Mişcarea, iunie 1915 (Anul 7, nr. 119-141)
1915-06-02 / nr. 119
ANUL VIS. No. 119 A 1 O S A gg ESTE irs ţară pe un an . . . 20 Iei In streinâtate pe un an . 40 , ontru preoţi şi învăţători ru«sil se face o reducere de 50°/, iSesiaeţia şl Ad«aini«trstls TAŞI, PÎAŢA UNIREI, N*. 5. *» Im «Sal ctalbaiai K«tJ(ma)-)U%«rai Un număr 5 BANI MARŢI 2 IUNIE 1915 BIBLIOTECA UNIVERSITY IASI ZIAR NATIONAL LIBERAL, CUDITIAN TELEFON No. 21 A. io n «sis «r| sî i»o **««•*•$ nit Linia pe pagina B i# Linia pe pagina FIT tjo h Linia pe pagina [V I« b SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITE! iaatitalt i* defect suttl v«aii4ife»ri Ub număr 5 BANI Echivocurile «Acţiunea Naţională» a intrat iarăşi în... acţiune. De cîtva timp ne deprinsesem să ne aflăm de existenţa şi activitatea acestei organizaţiuni politice, de cît din informaţiunile stereotipa ce apăreau în anumite zile ale săptămînei, în anumite ziare : «Membrii Acţiunei Naţionale s’au ia întrunit aseară la dl. X. Viitoarea «şedinţă la dl. Y.» Ce s’a plămădit în acele şedinţi nu se ştie, dar din ultima întrunire a răsărit un comunicat prin care se anunţă că se va redacta un manifest cătră ţară şi se va institui o comisiune care va elabora programul de luptă pentru Intrarea României în acţiune. Activitatea «Acţiunei Naţionale» a fost de la început discutată şi rolul ei calificat. Nu vom reedita acum aprecierile ce s’au făcut asupra agitaţiilor pe tema politicei noastre externe. A ramas stabilit pentru întreaga opinie publică conştientă de gravitatea împrejurărilor prin care trecem, că aceste agitaţii nu pot avea vre-o unei acţiuni influenţă binefăcătoare asupra politicei externe a statului nostru. Faţă de noua activitate ce o anunţă «Acţiunea Naţională», ţinem să facem o simplă constatare. In noul comitet de acţiune ce s’a alcătuit, vedem figurând trei fruntaşi politici : d-nii Tache Ionescu, N. Filipescu şi B. Delavrancea. D-l Tache Ionescu este şeful organizaţiei conservator-democrată, iar dnii Filipescu şi Delavrancea sunt conducătorii de fapt ai grupărei conservatoare de sub şefia d-lui I. Lahovary. Şi atunci se pune întrebarea : pentru ce aceşti trei fruntaşi politici, conducătorii unor organizaţiuni politice cu răspundere, părăsesc cadrul acestor organizaţiuni şi îşi pun activitatea lor sub egida «Acţiunii Naţionale ?» Pentru ce d-l Tache Ionescu de o parte ca şef al unui partid şi d-nii Filipescu şi Delavrancea de altă parte, în calitate de conducători ai unui alt partid, nu vorbesc în numele acelor organizaţiuni politice ? Se zice că «Acţiunea Naţională» voeşte să curme «echivocurile», dar o asemenea atitudine tocmai crează un echivoc, care poate constitui și o adevarată derută pentru opinia publică. NOTE Acuzat de prietenii sei politici de ieri cum că n’ar fi român, dl. maior Flexi, a făcut oare-cari reflexii pe cari le-am şi citit în „Iaşul“....* Concentrat din altă parte la un regiment local, un tînăr avocat, ofiţer de rezervă, se recomandă astfel: — «X. — ofiţer activ şi avocat de rezervă...