Mişcarea, octombrie 1915 (Anul 7, nr. 215-239)

1915-10-02 / nr. 216

ANUL m ®o. 216 AH# 1' â m m K ’ff 85 m fsn­i »a un an . , , lal k* »feretnlfeBt« pa im m , 4© „ mmbra prso|f fi învățători m­*­ K so fae* o radueara de ©*&8/e hai«ME*fce$Ui i|l AdivilmiaSratle * l&Ql, PIATA. UNK.EI, N*. 5- •* Um MSmi. tt&nlml tî#fie*a5-Liberius­ub isuiiior­e- BANI VINERI 2 OCTOWRTF ZIAR NATIONAL - LIBERAL, COOSTI/#! TELEFON N®. 21 ,4 rra*M*.i«**i #«m#i‘s*lA3­ L!»fa M­» psttsrr» Sí i feu ținte pe pagírta ÍIJ feil b. i isst# ftt. jt^ína íV 4# b. ha rwrnt coimm «lafetBÎ »»tidsisn|­!ife«sr*.l mm&r 5 HAM Din problemele Rasboiului Ne-am obicinuit cu răsboiul ca şi cum n’am fi cunoscut vremuri de pace, şi în aşa măsură în­cît astăzi problema duratei lui aproape a fost înlăturată. Evenimentele cari survin sunt atît de numeroase, atît de variate şi atît de complicate în­cît astăzi nu mai preocupă aproape pe nimeni aceasta chestiune care a preocupat întreaga lume atuncea cînd s’a declarat con­­flagraţiunea europeană. Dacă am analiza faptele mai im­portante, în afară de răsboiul propriu zis, am deţine în primul loc ches­tiunea economică generală, problema muniţiunilor,—şi uitata problemă a păcii europene. Chestiunea duratei răsboiului a fost de sigur capitala problemă care s’a pus de îndată ce s’a produs confla­­graţiunea. Se credea la început că răsboiul european va fi de o lună, două, cel mult trei, după­ care avea să vie pacea. De îndată ce evenimentele s’au precipitat şi de îndată ce am văzut că diplomaţia europeană lucrează în aşa fel în­cît răsboiul avea menirea să nimicească pe unul sau altul din­tre beligeranţi, atuncea discuţia asu­pra duratei a luat o altă formă: s’a pus în desbateri starea economică generală din Europa. Paralel cu afirmările ce se făceau asupra biruinței unora sau altora dintre Marile­ Puteri, s’a pus chesiîu­­sbo'r de' ' ’ amin-Vfai'' tot ' soiul ut t'JaCezé0n,$- au făcut toate prevestirile după care starea înfloritoare economică a unora dintre beligeranți avea să ni­micească pe ceilalţi. In aceiaşi ordine de idei s’a pus starea economică ca şi starea mili­tară a ţărilor beligerante şi asupra problemei acesteia, foarte însemnată de sigur, au urmat discuţiile timp de luni întregi. Evenimentele au decurs însă în aşa fel şi într’o înlănţuire atît încurcată, în­cît şi această problemă a fost abandonată, cei cari o discu­tau formîndu-şi convingerea că nici ea nu va atrage de fapt soluţionarea în finalul răsboiului. A urmat apoi problema muniţiilor. Aceasta nu mai era o chestiune care avea să discute scurta durată a răs­boiului—cum se discuta în faza de care ne-am ocupat mai sus—ci dim­potrivă, ea prevedea o lungă prelun­gire a răsboiului. Din discuţiunile ce au urmat asu­pra problemei muniţiunilor s’a văzut că durata răsboiului tinde să ia pro­­porţiuni cu totul neaşteptate. In dis­­cuţiunea asupra înarmării beligeran­ţilor nu se mai putea afirma că răs­boiul poate fi de scurtă durată­­ aşa cum s’a crezut la începutul lui. Acestea sunt trei din cele mai principale probleme cari s’au ventilat în jurul duratei răsboiului. Grele şi complicate, ele au fost desvoltate în toate formele de cătră oameni com­petenţi, în măsură a cunoaşte situa­­ţiunea reală. Evident că punîndu-se în discu­­ţiune asemenea mari probleme, cari n’au fost rezolvate conform cu rea­litatea, s’a abandonat discuţiunea asupra păcei. Simultan cu evenimentele ce se desfăşurau se ridicau multe alte ches­tiuni de resort diplomatic, militar, economic, afară