Mişcarea, noiembrie 1914 (Anul 6, nr. 250-273)

1914-11-02 / nr. 251

AMUL VI, No. 251 A U O N A 91 K K T *5 (n­­ară pe un an . . . in streinătate pe un an . Pentru preoţi şi învăţători ru- I an­ se face o reducere de 50°­, Redacţia şi Aumtoistruţiul IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. la loc­alul dubaiul Naţional-Liberal Un număr 5 BANI DUMINICA 2 NOEMBRIE 190 ZIAR NATIONAL ~ LIBERAL. CO TELEFON No. 121 A m­arturi c»»«»«'**«'Eatv Linia pe pagina II Linia pe pagina III " inia pe pagina IV */f\ ____— I leu ÖO b 40 b ,/g 0, ^^|wtB;%SECTIUNEA UNUI COMITET * '£■ .sS^$ap6]Alt de clubul national-liberal S1?«.. * o*./ număr 5 BANI Politică internă pe seama politicei externe Ce se ascunde sub forma „Acţiune­ Naţionale“ ... Aşa­dar iniţiativa luată de grupul universitar bucureştean pen­­tru a determina o «acţiune naţio­nală» a fost girată unui alt grup de oameni politici, fruntaşi şi ad­jutanţi, cari la rîndul lor şi-au luat aceste nobile misiuni de a trezi conştiinţa naţională. D­acă în noul grup lipseşte şi acel barbat de stat care sa decla­rat pentru o «neutralitate reală şi definitivă», îl găsim în schimb ram­­plasat prin d. dr. Tom­a Ionescu şi d. V. Ionescu, cari se silesc pe cit pot să desfăşure o cit mai remar­cabilă activitate în sensul unei «acţiunei naţionale». S ’a văzut, şi din coloanele zia­rului de faţă, dacă aceasta mişcare are sau nu raţiunea de a exista. In primul loc se naşte întreba­rea dacă conştiinţa naţionala a po­porului nostru este atît de ador­mită în­cît să fie nevoie de o tre­zire a ei de cătră aceia cari se agită pentru a agita, iar în al doi­lea rînd este vorba a se şti dacă aceia cari au Întemeiat «acţiunea naţională» şi cari neavînd nici o respundere sunt într’adevăr mai buni romîni şi mai patrioţi decit adevăraţii factori respunzători cari supraveghează interesele ţarei şi ale neamului. C­el care va cerceta adevărul spre a respunde la aceste logice între­bări, va vedea cât de puţin logică şi cât de puţin naţională este miş­carea pe care au pornit o domnii de la «acţiunea naţională». Cercetată însă mai profund, această chestiune a domnilor cari se agită mai prezintă şi un alt aspect, care în împrejurările de faţă e cu atât mai reprobabil. In fruntea «acţiunei naţionale» se găsesc fruntaşi politici — «politiciani de frunte» — cari pe tema politicei externe nu fac de­cât cunoscutul po­liticianism intern. Numai acestui politicianism care trăieşte din ambiţiuni personale, din interese personale sub orice formă, se agită problema naţională; inten­­ţiunile ascunse ale unora şi altora de la «acţiunea naţională» au fost date la iveală de d-1 N. Iorga care într’un articol asupra «Neutrilor» a vizat pe aceia care visează «minis­tere naţionale» pe pielea sermanei «acţiuni naţionale» şi deci a politicei­­ externe... Din alt punct de vedere, cel care ar scruta cu mai multă minuţiositate mentalitatea şi conştiinţa personală a acelora cari vor să treziască «conş­tiinţa naţională» ar mai putea vedea, destul de transparent, că—întru­cât e vorba de politica internă ce se face pe spinarea politicei externe— la mijloc se mai ascunde un joc de culisă în jurul şefiei conservatoare. La această constatare ne oprim — pentru a nu mai vorbi de... «politica internă» căreia cei puși în cauză vor să-i deie un aspect contrar. O lămurire autorizată Transportul de aur.