*_____________________ Remediarea noii rău Lipsa de zahăr continuă a se resimţi în întreaga ţară. Singurul oraş care nu duce lipsa acestui atit de necesar aliment este Iaşul. Căuşele lipsei de zahar sunt multiple. In primul loc, după cum afirmă fabricanţii, una din cauze ar fi producţia redusă din cauza proastei recolte de sfeclă din toamna trecută. Apoi este aprovizionarea armatei pentru care s’au depozitat cantităţi considerabile. Pe de altă parte, cu toate măsurile luate de autorităţi, există credinţa ca se mai găsesc încă însemnate cantităţi de zahăr ascunse de către unii angrosişti şi comercianţi. La rîndul lor mulţi dintre particulari s’au aprovizionat din timp cu cantităţi cari întrec necesităţile şi aceştia nu consumă acum din rezervele ce le au ci continuă a reclama zaharul de la comercianţi. In ceia ce priveşte procedeul acelora ce au în dosit zaharul, ministerul industriei şi comerţului a luat cele mai întinse măsuri pentru a-i descoperi şi în acest scop toţi inspectorii ministerului de răsboi cutrieră ţara, făcind descinderi cu procurorii pe la negustorii bănuiţi. Pe de altă parte, in ceia ce priveşte lipsa de azi a zahărului, ea va fi remediată în foarte scurtă vreme. Ministerul de finanţe a contractat pentru o cantitate de peste o mie vagoane de zahăr din streinatate, care va începe a fi adus în ţară în primele zile ale lunei aceştia. Aceasta este în afară de cantităţile ce sunt deja în drum spre România. Zaharul în chestiune a fost cumpărat de ministerul de finanţe cu 4J—1o bani kgr. adus pînă la graniţă, aşa că cu transportul în interiorul ţarei şi cu taxele prevăzute de lege, acest zahar va costa 1.2J—1.21 kilogramul. Cu aceste măsuri, nu mai râmine îndoială că în scurt timp chestiunea lipsei zahărului va găsi o soluţiune mulţumitoare pentru toată lumea. la mmm ALEGERA DE IERI Membrii baronicii ieşa» au fost chemaţi ieri să-şi aleagă un decan,din urma demisiunei din C. Af. Pennescu din această demnitate. A fost ales cu majoritate dl. Al. Al. Cheorghiu, nuni alin vechii şi apreciaţii avocaţi, şi mia din cele mai populare figuri ale laşului, după cum te anunţă şi prin placardele afişate pe zidurile oraşului, emite bonuri pe baza cărora se va putea obţine zaharul din depozitele înfiinţate. Se ştie că fabricate noastre de zahar nu vor fi în măsură de a produce noui cantităţi decât pină I după recolta actuală, ceia ce în- I samnă că nouile fabricaţiuni ale zahărului nu vor putea fi puse I în circulaţie decât prin luna I Septembrie a. c. Criza de zahar va ţine deci încă trei luni complecte, ceia ce a determinat administraţia comunală să hotărască î a distribui zaharul in proporţii f egale. După norma stabilită, fie- I care cap de familie va putea ob- I ţine atâtea kilograme pe lună cîte jj persoane are în casa sa — adică, i la membrii familiei se adaogă şi personalul de serviciu. Cu această normă administraţia comunală va fi în măsură să I satisfacă întreaga populaţie în tot timpul verei, până la nouafabricaţiune a zahărului. — Dl.Arh. Arh. Gheorghiu — Noul decan al baroului ieşan Comunicatele asupra acţiunii la Dardanele sunt contradictorii. Turcii dau detalii pentru o victorie otomană — vorbesc despre 15.000 morţi dintre aliaţi, iar un comunicat al presei din Londra afirmă că aliaţii au câştigat 500 metri în Galipoli, cela ce-i mult intr’o regiune cu distanţe mici. Pe de altă parte o telegramă particulară expune că un transport de trupe Italiene s'a pornit spre Dardanele. Prima forţare a Dardanelelor a dat greş,—aliaţii se foloseau atunci numai de flotă, — dealtfel sunt încă în istoria marină exemple când trecători au putut fi forţate printr’un atac violent şi neaşteptat. Danemarca şi Statele Unite au văzut aceste