Mişcarea, octombrie 1915 (Anul 7, nr. 215-239)
1915-10-02 / nr. 216
ANUL m ®o. 216 AH# 1' â m m K ’ff 85 m fsni »a un an . , , lal k* »feretnlfeBt« pa im m , 4© „ mmbra prso|f fi învățători m* K so fae* o radueara de ©*&8/e hai«ME*fce$Ui i|l AdivilmiaSratle * l&Ql, PIATA. UNK.EI, N*. 5- •* Um MSmi. tt&nlml tî#fie*a5-Liberiusub isuiiiore- BANI VINERI 2 OCTOWRTF ZIAR NATIONAL - LIBERAL, COOSTI/#! TELEFON N®. 21 ,4 rra*M*.i«**i #«m#i‘s*lA3 L!»fa M» psttsrr» Sí i feu ținte pe pagírta ÍIJ feil b. i isst# ftt. jt^ína íV 4# b. ha rwrnt coimm «lafetBÎ »»tidsisn|!ife«sr*.l mm&r 5 HAM Din problemele Rasboiului Ne-am obicinuit cu răsboiul ca şi cum n’am fi cunoscut vremuri de pace, şi în aşa măsură încît astăzi problema duratei lui aproape a fost înlăturată. Evenimentele cari survin sunt atît de numeroase, atît de variate şi atît de complicate încît astăzi nu mai preocupă aproape pe nimeni aceasta chestiune care a preocupat întreaga lume atuncea cînd s’a declarat conflagraţiunea europeană. Dacă am analiza faptele mai importante, în afară de răsboiul propriu zis, am deţine în primul loc chestiunea economică generală, problema muniţiunilor,—şi uitata problemă a păcii europene. Chestiunea duratei răsboiului a fost de sigur capitala problemă care s’a pus de îndată ce s’a produs conflagraţiunea. Se credea la început că răsboiul european va fi de o lună, două, cel mult trei, după care avea să vie pacea. De îndată ce evenimentele s’au precipitat şi de îndată ce am văzut că diplomaţia europeană lucrează în aşa fel încît răsboiul avea menirea să nimicească pe unul sau altul dintre beligeranţi, atuncea discuţia asupra duratei a luat o altă formă: s’a pus în desbateri starea economică generală din Europa. Paralel cu afirmările ce se făceau asupra biruinței unora sau altora dintre Marile Puteri, s’a pus chesiîusbo'r de' ' ’ amin-Vfai'' tot ' soiul ut t'JaCezé0n,$- au făcut toate prevestirile după care starea înfloritoare economică a unora dintre beligeranți avea să nimicească pe ceilalţi. In aceiaşi ordine de idei s’a pus starea economică ca şi starea militară a ţărilor beligerante şi asupra problemei acesteia, foarte însemnată de sigur, au urmat discuţiile timp de luni întregi. Evenimentele au decurs însă în aşa fel şi într’o înlănţuire atît încurcată, încît şi această problemă a fost abandonată, cei cari o discutau formîndu-şi convingerea că nici ea nu va atrage de fapt soluţionarea în finalul răsboiului. A urmat apoi problema muniţiilor. Aceasta nu mai era o chestiune care avea să discute scurta durată a răsboiului—cum se discuta în faza de care ne-am ocupat mai sus—ci dimpotrivă, ea prevedea o lungă prelungire a răsboiului. Din discuţiunile ce au urmat asupra problemei muniţiunilor s’a văzut că durata răsboiului tinde să ia proporţiuni cu totul neaşteptate. In discuţiunea asupra înarmării beligeranţilor nu se mai putea afirma că răsboiul poate fi de scurtă durată aşa cum s’a crezut la începutul lui. Acestea sunt trei din cele mai principale probleme cari s’au ventilat în jurul duratei răsboiului. Grele şi complicate, ele au fost desvoltate în toate formele de cătră oameni competenţi, în măsură a cunoaşte situaţiunea reală. Evident că punîndu-se în discuţiune asemenea mari probleme, cari n’au fost rezolvate conform cu realitatea, s’a abandonat discuţiunea asupra păcei. Simultan cu evenimentele ce se desfăşurau se ridicau multe alte chestiuni de resort diplomatic, militar, economic, afară