— Aparatele pentru Turcia.—’ Mandatul comisiei pentru America ContraUU nostru „ Viitorul“ publică în numărul de astăzi o «lămurire au­torizată» pe care o reproducem întocmai. Ziarele de eri anunţă trei afaceri, că­rora le dă un anume caracter sensaţio­­nal: cea dintâi priveşte chestiunea tran­zitului aurului pe la noi; —a doua se re­feră la trecerea unor aparate de telegra­fie fără fir de la Berlin la Constantino­­pol; şi, în sf­rşit, a treia pe de-a Între­gul inventată că o comisiune a statului român trimisă în America ar avea sar­cina să trateze cu reprezentanţii unui consorţiu american vînzarea şi exploata­rea terenurilor petrolifere ale statului, pe baza principiului cointeresăm. In ce priveşte tranşitele aurului şi în­cercarea de trecere a aparatelor telegra­fiei fără fir, se înţelege că ziarele îmbo­găţesc faptele cu amănunte cari nu există, omiţînd în schimb altele cari ar repre­zintă realitatea lucrurilor. Dar fiind­că nu avem nici un interes să ascundem ceia ce există, după cum înţelegem să desminţim minciuna coti­diană a altora, vom restabili lucrurile în adevărul lor, fără părtinire şi fără inten­­ţiune vădită a unei anume prese de a induce publicul în eroare numai pe baze de invenţiuni tendenţioase. Nu avem să contestăm transitul au­rului cu destinare pentru Turcia, spre pildă. Este, însă, o nuanţă pe care o mar­chează de altfel Dreptul internaţional şi convenţia de la Londra, semnată la 26 Februarie 1909. In această convenţie transitul aurului pe teritoriul unei ţări neutre e consi­de­rat drept contrabandă condiţională de­­ război. Cu alte cuvinte numai dacă a­­­­urul e adresat armatei sau guvernului unei ţâri în război, poate fi vorba de o contrabandă, căreia noi am fi avut drep­tul să-i interzicem trecerea.­­ In cazul special, însă, al trântitului­­ de aur despre care vorbesc ziarele de eri, lucrurile se prezintă cu totul altfel. Banii în aur erau destinaţi pentru tre­buinţele ambasadei germane din Cons­tantinopol şi pentru sucursala lui Deut­schebank din Capitala Turciei. De altfel înşişi cererea pentru tran­zitarea acestei cantităţi de aur s’a fă­cut guvernului nostru tot de către Deut­­schebank şi numai sub forma unei ce­reri normale ca ori care alta. Acesta e şi cuvântul pentru care este absolut inexactă informaţia ziarului ‘Di­mineaţa, că d. von dem Busche, repre-­­ zentatul Germaniei la Bucureşti, ar fi avut vreun amestec direct sau indirect în transitarea aurului expediat de către Deutsche Bank. D. von dem Busche nu a făcut nici un fel de intervenţie în a­­ceastă chestiune. Suntem autorizaţi s’o afirmăm. Din cele trei chestiuni la ordinea zi­lei pe ziua de eri, a doua priveşte tran­sportul unor aparate de telgrafie fără fir, care după ziare s’ar fi descoperit în vama garei Bucureşti. Mai întîi, e vorba de aparate de tele­grafie militară şi nu de aparate de te­legrafie fără fir. Este inexact iarăşi câ descoperirea s’ar fi făcut în gara Bu­cureşti şi că ar fi vorba numai de 30 de colete. Adevărul este că faptul s’a observat la gara Predeal şi că coletele descope­rite sunt în număr de 12 şi nu de 16, cu declaraţia că e vorba de transporta­rea celor necesare unui ‘Circus» pentru Constantinopol. Conducătorul expediţiei acestor colete a declarat că e director de ‘Circ’, dar că în adevăr