isprăvi. Pe atunci însă nu erau atât de multe şi atât de perfecţionate mijloace de apărare. De pe înălţimile din Galipoli cad ghiulele chiar pe bordul vaselor, pricinuind pagube mult mai mari decât dacă le-ar lovi numai cuirasa. Apoi torpilele —automobile care plutesc la 3—4 metri adâncime, minele fixe şi cele plutitoare, torpilele obişnuite sunt atât de multe obstacole de temut pentru vasele care atacă, iar acum prezenţa submarinelor germane îngreuiază extrem apropierea flotei pentru bombardare şi chiar pentru protejarea transporturilor. In Galipoli se dau lupte anevoioase de tranşee, ca în Franţa. încetineala este caracteristica lor. Şi astfel sunt exasperaţi năvălitorii, încât un contra-amiral francez este de părere ca flota aliată să treacă în Marmara pe uscat, pişând peste gâtul cel mai strâmt al peninsulei Galipoli, —după cum odinioară Mahomed al II-lea şi-a mânat flota pe tăvălugi, pe pământ, şi ca prin minune, intr’o dimineaţă, a scoborât o în Cornul de Aur, înaintea Constantinopului înmărmurit. Cetiți pagna: Bluia oră telefonica II 0 măsura dreaptă Ca şi în anii precedenţi funcţionarii comerciali au adresat un apel către patroni şi public prin care cer ca în tot timpul sezonului de vară prăvăliile să fie închise la ora 8 seara. Potrivit unei convenţiuni stabilite între presentanţii comerţului şi industriei ieşene şi între secţia locală a «Societăţii funcţionarilor comerciali“ această măsură se pune în aplicare de câţiva ani, cu o deosebită regularitate. Ca şi aplicarea legei repaosului duminical, la început cererea funcţionarilor comerciali a dat naştere la oarecari discuţiuni. Curând însă şi publicul şi patronii au convenit să satisfacă justa cerinţă a funcţionarilor şi amploiaţilor, astfel că de câţiva ani consecutivi, în timp de vară, prăvăliile se închid la orele opt sara. Publicul s’a obicinuit cu această măsură, după cum s’a obicinuit şi cu punerea în aplicare a repaosului duminical, fără a avea cel mai mic inconvenient. Patronii magazinelor au cedat deasemenea, fiindcă din experienţele făcute în decursul anilor, s’au convins că nici într’un caz vânzările şi cumpărăturile nu întrec peste această oră. In aceste împrejurări cererea funcţionarilor comerciali, dreaptă şi legitimă, a putut fi satisfăcută astfel ca ea să devie normă pentru toate sezoanele de vară. In această privinţă funcţionarii şi amploiaţii au un mic drept câştigat, împotriva căruia nu se ridică nici publicul nici patronii. Ca unii cari am dat întregul concurs acestei justificate cereri, avem mulțumirea de a constata că toată lumea a recunoscut utilă închiderea magazinelor la orele opt seara — măsură care se va aplica și de astă-dată cu toată regularitatea. ZAHARUL Cu începere, de astăzi, 1 Iunie, se deschid în cele cinci locuri fixate de Primărie pentru fiecare dispărire a oraşului, depozitele comunale în care se va desface zaharul, cu care Primăria, avînd în vedere criza acestui aliment, s’a aprovizionat din Pentru a îndestula întreaga populaţie a oraşului, în proporţii egale şi a evita o aprovizionare prea abundentă a unuia în detrimentul altuia, administraţia comunală. S ! --------------------------------------------- În poet despre altoi Autorul »Romanţelor pentru mai târziu* poetul I. Minulescu, un admirator al volumului de sonete »Statui* premiat de »Academia Română* consacră in »Viitorul“ de astăzi următoarele rânduri poetului M. Codreanu : Printre nemuritorii Academiei din anul acesta, se află şi poetul Mihail Codreanu, autorul somptuosului volum de sonete, intitulat »Statui.