de problema păcii. Astăzi mai cu seamă, după întorsăturile diplomatice din Balcani, chestiunea păcii europene apare şi mai nebuloasă încît ea nici nu poate fi pusă în discuţiune. Pacea europeană rămîne acum o problemă de destin. Războiul în Balcani , fapt oficial că s’a produs declaraţiunea de război a Bulgariei către Serbia. Ministrul Bulgariei la Bucureşti a adus ieri faptul la cunoştinţaprimului nostru ministru şi ministrului de externe. Telegramele de astăzi ne arată că ostilităţile sârbo-bulgare au şi început astfel că Balcanul va deveni în curând un nou teatru de război al Marilor Puteri. Căci războiul actual în Balcani este expresiana războiului pe care il poartă cu atâta înverşunare Marile Puteri europene. In situaţia sa de adusi faptul important pe care î l deţinem e declaraţia pe care guvernul de la Sofia a făcut-o guvernului nostru prin ministrul său la Bucureşti, că Bulgaria îşi păstrează faţă de noi atitudinea cea mai amicală. Răsboiul din Balcani poate fi sfârşitul răsboiului european. Dar el mai poate duce spre alte răi cari să prelungească şi mai mult luptele de astăzi, in folosul unuia sau altuia dintre beligeranți. De aafy’ izbucnirea războiului offJÎlUfHC’it i/ 1/1* fifuvru ambele grupări ale Marilor Puteri. S lf « If 1 A li» Bajg»M8 Bulgaria a declarat război Serbiei. Acest război mai curând sau mai târziu trebuia să izbucnească. D. Popov, noul ministru de interne al Bulgariei, a spus : Vina cada asupra Quadruplet care n’a putut determina Serbia să retrocedeze Macedonia. Corespondentul din Salonic al ziarului Secole telegrafiază că sârbii au concentrat 100000 oameni la graniţa bulgară şi au ocupat Gherghel cu 20000 oameni pentru a fi stăpâni pe drumul de fier spre Spuşniţa. Ei îşi retrag trupele da la sud, îndreptându-le spre nord. Sârbii nu se aşteptau ca un aşa de grabnic atac din partea Bustro Germanilor. Ei au evacuat deja Eibasam şi Tirana (It barda). Bustro Germanii progresează la Pojarewaiz; e au ocupat oraşul şi cetatea Semendria, punct important la Dunărea. Debarcarea la Salonic urmează în linişte ; debarcă acum artileria , şcolile misionarilor francezi sunt transformate In spitale. „Ideia Nazionala" spune că Quadrupia a hotărât să sporească corpul expediţionar din Balcani, fixat dintru început la 150000 oameni. Germanii se aşteaptă la un corp de vreo 40009 aliaţi. „Variere“ însă fixează la 50000 corpul debarcat până azi. Tot acest ziar conjură Qadrupia să nu abandoneze Serbia. Totuşi Italia parcă nu s’a hotărât să trimită ajutor aliaţilor în Balcani. Grecia rămână Insă contru! acţiunii diplomatice din Balcani. Camera greacă s’a amânat pentru Luni. O înţelegere Intra Vsnizeîos şi Zamis nu i exclusă. Cercurile Dublei afirmă însă că ,Grecia nu se va sacrifica pentru Quadrupla". A filiaţii debarcă trupe mereu, vra o 10000 oameni pe zi — anunţă cercurile Quadruplsi. Nu sunt amănunte asupra trecerii Dunărei, Save şi Drinel. Ilustro-Germania au construit un pod sub focul artileriei Inamice. ■ I I [ Câteva amintiri to trecui despre Gheorghe Mârzescu ] I I Reluăm cu numărul de azi, interesaţi- I tele amintiri asupra defunctului Gh. Mâr- Iesseu, scrise de prietenul nostru d. V. I. I Botez, profesor de istorie. Ele vor apare Isihie în ziarşi vor fi apoi biruite mntr'o broşură. I Gheorghe Mârzescu n’avea decât vârsta de 14 ani şi era pe băncile şcoalei in 1848, când se produse acel avânt Însufleţit, acel puternic curent de