Mişcarea, noiembrie 1914 (Anul 6, nr. 250-273)
1914-11-02 / nr. 251
AMUL VI, No. 251 A U O N A 91 K K T *5 (nară pe un an . . . in streinătate pe un an . Pentru preoţi şi învăţători ru- I an se face o reducere de 50°, Redacţia şi Aumtoistruţiul IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. la localul dubaiul Naţional-Liberal Un număr 5 BANI DUMINICA 2 NOEMBRIE 190 ZIAR NATIONAL ~ LIBERAL. CO TELEFON No. 121 A marturi c»»«»«'**«'Eatv Linia pe pagina II Linia pe pagina III " inia pe pagina IV */f\ ____— I leu ÖO b 40 b ,/g 0, ^^|wtB;%SECTIUNEA UNUI COMITET * '£■ .sS^$ap6]Alt de clubul national-liberal S1?«.. * o*./ număr 5 BANI Politică internă pe seama politicei externe Ce se ascunde sub forma „Acţiune Naţionale“ ... Aşadar iniţiativa luată de grupul universitar bucureştean pentru a determina o «acţiune naţională» a fost girată unui alt grup de oameni politici, fruntaşi şi adjutanţi, cari la rîndul lor şi-au luat aceste nobile misiuni de a trezi conştiinţa naţională. Dacă în noul grup lipseşte şi acel barbat de stat care sa declarat pentru o «neutralitate reală şi definitivă», îl găsim în schimb ramplasat prin d. dr. Toma Ionescu şi d. V. Ionescu, cari se silesc pe cit pot să desfăşure o cit mai remarcabilă activitate în sensul unei «acţiunei naţionale». S ’a văzut, şi din coloanele ziarului de faţă, dacă aceasta mişcare are sau nu raţiunea de a exista. In primul loc se naşte întrebarea dacă conştiinţa naţionala a poporului nostru este atît de adormită încît să fie nevoie de o trezire a ei de cătră aceia cari se agită pentru a agita, iar în al doilea rînd este vorba a se şti dacă aceia cari au Întemeiat «acţiunea naţională» şi cari neavînd nici o respundere sunt într’adevăr mai buni romîni şi mai patrioţi decit adevăraţii factori respunzători cari supraveghează interesele ţarei şi ale neamului. Cel care va cerceta adevărul spre a respunde la aceste logice întrebări, va vedea cât de puţin logică şi cât de puţin naţională este mişcarea pe care au pornit o domnii de la «acţiunea naţională». Cercetată însă mai profund, această chestiune a domnilor cari se agită mai prezintă şi un alt aspect, care în împrejurările de faţă e cu atât mai reprobabil. In fruntea «acţiunei naţionale» se găsesc fruntaşi politici — «politiciani de frunte» — cari pe tema politicei externe nu fac decât cunoscutul politicianism intern. Numai acestui politicianism care trăieşte din ambiţiuni personale, din interese personale sub orice formă, se agită problema naţională; intenţiunile ascunse ale unora şi altora de la «acţiunea naţională» au fost date la iveală de d-1 N. Iorga care într’un articol asupra «Neutrilor» a vizat pe aceia care visează «ministere naţionale» pe pielea sermanei «acţiuni naţionale» şi deci a politicei externe... Din alt punct de vedere, cel care ar scruta cu mai multă minuţiositate mentalitatea şi conştiinţa personală a acelora cari vor să treziască «conştiinţa naţională» ar mai putea vedea, destul de transparent, că—întrucât e vorba de politica internă ce se face pe spinarea politicei externe— la mijloc se mai ascunde un joc de culisă în jurul şefiei conservatoare. La această constatare ne oprim — pentru a nu mai vorbi de... «politica internă» căreia cei puși în cauză vor să-i deie un aspect contrar. O lămurire autorizată Transportul de aur.— Aparatele pentru Turcia.—’ Mandatul comisiei pentru America ContraUU nostru „ Viitorul“ publică în numărul de astăzi o «lămurire autorizată» pe care o reproducem întocmai. Ziarele de eri anunţă trei afaceri, cărora le dă un anume caracter sensaţional: cea dintâi priveşte chestiunea tranzitului aurului pe la noi; —a doua se referă la trecerea unor aparate de telegrafie fără fir de la Berlin la Constantinopol; şi, în sfrşit, a treia pe de-a Întregul inventată că o comisiune a statului român trimisă în America ar avea sarcina să trateze cu reprezentanţii unui consorţiu american vînzarea şi exploatarea terenurilor petrolifere ale statului, pe baza principiului cointeresăm. In ce priveşte tranşitele aurului şi încercarea de trecere a aparatelor telegrafiei