* In cazuri identice, se obicinueşte să se felicite premiaţii. Nu mă îndoesc de altfel că poetul Codreanu a şi primit telegramale de rigoare şi nenumăratele strângeri de mină, a căror căldură, la multele, abia acum cunoscut-o poate. Eu însă, care n’am aşteptat să i se premieze volumul pentru a-1 felicita ci mi-am permis să fac lucrul acesta pe măsură ce »Statuele* sale apăreau, nu In volum, ei în coloanele revistei »Viaţa Românească“, eu de data asta, mă voi abate din drumul exigenţelor unei vechi prietenii şi voi felicita numai Academia. Socotesc de altfel că atât unul cât şi altul le-a meritat cu prisosinţă , Codreanu fiind că a scris această minunată serie de soţnete— statui galde reconstituite din ruina trece a unor osuri de artă spulberate şi rele ca orice lucru fragil — şi Academia fiindcă a ştiut să facâ un gest rar, gestul pescuitorului de perle care nu se scufundaîn mare pentru scoicile pline de nămol, ci pentru comoara ascunsă în ele. „ Premiind pe Mihail Codreanu, Academia Română a Înţeles desigur să-şi legitimeze ,în mod ferm existenţa şi în acelaş timp să-şi repare o mulţime de nedreptăţi care- copleşesc trecutul, dar de care, bineînţeles nu nemuritorii trebuesc să fi făcuţi răspunzători, ci oamenii ce continuă să trăiască sub haina şi titlul de nemuritor. Şi Codreanu a fost premiat de Academie: " »Statuile sale n’au fost decât un pretext fericit. Ele sunt produsul unei firi de o delicateţă şi sensibilitate extremă, o fire însă ■ pentru care exteriorizarea sa artistică îmbracă numai forma clasică a celei mai înalte , şi mai definitive manifestaţii literare. I Atât mai bine dar, dacă Academia a In- Jceput să judece şi din punctul de vdeere literar, operile ce-i sunt prezentate pentru premiare. Premierea lui Mihail Codreanu ne bucură îşi ne indritueşte să întrevedem vremuri dn ce In ce mai bune. Literatura şi mai ales , poezia adevărată începe să-şi reclame şi ea dreptul la binevoitoarea atenţie a nemuritorilor. Codreanu păşeşte printre cei dintăii ! Fie dar ca pasul lui să-l ducă şi mai de- parte. Cupola nemurirei, poate adăposti sub ea după nevoe, ori cât de mulţi scriitor, s’ar găsi demui de ea. . Ziarele din Bucureşti vorbind de examenele clasei de declamaţie de la Conservator, relevă calităţile artistice ale tânărului Miron Popovici, fiul d-lui M. Popovici, artist-societar al teatrului naţional din Iaşi. Astfel ziarului »Universul“ din Capitală scrie: »D. Miron Popovici e de pe acum un actor stăpân absolut pe scenă, foarte natural, pregătit să ia pe scena Teatrului Naţional rolurile de comici brilianţi, gen ce ne lipseşte aproape cu desăvârşire de la dispariţia lui Hasnaş*. I 10 Primăria a adresat Profedurei de I judeţ următoare : Faţă de numeroal sete cereri ce ne vin de la comunele lu I raia de a li furniza zahar, vă negăm să dispuneţi să se cerceteze care ar fi I cantitatea de zahar de care ar avea nenvoe comunele din cuprinsul judeţului şi I care obişnuia să se alimenteze din com. Iaşi, pentru ca să putem aviza dacă aseminea cereri pot să fie satisfăcute de noi sau dacă nu va fi nevoie ca dară să avizaţi prin Stat la aprovizionarea lor. I suri s’a efectuat alegerea de decan I al baroului