mişcare spre dreptate, frăţie şi libertate a omului cu proclamaţiunile, în numele poporului românesc, a celor 20 puncte ale Constuţiunei în adunările dela Izlaz şi din câmpia libertâţei dela Filaret. Noua constituţie avea sa pună capăt robiei, cleeei, privilegiilor de clase sociale, consfinţite de regulamentul organic, care ar fi putut să poarte cu dreptul numele de Magna Charta servitutum. Regulamentul organic, cu distincţiile lui sociale, nu era decât o unealtă de care se serviau streinii, urmând maxima: «divide et impera» ca sa invrăjbiască pe Români intre ei. Românii reuniţi printr’un sentiment de înfrăţire, au urmat proverbului .Unirea face puterea“ şi călăuziţi de interesul binelui obştesc şi de spiritul de solidaritate socială şi-au proclamat faimoasa constituţie dela 1848, menită a înlocui regulamentul organic. Printr’această constituţie toţi Românii deveneau deopotrivă înaintea legilor, înaintea drepturilor şi înaintea sarcinilor publice. Poporul englez, iacă deranjarea sa re Antidinasticii Indiomăru! de erl a ziarului nostru, relevam grava răspundere ce şî-o asumă cei două şefi de partide d-nii Nicu Filipescu şi Take Ionescu, patronînd şi încurajând acţiunea d-lui Miile care aruncă pretutindeni sămînţa anarhiei şi a asasinatului. D. Miile atacă cu violenţă Coroana şi propagă asasinatul. Cunoscută fiind promiscuitatea ce există între patronul «Adevărului» şi cei doi şefi de partide, nu se mai îndoeşte nimeni că prin pana d-lui Miile transpiră opiniile d-lor Filipescu şi Tache Ionescu. Pentru doi foşti şi viitori consilieri ai Tronului, cari întreţin încă cu Palatul raporturile normale, faptul este şi reprobabil şi incorect. Se pare însă că d-nii Filipescu şi Take Ionescu şi au dat un moment samă că odioasa cârdăşie cu directorul speluncă din Sărindar nu mai poate dăinui. Intr’adevăr, ,Epoca" a anunţat că într’o consfătuire a comitetului unionist, s’a hotărît crearea unui club central. Nu mai rămîne îndoială că crearea acestui club însamnă consfinţirea alianţei politice dintre d-nii Take Ionescu şi Nicu Filipescu. Dar Independent de aceasta, cei doui şefi, dîndu şi samă de situaţia penibilă în care se pun prin patronarea campanie! anarhice a S d-lui Miile, au luat hoîârîr&â de a se —"* * * acestei campanii. Şi formula a fost găsită. D nil Take Ionescu şi Nicu Filipescu au I luat hotărîrea ca din comitetul de conducere a noului club, să nu facă parte dnil Toma lonescu, Sonaş Grădişteanu, Octavian Goga şi ceilalţi unionişti cari au atacat ’.Coroana, în manifestaţiunile lor recente. „ Dacă gestul d lor Filipescu şiTake lonescu este sincer, el va fi primit cu satisfacţia cuvenită. A-ceasta ne va dovedi-o însă timpul, libertatum, dată de regele Ioan fără Ţară, încă din 1215. Acestea drepturi fură recunoscute şi sancţionate de către regele constituţional Wilhelm III d’Orange şi de succesorii sei, după cum domnitorul Carol garanta Românilor libertăţile publice şi egalitatea înaintea legilor, înscrise prin constituţia din 1866, la întocmirea căreia bias® part© şi Gheorghe Mârzescu. Nicolai Ionescu mi era înşelat în aşteptările sale că Mârzescu are să fie un campion al libertăţilor publice şi al drepturilor cetăţeneşti la compatrioţii săi. In declaraţiunea de independenţă a statelor unite redactată de Jefferson şi adoptată în congresul reprezentanţilor celor 13 colonii unite, din 4 iulie 1776, încă au fost proclamate drepturile de viaţă, de libertate şi de