a studiat pe vremuri in­gineria, meserie pe care în urmă a pă­răsit'o însă. Pe ajutorul său, directorul pretinsului ‘Circ* Va prezintat drept ‘Crown*, fiind că avea fața anume văp­­sită ca să dea această aparență. Faptele au fost* constate in gara Pre­deal, unde vagoa­nele au fost plumbuite şi expediate In Bucureşti. In gara Bu­cureşti controlul a fost din nou făcut de către directorul vămilor, însoţit de şeful de cabinet al ministrului finanţelor. Constatându se şi aci că nu e vorba de transportul unui ‘Circ’, ci de apa­rate de telegrafie militară cu destinaţie pentru Constantinopol, ele au fost con­siderate drept contrabandă de război şi, în consecinţă, guvernul a ordonat defi­nitiva lor sechestrare. De altfel ne socotim autorizaţi să a­­firmăm­ că guvernul nu va îngădui nici un fel de contrabandă de război, —ori­ce intervenţiuni s'ar face,—fiind că nu­mai într’o asemenea atitudine stă ga­ranţia neutralităţei noastre. Aceasta ca 54 fie bine ştiut de către toţi acei cari încearcă să creie de atmos­feră în interesul slujitei unor cauze, cari sunt mai pre­jos de interesele ţarei.* In sfârşit, cea de a treia chestiune senzaţională la ordinea zilei pe ziua de eri, priveşte însărcinările comisiu­­nei plecată în America. E vorba de afirmaţia că această co­misiune ar avea însărcinarea să tra­teze cu un mare consorţiu american pentru luarea şi exploatarea terenu­rilor petrolifere ale statului nostru, pe baza principiului cointeresărei. Totul e o înscenare al cărei scop nu e greu de presupus. Nai credem că suntem cei mai în măsură să cunoaştem adevărul. — Iată­­ : Comisiunea plecată în America are instrucţiuni speciale de a nu primi n ci o altă condiţiune in­tra­ativare pe care ie va face, de căt numai aceia de a plăti in numerar cumpărăturile care se vor face. Mai mult de cât atât. Comisiunea mai are tot instrucţiuni speciale ca, în căzul când li s’ar vorbi d­e chesti­uni petrolifere cari privesc România, să răspundă că le este interzis să dis­cute macar această chestiune. Acestea sunt faptele riguros exacte şi cari ne dau dreptul să desminţim categoric insinuările cari se fac in mod mai mult sau mai puţin intere­sat şi, mai ales, in scopuri interesate, profesionist, de a-şi spune limpede părerea în materie de artă. Judecata cea mai simplistă spune hotărât că criticul are acest drept, ci menirea lui este de a releva talentul, cu aceiaşi liber­tate cu care poate biciui insuficienţele. Ori, ce-a spus colegul nostru de redacţie în articolul care a provocat agresiunea bru­tală a „artistului* Cuzinschi ? Că Cuzinski este un excelent artist de comedie, dar a cercat altă dată să devie tragedian şi cre­de că în stagiunea actuală nu se vor mai îngftdui „astfel de încercări bătrlneşti, e«tri exasperează*. Ce face Insă Cuzinski ? Ca un apaş de răspântie pândeşte pe colegul nostru în cu­loarele teatrului, se năpusteşte asupra lui şi încearcă să-l convingă cu palmele, ceia ce n’ar fi putut să-l convingă cu bu­biiala care In limbagiul de cobotin al lui se chiamă dieţie... Gestul necugetat al lui Cuzinski ne dă măsura justă a mentalitiţei unora dintre aşa zişii artişti ai Teatrului Naţional, cari edu­caţia sufletească şi-au făcut-o la mesele de cârciumă, iar pe cea artistică la recusiterul teatrelor ambulante de sub direcţiunea de­functului Teodor Kuzinsch.