avocaţilor din Iaşi. „ Au fost aleşi de Arh. Arh. Gheorghiu ] decan, iar d-nii A. Habija şi D. Dimitriu membri în consiliul de disciplină în jocurile vacante. ■ Ilustrul nostru istoric A. D. Xeno-Ipol fiind pe deplin restabilit, s’a reîn- Hors Sâmbătă în oraşul nostru. I ® Astăzi a început la administraţia I financiară judecarea apelurilor industriale cu privire la avantagiile industriale şi I la taxele respective. Comisiunea se compune din d-nii I Scripcă, delegatul administraţiei financiare, L. Horga, delegatul Camerei de comerţ şi un representant al industriaşilor, H Dl. A. Ţepeş, comptabil la Banca Naţională a fost numit secretar-comptabil la împrumuturile pe gaj agricultorilor şi industriaşilor cari funcţionează pe lângă administraţia financiară. ^ Eroismul unui locotenent român. Ziarele vieneze relatează o scenă dramatică din luptele în preajma râului Nida, I în Polonia rusească, unde s’a distins locotenentul român, loan Crişan, din regi- I mentul 10 de dragoni. S’a încins o luptă I pentru posedarea localităţii Konek. Ruşiivăzând poziţiile lor ameninţate, au dat foc podului peste Nida, ca să oprească I înaintarea trupelor noastre. Dar locotenentul Crişan şi cu alţi camarazi ai lui , avântând trupele ce le comanda, au trecut podul în mijlocul flăcărilor,pilind astfel pe ruşi să evacueze poziţiile lor. Pentru acest mare act de curaj, locotenentul de rezervă, Ioan Crişan a fost distins cu crucea pentru vitejie. ■ »Monitorul Oficial“ de ori publică regulamentul legei relative la serviciul sanitar al armatei. B PEŞTEIIE. Se aduce la cunoştinţa Onor. public Ieşan că Ministerul Domenielor şi Agriculturei pentru a veni în ajutorul populaţiunei in ce priveşte traiul să fie cât mai eftin, şi a fi ferit de speculaţii, a dispus ca cu începere dela 1 Iunie a. c. să trimiată cantităţii suficiente de peşte proaspăt din toate speciele. Biroului da vânzare în detaliu a peştelui Statului Iaşi. „ In cere scop s’au luat măsuri a se vinI de peştele la următoarele puncte ale o- I Iaşului : Hala centrală în două compar- I timente, piaţa S-tu Spiridon şi piaţa Ni- I colina. Preţurile cu care se vor vinde peş-1 3 tele sunt cele afişate după cota oficială I atât la punctele de vânzare cât şi la I Primăria comunei şi comisiile de cir-cumscripţii. * In ziua de 15 Iunie 1915 se va vinde prin licitaţie publică imobilul din Iaşi str. Pomir No. 5 şi 7, aparţinând firmei falite C. Unter & Comp. — In ziua de 15 Iunie 1915 se va vinde prin licitaţie publică via din corn.Băiceni judeţul Iaşi, aparţinând d-lui Gh. Gh. Stati, pentru suma datorită de lei 15.000. — In ziua de 15 Iunie 1915 se va vinde prin licitaţie publică imobilul din Podul-Iloaei, jud. Iaşi, aparţinând moşt. def. Burăh Rosenstein, pentru suma datorită de lei 7200. — întreg batalionul de vânători s’a întors ori dimineaţă din marşul de 2 zile ce l-a făcut la Poeni sub comanda d-lui Colonel Lecca. „ Grădina «Cinema Modern». Astăzi Luni I Iunie rulează tragedia în 4 acte : Blestemul unei Muribunde film danez, înscenare de artă, interpretată în rolul principal de d-na Psilander. Urmează apoi : Miniştrii, Favoritele şi Avansările comedie hilariantă în 2 părţi. Spectacolul se începe cu vederea amănunţită a Grădinii Zoologice din Roma.—Matineu la ora 5 şi un sfert—Seara spectacol în grădină la 9 juni. Mercuri Program Nou, Surorile Misterioase şi alte noutăţi.