de problema păcii. Astăzi mai cu seamă, după întor­săturile diplomatice din Balcani, ches­tiunea păcii europene apare şi mai nebuloasă în­cît ea nici nu poate fi pusă în discuţiune. Pacea europeană rămîne acum o problemă de destin. Războiul în Balcani , fapt oficial că s’a produs de­­cla­raţiunea de război a Bulgariei către Serbia. Ministrul Bulgariei la Bucu­reşti a adus ieri faptul la cunoş­tinţa­­primului nostru ministru şi ministrului de externe. Telegramele de astăzi ne arată că ostilităţile sârbo-bulgare au şi început astfel că Balcanul va de­veni în curând un nou teatru de război al Marilor Puteri. Căci războiul actual în Balcani este expresiana războiului pe care il poartă cu atâta înverşunare Marile Puteri europene. In situaţia sa de adusi faptul important pe care î l deţinem e de­claraţia pe care guvernul de la Sofia a făcut-o guvernului nostru prin ministrul său la Bucureşti, că Bulgaria îşi păstrează faţă de noi atitudinea cea mai amicală. Răsboiul din Balcani poate fi sfârşitul răsboiului european. Dar el mai poate duce spre alte răi cari să prelungească şi mai mult luptele de astăzi, in folosul unuia sau altuia dintre beligeranți. De aafy’ izbucnirea războiului off­­JÎlUfHC’it i/ 1/1* fifuvru ambele grupări ale Marilor Puteri. S lf « If 1 A li» Bajg»M8 Bulgaria a declarat război Serbiei. Acest război mai curând sau mai târ­ziu trebuia să izbucnească. D. Popov, noul ministru de interne al Bulgariei, a spus : Vina cada asupra Quadruplet care n’a putut determina Serbia să retrocedeze Macedonia. Corespondentul din Salonic al zia­rului Secole telegrafiază că sârbii au concentrat 100000 oameni la graniţa bulgară şi au ocupat Gherghel cu 20000 oameni pentru a fi stăpâni pe drumul de fier spre Spuşniţa. Ei îşi retrag trupele da la sud, îndreptân­­du-le spre nord. Sârbii nu se aştep­tau ca un aşa de grabnic atac din partea Bustro Germanilor. Ei au eva­cuat deja Eibasam şi Tirana (It barda). Bustro Germanii progresează la Poja­­rewaiz; e­ au ocupat oraşul şi cetatea Semendria, punct important la Du­nărea. Debarcarea la Salonic urmează în linişte ; debarcă acum artileria , şco­lile misionarilor francezi sunt tran­sformate In spitale. „Ideia Nazionala" spune că Qua­­drupia a hotărât să sporească corpul expediţionar din Balcani, fixat dintru început la 150000 oameni. Germanii se aşteaptă la un corp de vre­o 40009 aliaţi. „Variere“ însă fixează la 50000 corpul debarcat până azi. Tot acest ziar conjură Qadrupia să nu abando­neze Serbia. Totuşi Italia parcă nu s’a hotărât să trimită ajutor aliaţilor în Balcani. Grecia rămână Insă contru! acţiunii diplomatice din Balcani. Camera grea­că s’a amânat pentru Luni. O înţele­gere Intra Vsnizeîos şi Za­mis nu i exclusă. Cercurile Dublei afirmă însă că ,Grecia nu se va sacrifica pentru Quadrupla". A filiaţii debarcă trupe mereu, vra o 10000 oameni pe zi — anunţă cercu­rile Quadruplsi. Nu sunt amănunte asupra trecerii Dunărei, Save­ şi Drinel. Ilustro-Ger­­mania au construit un pod sub focul artileriei Inamice. ■ I I [ Câteva amintiri to trecui­­ despre Gheorghe Mârzescu­ ­ ] I I Reluăm cu numărul de azi, interesaţi- I tele amintiri asupra defunctului Gh. Mâr- I­esseu, scrise de prietenul nostru d. V. I. I Botez, profesor de istorie. Ele vor apare Isihi­e în ziar­­şi vor fi apoi b­iru­­ite mn­­­­tr'o broşură. I Gheorghe Mârzescu n’avea decât vârsta de 14 ani şi era pe băncile şcoalei in 1848, când se produse acel avânt Însu­fleţit, acel puternic curent de