fără fir, se înţelege că ziarele îmbogăţesc faptele cu amănunte cari nu există, omiţînd în schimb altele cari ar reprezintă realitatea lucrurilor. Dar fiindcă nu avem nici un interes să ascundem ceia ce există, după cum înţelegem să desminţim minciuna cotidiană a altora, vom restabili lucrurile în adevărul lor, fără părtinire şi fără intenţiune vădită a unei anume prese de a induce publicul în eroare numai pe baze de invenţiuni tendenţioase. Nu avem să contestăm transitul aurului cu destinare pentru Turcia, spre pildă. Este, însă, o nuanţă pe care o marchează de altfel Dreptul internaţional şi convenţia de la Londra, semnată la 26 Februarie 1909. In această convenţie transitul aurului pe teritoriul unei ţări neutre e considerat drept contrabandă condiţională de război. Cu alte cuvinte numai dacă aurul e adresat armatei sau guvernului unei ţâri în război, poate fi vorba de o contrabandă, căreia noi am fi avut dreptul să-i interzicem trecerea. In cazul special, însă, al trântitului de aur despre care vorbesc ziarele de eri, lucrurile se prezintă cu totul altfel. Banii în aur erau destinaţi pentru trebuinţele ambasadei germane din Constantinopol şi pentru sucursala lui Deutschebank din Capitala Turciei. De altfel înşişi cererea pentru tranzitarea acestei cantităţi de aur s’a făcut guvernului nostru tot de către Deutschebank şi numai sub forma unei cereri normale ca ori care alta. Acesta e şi cuvântul pentru care este absolut inexactă informaţia ziarului ‘Dimineaţa, că d. von dem Busche, repre- zentatul Germaniei la Bucureşti, ar fi avut vreun amestec direct sau indirect în transitarea aurului expediat de către Deutsche Bank. D. von dem Busche nu a făcut nici un fel de intervenţie în această chestiune. Suntem autorizaţi s’o afirmăm. Din cele trei chestiuni la ordinea zilei pe ziua de eri, a doua priveşte transportul unor aparate de telgrafie fără fir, care după ziare s’ar fi descoperit în vama garei Bucureşti. Mai întîi, e vorba de aparate de telegrafie militară şi nu de aparate de telegrafie fără fir. Este inexact iarăşi câ descoperirea s’ar fi făcut în gara Bucureşti şi că ar fi vorba numai de 30 de colete. Adevărul este că faptul s’a observat la gara Predeal şi că coletele descoperite sunt în număr de 12 şi nu de 16, cu declaraţia că e vorba de transportarea celor necesare unui ‘Circus» pentru Constantinopol. Conducătorul expediţiei acestor colete a declarat că e director de ‘Circ’, dar că în adevăr a studiat pe vremuri ingineria, meserie pe care în urmă a părăsit'o însă. Pe ajutorul său, directorul pretinsului ‘Circ* Va prezintat drept ‘Crown*, fiind că avea fața anume văpsită ca să dea această aparență. Faptele au fost* constate in gara Predeal, unde vagoanele au fost plumbuite şi expediate In Bucureşti. In gara Bucureşti controlul a fost din nou făcut de către directorul vămilor, însoţit de şeful de cabinet al ministrului finanţelor. Constatându se şi aci că nu e vorba de transportul unui ‘Circ’, ci de aparate de telegrafie militară cu destinaţie pentru Constantinopol, ele au fost considerate drept contrabandă de război şi, în consecinţă, guvernul a ordonat definitiva lor sechestrare. De altfel ne socotim autorizaţi să afirmăm că guvernul nu va îngădui nici un fel de contrabandă de război, —orice intervenţiuni s'ar face,—fiind că numai într’o asemenea atitudine stă garanţia neutralităţei noastre. Aceasta ca 54 fie bine ştiut de către toţi acei cari încearcă să creie de atmosferă în interesul slujitei unor cauze, cari sunt mai prejos de interesele ţarei.