fericire, pe cari orice guvern este dator să li garanteze, să li asigure cetăţenilor ca drepturi naturale, neînstrăinabile. Intre acestea se pot enumera : libertatea individuală, onoarea, proprietatea, siguranţa persoanei fiecăruia, dimpreună cu datoria fiecăruia om de a-şi apără acestea bunuri, de a rezista apăsarei, nedreptăţei, samavolniciei şi abuzului de putere. Gheorghe Mârzescu punia mare preţ pe vestita declaraţiune a drepturilor naturale, sacre, necontestabile şi neprescriptibile ale omului şi ale cetăţanului, prezentate de La Fayette în 11 iulie 1789, drepturi discutate, proclamate şi stabilite in şedinţile memorabile din 20, 21, 23, 24 şi 26 August 1789, în Adunarea constituantă a marei revoluţiuni franceze. Unii pun cheia care explică activitatea politică a lui Conu Ghiţă în acea faimoasă reuniune de principii, adoptate de Adunarea constituantă a Franţiei, la începutul lucrărilor sale, principii primite şi votate la 26 octombre 1789, scoase în evidenţă şi respândite în conştiinţa genului omenesc, spre a servi de temelie oricăror instituţii umane şi constituţiunilor diferitelor state, ca nişte noţiuni eterne ale dreptăţei şi ale raţiunei omeneşti. ^ 1 Un curs.cetăţean luminat a ----eiö^iwk.W-'--^rh -redactate în Bucovina, prin August 1848 de Mihail Cogâlniceanu, cu prefaţa şi notele lui Gheorghe Mârzescu, îşi poate da seama de programul politic ce a avut în vedere distinsul fiu al ţărei Gheorghe Mârzescu, program de care s’a ţinut cu statornicie in tot timpul vieţei sale, urmând fără şovăială glasul ţârei şi al opiniunei publice. (Va urma) Vas*I® I. Botez Profesor de istorie , Examenele pentru snegistristssră:—Comisiunea examinatoare a candidaţilor înscrişi la examenul de capacitate pentru funcţiuni în magistratură, ce se va ţine în sesiunea Octombrie a. c., se compune din d-nii: Ioan Buca, preşedinte la Curtea de casaţie, ca preşedinte al comisiunii; Const. Niculescu şi Nic. Procopescu, consilieri la Curtea da casaţie ca membri; I. Gh. Burada, profesor la facultatea de drept din Iaşi, şi Const. N. Sipsom, profesor la facultatea de drept din Bucureşti, de asemenea ca membri. Cu îndeplinirea funcţiunii de secretar al comisiunii a fost însărcinat d. N. St. Zaharescu şef al biroului personalului din ministerul justiţiei. B.I° ,asta seară ansamblul de operetă «Grgoriu» va da pentru a doua oară frumoasa operetă , Stella* (Rund um die Lmbe) care fae şi astăzi afişul în teatrele streine. In actul al doilea grandios balet intre care si «Dansul Şarpelui», DS. medic sublocotenent Grigore Bazgan din reg. 17 artilerie, a fost chemat temporar la liceul militar din Iași. „ Parisianul film ,Floarea Ruinelor* a sosit azi la „Sidon“, in cele 4 acte mari .Floarea Ruinelor“ desfăşoară un episod dramatic din actualul război, într’un orășel din Belgia. Noul program parizian cuprinde apoi „Prince iubeşte o comedie splendidă cu simpaticul şi originalul humorist parizian. Călătorii interesante şi cel mai nou număr din Jurnalul Războiului, cu ştiri şi telegrame însufleţite de pe toate fronturile etc. ” Bibliografii, «Sentimentul» No. 1, revistă literară care apare la Iaşi, conţine o materie semnată de d. H. Georgescu, C. Munteanu, H. Elafion, C. M. Vladimir, M. Iliescu. — „România de mâine* No. 10 cu articole semnate de C. S. Negoescu,general Iannescu, general Hiottu, N. Msgdu, °le0 --«cu, 1. Cucu etc. mS. " r. . . o - -»* . v. „ uvdvîrie foarte ’• muzantă. . .Curierul judiciar* No. 81 cu un sumar interesant. Tribunalul a ordonat vinzarea din nou a portofoliului firmei falite Goldsman din Iaşi. D-ra Otilia Vlaicu institutoare la şcoala din Tg. Frumos, a obţinut un concediu de boală până la sfârşitul anului. In locul d-sslo a fost detaşată d-ra Natalia Fedeleş învăţătoare la Cotnari, fiind suplinită de d ra Elena Iftimesm. 