mişcare spre dreptate, frăţie şi libertate a omului cu proclamaţiunile, în numele poporului românesc, a celor 20 puncte ale Cons­­­tuţiunei în adunările dela Izlaz şi din câmpia libertâţei dela Filaret. Noua con­stituţie avea sa pună capăt robiei, cleeei, privilegiilor de clase sociale, consfinţite de regulamentul organic, care ar fi putut să poarte cu dreptul numele de Magna Charta servitutum. Regulamentul orga­nic, cu distincţiile lui sociale, nu era de­cât o unealtă de care se serviau streinii, urmând maxima: «divide et impera» ca sa invrăjbiască pe Români intre ei. Ro­mânii reuniţi printr’un sentiment de în­frăţire, au urmat proverbului .Unirea face puterea“ şi călăuziţi de interesul bi­nelui obştesc şi de spiritul de solidaritate socială şi-au proclamat faimoasa consti­tuţie dela 1848, menită a înlocui regu­lamentul organic. Printr’această consti­tuţie toţi Românii deveneau de­opotrivă înaintea legilor, înaintea drepturilor şi înaintea sarcinilor publice. Poporul englez, iacă dera­njarea sa re­ ­ Antidinasticii In­diomăru! de erl a­ ziarului nostru, relevam grava răspundere ce şî-o asumă cei două şefi de par­tide d-nii Nicu Filipescu şi Take Ionescu, patronînd şi încurajând acţiunea d-lui Miile care aruncă pretutindeni sămînţa anarhiei şi a asasinatului.­­ D. Miile atacă cu violenţă Co­roana şi propagă asasinatul. Cunoscută fiind promiscuitatea ce există între patronul «Adevă­rului» şi cei doi­ şefi de partide, nu se mai îndoeşte nimeni că prin pana d-lui Miile transpiră opiniile d-lor Filipescu şi Tache Ionescu. Pentru do­i foşti şi viitori con­silieri ai Tronului, cari întreţin în­că cu Palatul raporturile normale, faptul este şi reprobabil şi incorect.­­ Se pare însă că d-nii Filipescu şi Take Ionescu şi au dat un mo­ment samă că­ odioasa cârdăşie cu directorul speluncă din Sărindar nu mai poate dăinui.­­ Intr’adevăr, ,Epoca" a anunţat că într’o consfătuire a comitetului unionist, s’a hotărît crearea unui club central. Nu mai rămîne îndo­ială că crearea acestui club în­samnă consfinţirea alianţei politice dintre d-nii Take Ionescu şi Nicu Filipescu.­­ Dar Independent de aceasta, cei doui şefi, dîndu şi samă de situa­ţia penibilă în care se pun prin patronarea campanie! anarhice a S d-lui Miile, au luat hoîârîr&â de a se —"* * * acestei campanii.­­ Şi formula a fost găsită. D nil­­ Take Ionescu şi Nicu Filipescu au I luat hotărîrea ca din comitetul de conducere a noului club, să nu facă parte d­nil Tom­a lonescu, Sonaş Grădişteanu, Octavian Goga şi ceilalţi unionişti cari au atacat ’.Coroana, în manifestaţiunile lor recente. „ Dacă gestul d lor Filipescu şi­­Take lonescu este sincer, el va fi­­ primit cu satisfacţia cuvenită. A-­­­ceasta ne va dovedi-o însă timpul, libertatum, dată de regele Ioan fără Ţară, încă din 1215. Acestea drepturi fură re­cunoscute şi sancţionate de către regele constituţional Wilhelm III d’Orange şi de succesorii sei, după cum domnitorul Carol garanta Românilor libertăţile publice şi egalitatea înaintea legilor, înscrise prin constituţia din 1866, la întocmirea căreia bias® part© şi Gheorghe Mârzescu. Nicolai Ionescu mi era înşelat în aşteptările sale că Mârzescu are să fie un campion al libertăţilor publice şi al drepturilor cetă­ţeneşti la compatrioţii săi. In declaraţiunea de independenţă a statelor unite redactată de Jefferson şi adoptată în congresul reprezentanţilor celor 13 colonii unite, din 4 iulie 1776, încă au fost proclamate drepturile de viaţă, de libertate şi