* In sfârşit, cea de a treia chestiune senzaţională la ordinea zilei pe ziua de eri, priveşte însărcinările comisiunei plecată în America. E vorba de afirmaţia că această comisiune ar avea însărcinarea să trateze cu un mare consorţiu american pentru luarea şi exploatarea terenurilor petrolifere ale statului nostru, pe baza principiului cointeresărei. Totul e o înscenare al cărei scop nu e greu de presupus. Nai credem că suntem cei mai în măsură să cunoaştem adevărul. — Iată : Comisiunea plecată în America are instrucţiuni speciale de a nu primi n ci o altă condiţiune intraativare pe care ie va face, de căt numai aceia de a plăti in numerar cumpărăturile care se vor face. Mai mult de cât atât. Comisiunea mai are tot instrucţiuni speciale ca, în căzul când li s’ar vorbi de chestiuni petrolifere cari privesc România, să răspundă că le este interzis să discute macar această chestiune. Acestea sunt faptele riguros exacte şi cari ne dau dreptul să desminţim categoric insinuările cari se fac in mod mai mult sau mai puţin interesat şi, mai ales, in scopuri interesate, profesionist, de a-şi spune limpede părerea în materie de artă. Judecata cea mai simplistă spune hotărât că criticul are acest drept, ci menirea lui este de a releva talentul, cu aceiaşi libertate cu care poate biciui insuficienţele. Ori, ce-a spus colegul nostru de redacţie în articolul care a provocat agresiunea brutală a „artistului* Cuzinschi ? Că Cuzinski este un excelent artist de comedie, dar a cercat altă dată să devie tragedian şi crede că în stagiunea actuală nu se vor mai îngftdui „astfel de încercări bătrlneşti, e«tri exasperează*. Ce face Insă Cuzinski ? Ca un apaş de răspântie pândeşte pe colegul nostru în culoarele teatrului, se năpusteşte asupra lui şi încearcă să-l convingă cu palmele, ceia ce n’ar fi putut să-l convingă cu bubiiala care In limbagiul de cobotin al lui se chiamă dieţie... Gestul necugetat al lui Cuzinski ne dă măsura justă a mentalitiţei unora dintre aşa zişii artişti ai Teatrului Naţional, cari educaţia sufletească şi-au făcut-o la mesele de cârciumă, iar pe cea artistică la recusiterul teatrelor ambulante de sub direcţiunea defunctului Teodor Kuzinsch. Sub eleganţa aparentă a fracului, la aceşti actori se ascunde sălbăticia brutei, inconştienţa şi cea mai crasă lipsă de educaţie. Dacă i-ai amult masca Iţi apare imbecilitatea dumpsitâţile rase, individul care face pe actorul şi In afară de teatru. Şi Cuzinschi care este protipul parvenitului, era cel mai puţin In drept să ridice pumnul împotriva unui ziarist, el care s’a bucurat de o toleranţă numeritată, el care a isbulit să treacă drept artist numai datorită binevoinţei presei şi care şi-a făcut piedestal din milogelele lamentabila cu cari totdeauna ne-a solicitat „concursul*. Astăzi a isbutit pentru caa din urmă dată să ne cucerească bunăvoinţă. Ii consacrăm articole speciale şi chiar le ilustrăm cu portretul eroului din culoarele Teatrului Naţional. Şi acum ca şi In trenul II asigurăm că nu va avea să se plângă de bunavoinţa noastră. „Tragedianul“ Kuzinski Am diri forite mult ca în campania de înfierare ce am deschis împotriva cabotinului Wladimir Kozinski, autorul setului mişelesc săvârşit împotriva criticului nostru tentral, să nu fim acuzaţi de parţialitate şi să nu se creadă că numai sub stăpânirea sentimentului de colegialitate am ridicat protestările noastre. E o chestiune mult mai mare care se pune In discuţiune ; este vorba de lămurit principiul dacă forţa brutală poate impieta asupra dreptului ce-l are criticul, ziaristul $* Informaţii In jurul banditismului de la teatru Confraţii noştri de la „ Opinia“ înregistrând atacul mişeleac al cabotinului Cuzinschi, după ce reproduc pasajul colegului nostru M. Sevastos şi arată că procedeul acesta trebue veştejit cu energie scrie următoarele: „« special susceptibilitatea aceasta exagerată din partea d-lui Cuzinschi şi agresiunea In contra unui ziarist sunt cu atât mai neexplicabile, cu cât d-lui Cuzinschi i-a plăcut pururea să aibă bune raporturi cu ziariştii şi să viziteze foarte des redacţiile, atuncea când anumite interese, de multe ori mai puţin de folos pentru alţii decât pentru d-sa, li cereau să facă atari vizite*. Aluzia confraţilor de la „Opinia* este destul de transparentă şi cetitorii vor înţelege prin aceasta că redacţiile locale, şi cronicarii teatrali, asediaţi de cabotin au fost deseori siliţi—ca să scape de ell — să-i arete o îngăduinţă care în cele din urmă, cum se vede, i-a fost fatală. Cabotinul într’o bună zi a început să creadă ceia ce spunea reclama: că e un mare tragedian! Asupra acestui procedeu al cabotinului— apaș