3 încasatorul Spineseu de la Pescăria Statului a confiscat u mă»o -«..uusU Uo peşte care au avea dimensiunile cerute, de la comerciantul Iancu Liber din piaţa Sf. Spiridon. ® Poliţia de siguranţă a arestat afară pe femeia Tinea Paznicu din mahalaua Frumoasa, bănuită ca autoarea furtului săvârşit acum câtva timp în strada Nicotină No. 69. 0 La Primărie s-a distribuit astăzi ajutoare familiilor soldaţilor mobilizaţi din fondul „Familia Luptătorilor“. ® In cursul săptămlnei viitoare va apare noul număr triplu al revistei „Viaţa Rominească“ cuprinzînd o materie variată şi interesante. ® «Martira» frumoasa poemă dramatică a lui Richepin, tradusă in versuri admirabile de poetul M. Codreanu, va fi jucată in stagiunea curentă pe una din cele mai principale scene ai© Bucureştiului. Aseară pe la ora 7 o mare nenorocire s’a întimplat pe şoseaua Copou, în dreptul viei d-lui căpitanSturza. Automobilul d lui Al. Bädurau care venea cu viteză, şi fără farurile aprinse, din oraş a dat peste, căruţa locuitorului Neculai Pâslaru din târguşorul Copou, rupindu-i un picior şi omorîndu-i calul pe loc. Nefericitul a fost imediat transportat cu automobilul la spitalul central. Artistul C. Nottarfi, împlineşte în actuala stagiune teatrală 40 de ani de activitate artistică. La teatrul naţional din Bucureşti se va organiza o reprezentaţie în onoarea d-lui C. Nottara, la care vor participa delegaţiuni artistice din întreaga ţară. Astăzi dimineaţă, cu acceleratul de Bucureşti a fost adus în localitate cadavrul nefericituluirânar Constantin Dimitriu, tamponat de niste vagoane in gara Bârlad. voluţie din 1688, îşi asigurase drepturile sale pozitive, statornicind marginile prerogativelor Coronei prin «Declaraţiunea drepturilor», izvorâte din Magna Charta ■ D. Bideff, ministrul Bulgariei, a noricat oficial ori la orele 11 dimineaţă, atît d-lui Ion I. C. Brătianui, preşedintele consiliului de miniştri, cît şi d-lui Em- Porumbaru, ministru de externe, că Bulgaria a declarat războiu Serbiei. I. Bideff a fost însărcinat în acelaşi timp de guvernul său să declare că Bulgaria va continua să observe atitudinea cea mai amicală, fată de România. 0 Shnbâtă 3 Otombrie edz a douăzeci și doua aniversare a A. S. R. Principel** Carol. 85 și parterul otelului Continental, de pe streda Ștefan cel Mare, s’a deschis expozitiu la de pictură şi sculptură a artiştilor Briese, Cosmovici şi R. Help. Micul salon artistic cuprinde lucrări de o reală valoare, asupra cărora atragem atenţiunea tuturor iubitorilor de artă. „ Membrii consiliului comunal au plecat astăzi la Timişeşti spre a vizita lucrările de restaurare a conductei de apă, şi a lucrărilor de consolidare a punctului de la Moldova. ® Di Didipescu a fost numit pe ziua de astăzi şeful farmaciei Cassei Sf. Spiridon. D sa a depus astăzi jarămiului luindu şi postul în primire. ® B letul de intrsre sau eşire dintr’un spital militar va servi pentru o singură călătorie gratuită, atât militarul bolnav, care intră în spital, cât și celui convalescent, care merge la vatră sau celui vindecat carssburg« la Cerf».