­ Sub eleganţa aparentă a fracului, la aceşti actori se as­­cunde sălbăticia brutei, inconştienţa şi cea mai crasă lipsă de educaţie. Dacă i-ai amult masca Iţi apare imbecilitatea d­umpsi­tâţile rase, individul care face pe actorul şi In afară de teatru. Şi Cuzinschi care este protipul parvenitu­lui, era cel mai puţin In drept să ridice pumnul împotriva unui ziarist, el care s’a bucurat de o toleranţă numeritată, el care a isbulit să treacă drept artist numai da­torită binevoinţei presei şi care şi-a făcut piedestal din milogelele lamentabila cu cari tot­deauna ne-a solicitat „concursul*. Astăzi a isbutit pentru caa din urmă dată să ne cucerească bunăvoinţă. Ii consacrăm articole speciale şi chiar le ilustrăm cu por­tretul eroului din culoarele Teatrului Naţional. Şi acum ca şi In trenul II asigurăm că nu va avea să se plângă de bunavoinţa noastră. „Tragedianul“ Kuzinski Am diri forite mult ca în campania de înfierare ce am deschis împotriva cabotinu­lui Wladimir Kozinski, autorul setului mi­­şelesc săvârşit împotriva criticului nostru tentral, să nu fim acuzaţi de parţialitate şi să nu se creadă că numai sub stăpânirea sentimentului de colegialitate am ridicat protestările noastre. E o chestiune mult mai mare care se pu­ne In discuţiune ; este vorba de lămurit prin­cipiul dacă forţa brutală poate impieta a­­supra dreptului ce-l are criticul, ziaristul $* Informaţii In jurul banditismului de la teatru Confraţii noştri de la „ Opinia“ înregis­trând atacul mişeleac al cabotinului Cu­zinschi, după ce reproduc pasajul cole­gului nostru M. Sevastos şi arată că pro­cedeul acesta trebue veştejit cu energie scrie următoarele: „­« special susceptibilitatea aceasta e­­xagerată din partea d-lui Cuzinschi şi a­­gresiunea In contra unui ziarist sunt cu atât mai neexplicabile, cu cât d-lui Cu­zinschi i-a plăcut pururea să aibă bune raporturi cu ziariştii şi să viziteze foarte des redacţiile, atuncea când anumite in­terese, de multe ori mai puţin de folos pen­tru alţii de­cât pentru d-sa, li cereau să facă atari vizite*. Aluzia confraţilor de la „Opinia* este destul de transparentă şi cetitorii vor în­ţelege prin aceasta că redacţiile locale, şi cronicarii teatrali, asediaţi de cabotin au fost dese­ori siliţi—ca să scape de ell — să-i arete o îngăduinţă care în cele din urmă, cum se vede, i-a fost fatală. Cabotinul într’o bună zi a început să creadă ceia­ ce spunea reclama: că e un mare tragedian! Asupra acestui procedeu al cabotinului— apaș vom reveni. * Cu începere de astăzi 1 Noembrie şi pînă la 10 Noembrie se vor presenta la corpurile respective pentru a fi însu­maţi recruţii cari formrazft clasa anu­lui 1915. » D. I. M. Raşcu publică in ultimul număr al revistei „Versuri şi Proză* o aprofundată recenzie asupra volumului de sonete „Statui* ale poetului M. Co­­dreanu. Despre recensiunea d-lui I. M. Raşcu ne vom ocupa Intr’o cronică viitoare. ♦ Zarry, excelentul parodist şi in­terpret comic, va debuta şi la matineile de astăzi Sâmbătă şi Duminică, la ora 5 p. m. la «Cinema-Modern». * Siguranţa cercetând identitatea fe­tei Letiţa Vasiliu din serviciul D-nei A­­neta Vachman din str. Gându No. 7 a stabilit că in realitate se numeşte Irina Zdemiroviei supusă austriacă şi că la vrâsta de 12 ani a fost sedusă de însuşi tatăl ei Stefan Zdemiroviei locuitor în