de fericire, pe cari ori­ce guvern este dator să li garanteze, să li asigure cetăţenilor ca drepturi na­turale, neînstrăinabile. Intre acestea se pot enumera : libertatea individuală, o­­noarea, proprietatea, siguranţa persoanei fiecăruia, dimpreună cu datoria fiecăruia om de a-şi apără acestea bunuri, de a rezista apăsarei, nedreptăţei, samavolni­ciei şi abuzului de putere. Gheorghe Mârzescu punia mare preţ pe vestita declaraţiune a drepturilor na­turale, sacre, necontestabile şi nepres­criptibile ale omului şi ale cetăţanului, prezentate de La Fayette în 11 iulie 1789, drepturi discutate, proclamate şi stabilite in şedinţile memorabile din 20, 21, 23, 24 şi 26 August 1789, în Adu­narea constituantă a marei re­voluţiuni franceze. Unii pun cheia care explică ac­tivitatea politică a lui Conu Ghiţă în acea faimoasă reuniune de principii, a­­doptate de Adunarea constituantă a Fran­­ţiei, la începutul lucrărilor sale, principii primite şi votate la 26 octombre 1789, scoase în evidenţă şi respândite în con­ştiinţa genului omenesc, spre a servi de temelie ori­căror instituţii umane şi con­­stituţiunilor diferitelor state, ca nişte no­ţiuni eterne ale dreptăţei şi ale raţiunei omeneşti. ^ 1 Un­ curs.cetăţean luminat a ----eiö^iwk.W-'--^rh -redactate în Bucovina, prin August 1848­ de Mihail Cogâlniceanu, cu prefaţa şi notele lui Gheorghe Mârzescu, îşi poate da seama de programul politic ce a avut în vedere distinsul fiu al ţărei Gheorghe Mârzescu, program de care s’a ţinut cu statornicie in tot timpul vieţei sale, ur­mând fără şovăială glasul ţârei şi al o­­piniunei publice. (Va urma) Vas*I® I. Botez Profesor de istorie , Examenele pentru snegistris­­tssră:—Comisiunea examinatoare a can­didaţilor înscrişi la examenul de capaci­tate pentru funcţiuni în magistratură, ce se va ţine în sesiunea Octombrie a. c., se compune din d-nii: Ioan Buca, preşedinte la Curtea de casaţie, ca preşedinte al comisiunii; Const. Niculescu şi Nic. Procopescu, consilieri la Curtea da casaţie ca membri; I. Gh. Burada, profesor la facultatea de drept din Iaşi, şi Const. N. Sipsom, pro­fesor la facultatea de drept din Bucu­reşti, de asemenea ca membri. Cu îndeplinirea funcţiunii de secretar al comisiunii a fost însărcinat d. N. St. Zaharescu şef al biroului personalului din ministerul justiţiei. B.I° ,asta seară ansamblul de operetă «Grgoriu» va da pentru a doua oară frumoasa operetă , Stella* (Rund um die Lmbe) care fae şi astăzi afişul în tea­trele streine. In actul al doilea grandios balet intre care si «Dansul Şarpelui»,­­ DS. medic sublocotenent Grigore Bazgan din reg. 17 artilerie, a fost che­mat temporar la liceul militar din Iași. „ Parisianul film ,Floarea Ruinelor* a sosit azi la „Sidon­“, in cele 4 acte mari .Floarea Ruine­lor“ desfăşoară un episod dramatic din actualul război, într’un orășel din Belgia. Noul program parizian cuprinde apoi „Prince iubeşte o comedie splendidă cu simpaticul şi originalul humorist pari­zian. Călătorii interesante şi cel mai nou număr din Jurnalul Războiului, cu ştiri şi telegrame însufleţite de pe toate fron­turile etc. ” Bibliografii, «Sentimentul» No. 1, revistă literară care apare la Iaşi, conţine o materie semnată de d. H. Georgescu, C. Munteanu, H. Elafion, C. M. Vladimir, M. Iliescu. — „România de mâine* No. 10 cu articole semnate de C. S. Negoescu,ge­­neral Iannescu, general Hiottu, N. Msgdu, °le0 --«cu, 1. Cucu etc. mS. " r. . . o - -»* . v. „ uvdvî­rie foarte ’• mu­zantă. . .Curierul judiciar* No. 81 cu un sumar interesant.