom reveni mai târziu, când vom consacra o cronică generală ansamblului de astăzi. Cum laşul este dorit de o muzică aleasă am ruga direcţiunea ca In piesele ei vor urma sâ nu uite „Lăutarul“. In asta seară „Soţul Ideal“ de Eysler, mane sară „In sfârşit singuri“. ® Teatrul «Onema-Proderit».— Mercuri 24 şi Joi 25 Septembrie 1914, ora 9 jum. seara. «Turneul trupei de Comedii Cinema-Sketch» câte o singură reprezentaţie «Numai pentru domni şi doamne», se va reprezenta marele succes Bucureştean : Hapuri Miraculoase, Comedie bufă Picanta în 3 acte şi un tablou cinematografic, un act cinematografic şi 3 acte jucate de Întreaga trupă pe scenă. Această piesă a fost jucată de peste 1000 de ori în întreaga ţară. Domnişoarele sunt rugate a nu lua parte la această reprezentaţie. La ora 5 p. m. Mare Matineu, se va reprezenta Trădătorul de Patrie, mare dramă militară In 4 acte. Actul I şi al IlI-lea jucat de artişti pe scenă, Actul al II-lea şi al IV-lea Cinematograf. Rolul principal interpretat In film şi pe scenă de simpaticul artist «A. B. Botoşescu», creatorul râului Valdorin din filmul „Electrovirul“, Sala Sidoll. — In astă seară noul program cuprinde, un admirabil film francez „Fraţi Rivali“ cu artistul Psilander In rolul principal. In acelaş program : Chemare Tragică Film sensaţional, a cărui înscenare a costat peste 100.000 lei. Spectatorul asistă la o adevărată „Ciocnire de tren* Scene nevăzute Încă pe pânza cinematografului. „Birbat Ştrengar“ Comedie daneză de mare artă in două acte.— Florenţa, oraşul italian al artei clasice și moderne, interesante vederi după natură, etc. etc. informaţii . Direcţiunea generală sanitară a trimis o circulară medicilor primari şi judeţeni, invitându-i să pună în vedere farmaciştilor ca să nu vândă medicamentele cu alte preţuri decât cele fixate de taxa farmaceutică din 1910 şi suplimentul ei din 1913, cum şi droghişlilor de a nu vinde drogurile mai scump decât cu 50 la sută peste tariful „Centralei". Contravenienţilor li se va închide farmaciile sau drogheriile. Bibliografie. Primim la redacţie: „La arme“ colecţia de versuri patriotice închinate «luptătorilor pentru ţară» şi datorită d-lui G. Tutoveanu. — „Stampa“ revistă literară No. 1 cu articole de Nejer, Ţine, C. Iliescu, Al. Macedonski ş. a. — «Curierul Judiciar» No. 60. — «Darea de seamă» asupra ajutorărei Concentraţilor in oraşul Galaţi şi jud. Covurlui In 1913 de G. Calmuschi. Furturi descoperite.—Lazăr Reighinstraich spărgător şi pungaş fost condamnat de mai multe ori, a fost prins în flagrant delict de furt de buzunare asupra muncitorului M. Munteanu pe cind se afla în piaţa halei, furîndu-i un portofel cu suma de 4 lei şi 40 bani. Înaintat la parchet a fost depus şi judecindu-l la Jud. ocol. II a fost condamnat la 3 luni de Închisoare. Bernard Grimberg recidivist, în ziua de 8 Septembrie a. c. a comis prin efracţie furtul de la Iosub Botoşâneanu zis Rozenstain din str. Sf. Andrei 33, furînd bani şi obiecte, suma de 15 lei in trei bacnote a cite 5 lei care s’au găsit ascunse în vîrful unei ghete cu care era incalţat. Parchetul l-au depus în penitenciar şi in instrucţia Cabinetului I. Mişcarea de la serviciul sanitar.Pe ziua de 1 Septembrie serviciul sanitar inferior al oraşului este repartizat astfel : Secretar oraşul Iaşi Al. Nastase. Circ. I. Agent