vom reveni. * Cu începere de astăzi 1 Noembrie şi pînă la 10 Noembrie se vor presenta la corpurile respective pentru a fi însumaţi recruţii cari formrazft clasa anului 1915. » D. I. M. Raşcu publică in ultimul număr al revistei „Versuri şi Proză* o aprofundată recenzie asupra volumului de sonete „Statui* ale poetului M. Codreanu. Despre recensiunea d-lui I. M. Raşcu ne vom ocupa Intr’o cronică viitoare. ♦ Zarry, excelentul parodist şi interpret comic, va debuta şi la matineile de astăzi Sâmbătă şi Duminică, la ora 5 p. m. la «Cinema-Modern». * Siguranţa cercetând identitatea fetei Letiţa Vasiliu din serviciul D-nei Aneta Vachman din str. Gându No. 7 a stabilit că in realitate se numeşte Irina Zdemiroviei supusă austriacă şi că la vrâsta de 12 ani a fost sedusă de însuşi tatăl ei Stefan Zdemiroviei locuitor în com. Sărea, care a fost înaintat parchetului. ♦ Astăzi pe la ora 10 a. m. s’a aprins și a ars un grajd și crama din via D-lui Vasile M. Jora din Copou, focul se crede a fi pus da individul Gh. Mihailescu servitor cara a dispărut imediat, pagube sunt de 10.000 lei, casele nu au fost asigurate, sa lac cercetări. Primăria comunei Panciu a însărcinat pe d. Weiss, cunoscutul și mult apreciatul fotograf ieşaa, să efectueze o galerie a tuturor primarilor pe care i-a avut comuna. ■ De la consulatul german.— Berlin 13 Noembrie 914. In sectorul Yserului de la Nieuport trupele noastre de marină au causat perderi grave duşmanului și au făcut 700 francezi prisonieri. Ofensiva lingă Ypres a progresat bine; am făcut 1100 prisonieri. La frontiera provinciei Prusia de Est la Eydtkuhnen şi mai spre sud la regiunea lacurilor, noi lupte se mai desfăşură, decisiunea se mai aşteaptă. ♦ Din „creaţiunile“ tragedianului Cuzinschi. Mine, în matineu „Onoarea“ pierdutA, cu comedianul Cuzinschi în rolul pr p. In curând „Procuror şi apaş*, arrji'V?. — Au fost transferaţi pe ziţa de 1 Noembrie d-nii Învăţători : I. Strati de la Cârlig la Chilie şi V. Bogza de la Poenei# Oancei la Butnăreşti p. II, toate în jud. Roman. — S’a aprobat părintelui C. Dinescu de a preda religia la şcoala de fete No. 5 din Iaşi. _ S’a acordat d-rei Eusa Negruţi de a face practică pedagogică de gimnastică la şcoala de băeţi No. 5 din Iaşi. — D-ra Constanţa Jellea a fost numită pe ziua de 1 Noembrie suplinitoare la şcoala de fete No. 6 din Iaşi, la catedra d-nei Alisa Mănescu aflată în concediu. — D-ra Beatrice Stoica normalise, a fost numită pe ziua de 1 Noembrie învăţătoare cu titlul provizoriu la oala din Carpaţi-Iaşi, şi rămâne ca de sată la şcoala de băeţi No. 4 din Iaşi, la catedra d lui V. Grigoraş, revizor şcolar. — Au fost transferaţi pe 1 Noimbrie H. Lavaric de la Lepova-Vaslui la Ciaiilâggio-Caliacra; Ion A. Păvâloaei, de la Cârligi Roman la Pandachi-Durostor; Nec. Hanganu de la Bârsăneşti-Botoşani la Calipetroru-Durostor. — Au fost detaşaţi pe 1 Noembrie I. Ţiglea de la Micleşti-Vaslui la Babuc Durustor; David Nantu de la Ivăneşti Falciu la Coşeşti-Vaslui; Gh. Vartic de la Bălteni-Vaslui la Pandichi-Durustor; Nastase Spiridon de la Borăaşti-Vaslui la Babuc-Durustor. — A fost numită pe 1 Noembrie ca conducătoare de grădini de copii d-ra Elena Patraşcanu, cucertificat de aptitudine padagogică, la gr. de copii din Corhana-Roman. — D-ra E. Cotulescu a fost, nuntită la gr. de copii din Focuri-Iaşi. — D-ra Elena Lelescu a fost numită pe 15 octombrie suplinitoare la şcoala de băeţi din Mihaileni, la catedra d-lui V. Costăchescu revizor şcolar cl. II Suceava. * De la cercul de Recrutare.— Se aduce la cunoştinţa tuturor oamenilor de profesie şoferi şi mecanici de automobile din complectare, rezervă, miliţie, scutiţi, dispensaţi, auxiliari şi reformaţi, care fac parte din contingentele 1893 până la 1912 şi care sunt recrutaţi de pe raza biroului de recrutare Iaşi şi domiciliază în acest judeţ, să se presinte de urgenţa la biroul de recrutare Iaşi Inoralul din strada Bucşipestii No. 7 cu libretele sau Certificatele ce posedă, pentru a-i înseri în controale din noua lor meserie. Termenul de presentere este pănă la data de 25 Noembre c. '.