com. Sărea, care a fost înaintat parche­tului. ♦ Astăzi pe la ora 10 a. m. s’a a­­prins și a ars un grajd și crama din via D-lui Vasile M. Jora din Copou, focul se crede a fi pus da individul Gh. Mi­­hailescu servitor cara a dispărut ime­diat, pagube sunt de 10.000 lei, casele nu au fost asigurate, sa lac cercetări. Primăria comunei Panciu a însărcinat pe d. Weiss, cunoscutul și mult aprecia­tul fotograf ieşaa, să efectueze o galerie a tuturor primarilor pe care i-a avut co­muna. ■ De la­ consulatul german.— Berlin 13 Noembrie 914. In sectorul Yse­­rului de la Nieuport trupele noastre de marină au causat perderi grave duşma­nului și au făcut 700 francezi prisonieri. Ofensiva lingă Ypres a progresat bine; am făcut 1100 prisonieri. La frontiera provinciei Prusia de Est la Eydtkuhnen şi mai spre sud la regiu­nea lacurilor, noi lupte se mai desfăşură, decisiunea se mai aşteaptă. ♦ Din „creaţiunile“ tragedianului Cu­zinschi. Mine, în matineu „Onoarea“ pierdutA, cu comedianul Cuzinschi în rolul pr p. In curând „Procuror şi apaş*, arrji'V?. — Au fost transferaţi pe ziţ­a de 1 Noembrie d-nii Învăţători : I.­­ Strati de la Cârlig la Chilie şi V. Bogza de la Po­enei# Oancei la Butnăreşti p. II, toate în jud. Roman. — S’a aprobat părintelui C. Dinescu de a preda religia la şcoala de fete No. 5 din Iaşi. _ S’a acordat d-rei Eu­sa Negruţi de a face practică pedagogică de gimnas­tică la şcoala de băeţi No. 5 din Iaşi. — D-ra Constanţa Jellea a fost nu­mită pe ziua de 1 Noembrie suplinitoare la şcoala de fete No. 6 din Iaşi, la ca­tedra d-nei Alisa Mănescu aflată în con­cediu. — D-ra Beatrice Stoica normalise, a fost numită pe ziua de 1 Noembrie în­văţătoare cu titlul provizoriu la oala din Carpaţi-Iaşi, şi rămâne ca de­ sată la şcoala de băeţi No. 4 din Iaşi, la ca­tedra d lui V. Grigoraş, revizor ş­colar. — Au fost transferaţi pe 1 Noi­mbrie H. Lavaric de la Lepova-Vaslui la Ciaii­­lâggio-Caliacra; Ion A. Păvâloaei, de la Cârligi Roman la Pandachi-Durostor; Nec. Hanganu de la Bârsăneşti-Botoşani la Calipetroru-Durostor. — Au fost detaşaţi pe 1 Noembrie I. Ţiglea de la Micl­eşti-Vaslui la Babuc Durustor; David Nantu­ de la Ivăneşti Falciu la Coşeşti-Vaslui; Gh. Vartic de la Bălteni-Vaslui la Pandich­i-Durustor; Nas­­tase Spiridon de la Borăaşti-Vaslui la Babuc-Durustor. — A fost numită pe 1 Noembrie ca conducătoare de grădini de copii d-ra E­­lena Patraşcanu, cu­­certificat d­e aptitu­dine padagogică, la gr. de copii din Cor­­hana-Roman. — D-ra E. Cotulescu a fost, nuntită la gr. de copii din Fo­curi-Iaşi. — D-ra Elena Lelescu a fost num­ită pe 15 octombrie suplinitoare la şcoala de băeţi din Mihaileni, la catedra d-lui V. Costăchescu revizor şcolar cl. II Su­ceava. * De la cercul de Recrutare.— Se aduce la cunoştinţa tuturor oame­nilor de profesie şofe­ri şi mecanici de automobile din complectare, rezervă, mi­liţie, scutiţi, dispensaţi, auxiliari şi re­formaţi, ca­re fac parte din contingen­tele 1893 până la 1912 şi care sunt recrutaţi de pe raza biroului de recru­tare Iaşi şi domiciliază în acest judeţ, să se presinte de urgenţa la biroul de recrutare Iaşi In­­oralul din strada Buc­­şipestii No. 7 cu libretele sau Certifi­catele ce posedă, pentru a-i înseri în controale din noua lor meserie. Termenul de presentere este pănă la data de 25 Noembre c. '.

Next