­­ Tribunalul a ordonat vinzarea din nou a portofoliului firmei falite Golds­­m­an din Iaşi.­­ D-ra Otilia Vlaicu institutoare la şcoala din Tg. Frumos, a obţinut un concediu de boală până la sfârşitul a­­nului. In locul d-sslo a fost detaşată d-ra Natalia Fedeleş învăţătoare la Cotnari, fiind suplinită de d ra Elena Iftimesm. 3 încasatorul Spineseu de la Pescăria Statului a confiscat u mă»o -«..uusU Uo peşte care au avea dimensiunile cerute, de la comerciantul Iancu Liber din piaţa Sf. Spiridon. ® Poliţia de siguranţă a arestat afară pe femeia Tinea Paznicu din mahalaua Frumoasa, bănuită ca autoarea furtului săvârşit acum câtva timp în strada Ni­cotină No. 69. 0 La Primărie s-a distribuit astăzi a­­jutoare familiilor soldaţilor mobilizaţi din fondul „Familia Luptătorilor“. ® In cursul săptămlnei viitoare va a­­pare noul număr triplu al revistei „Viaţa Rominească“ cuprinzînd o materie va­riată şi interesante. ® «Martira» frumoasa poemă drama­tică a lui Richepin, tradusă in versuri admirabile de poetul M. Codreanu, va fi jucată in stagiunea curentă pe una din cele mai principale scene ai© Bucureş­­ti­ului.­­ Aseară pe la ora 7 o mare nenoro­cire s’a întimplat pe şoseaua Copou, în dreptul viei d-lui căpitan­­Sturza. Automobilul d lui Al. Bädurau care venea cu viteză, şi fără farurile aprinse, din oraş a dat peste, căruţa locuitorului Neculai Pâslaru din târguşorul Copou, rupindu-i un picior şi omorîndu-i calul pe loc. Nefericitul a fost imediat transportat cu automobilul la spitalul central.­­ Artistul C. Nottarfi, împlineşte în actuala stagiune teatrală 40 de ani de activitate artistică. La teatrul naţional din Bucureşti se va organiza o repre­zentaţie în onoarea d-lui C. Nottara, la care vor participa delegaţiuni artistice din întreaga ţară.­­ Astăzi dimineaţă, cu acceleratul de Bucureşti a fost adus în localitate ca­davrul nefericitului­­rânar Constantin Dimitriu, tamponat de niste vagoane in gara Bârlad. voluţie din 1688, îşi asigurase drepturile sale pozitive, statornicind marginile pre­rogativelor Coronei prin «Declaraţiunea drepturilor», izvorâte din Magna Charta ■ D. Bideff, ministrul Bul­gariei, a nor­icat oficial ori la orele 11 dimineaţă, atît d-lui Ion I. C. Brătianui, preşedintele con­siliului de miniştri, cît şi d-lui Em- Porumbaru, ministru de ex­terne, că Bulgaria a declarat războiu Serbiei. I­. B­ideff a fost însărcinat în acelaşi timp de guvernul său să declare că Bulgaria va continua să observe atitudinea cea mai amicală, fată de România. 0 Shnbâtă 3 O­tombrie edz a două­zeci și doua aniversare a A. S. R. Prin­­cipel** Carol. 85 și parterul otelului Continental, de pe streda Ștefan cel Mare, s’a deschis expozitiu la de pictură şi sculptură a artişti­lor Briese, Cosmovici şi R. Help. Micul salon artistic cuprinde lucrări de o reală valoare, asupra cărora a­­tragem atenţiunea tuturor iubitorilor de artă. „ Membrii consiliului comunal au plecat astăzi la Timişeşti spre a vizita lucrările de restaurare a conductei de apă, şi a lucrărilor de consolidare a punctului de la Moldova. ® Di D­idipescu a fost numit pe ziua de astăzi şeful farmaciei Cassei Sf. Spiridon. D sa a depus astăzi jarămiului luin­­du şi postul în primire. ® B letul de intrsre sau eşire dintr’un spital militar va servi pentru o singură călătorie gratuită, atât militarul bolnav, care intră în spital, cât și celui conva­lescent, care merge la vatră sau celui vindecat carss­burg« la Cerf».

Next