sanitar Gh. Radulescu, moaşă Elena Ciocnei. Circ. II. Agent sanitar Pavel Romanescu, moaşa Tiţa Petroviei. Circ. III. Agent sanitar Traian Vâlcănescu, moaşă Elena Ciornei. Circ. IV. Agent sanitar Neculai Negrescu, moaşa Maria Iacob. Circ. V. Agent sanitar Leon Popovici, moaşă Maria Pantalon. Agent sanitar vaccinator (circ. I, II şi jumătate din a lll-a) Neculai Balin. Agent sanitar vaccinator (circ. IV, V şi jumătatea din a lll-a) Neculai Florea. Astăzi a avut loc solemnitatea deschiderei cursurilor la Conservatorul de muzică şi declamaţie. S’a sfinţit aghiazma de către preotul N. Savin în prezenţa profesorilor şi elevilor şcolii. Din cauza ploilor din ultimul timp, apele Jiei în special au Început să crească. Totuşi pentru moment pericolul inundaţiilor este exclus. ® Opereta. — Aseară ansamblul de operetă de sub direcţiunea d-lui Maximilian a jucat «Frumoasa Elenă» de Ofenbach, care a dat, d-nei El. Mavrodi Pentru familiile concentraţilor Subscripţia deschisă de «Mişcarea» Sumele se primesc zilnic la redacţia ziarului nostru Ultima orâ Montion! germane Berlin.—Principele Eitel Frederic a căzut de pe cal în cursul uinei lupte și s’a rănit la genunchiu. Principele Ioachim așteaptă din partea împăratului voia să se reîntoarcă la front. * Se telegrafiazâ din Hanovra cu generalul Emmich care a mai fost decorat cu ordinul pentru merit în urma cuceririi fierului a mai primit crucea de fier clasa I cu un autograf al împăratului. Marea Adriatică minaţi Bordeaux.—Ministerul Marinei a pubblicat avizul următor : Mine automatice fiind puse In Marea Adriatică de Marina Austro-Ungaria forţele navale franceze a trebuit sâ recurgă la fel. Totuşi spre a feri vapoarele neutrale de nenorocirile pricinuite de minele puse de marina franceză prezintă garanţiile prescrise de convenţia din Haga 1907. Zona periculoasă pentru navigaţie cuprinde : apele teritoriala Monarhiei Austro-Ungare precum şi carelurile situate între insulele şi ţărmul din Dalmaţia. vv Cei interesaţi sunt înştiinţaţi prin prezentul aviz conform cu art. 8 din sus zisa convenție. O învinuire adusă Angliei Londra. {Oficial).— S'a publicat dintr’un izvor german că s'ar fi transportat munițiuni engleze la Maubeuge chiar înainte de reebolu. Acest fapt ar arata din partea An*gliei dorința de a viola teritoriul Belgian. Aceste insinuări vUnt ihn» ple minciuni. Nu s’a luat hotărh de a trimite forţe engleze in străinătate de cât după ce Germania a năvălit in Belgia şi după ce Belgia a cerut ajutor In contra violărei teritoriului ei. Nici Un fel de muniţiuni engleze nu au fost trimise la Maubeuge mai înainte de năvălirea germanilor in Belgia. Redeschiderea Dardanelilor Petrograd.—Preşedintele societăţii industriaşilor, şi comercianţilor ruşi d-I Iludacov a avut convorbire cu d. Sazonov In privinţa închidere! Dardanelelor Ministrulea spus Că puterile din tripla înţelegere au făcut demersuri tinzând la redeschiderea lor. Ministrul a stăruit mai ales In privinţa necesaţiei pentru comerţul rusesc să scape definitiv de influenţa germană. * In cursul celor două săptămâni din urmă numeroşi soldaţi austriaci şi români au dezertat trecând in România. in America domneşte părerea că răsboiul actual trebue continuat pâhât la strivirea desăvârșită a militarismului german altfel totul ar trebui reînceput după cinci ani.