Mişcarea, octombrie 1915 (Anul 7, nr. 215-239)
1915-10-14 / nr. 226
A MTI. Vi -Ro. 226 Redacția 5! Administrația Iuți, PInț* Unirei Nu. 5. W&loaaele Obitnului Ubaral UONA M E N T E It ța.r#. p» nu nu . . . . 3W i*l mn «triinState p« nn *n ... 40 Wi^oți *i tn»ităvarii rurali . . 60*|# „LA FAPTE!“ Acesta a fost strigătul premergător al întrunirei de Duminică; acesta a fost suflul ce s-a degajat din discursurile rostite la adunarea federalistă. Faptele cu care ameninţau agitatorii, nu erau decât scandalurile pe care le-au provocat, după întrunire, în piaţa Teatrului. Rezultatele primei manifestaţiuni publice a federaţiei d-lor Filipescu şi Tache Ionescu, se pot aprecia astăzi în tot complexul şi realitatea lor: o întrunire searbădă ca discursuri, lipsită de orice ecou ca autoritate politică, şi o manifestaţie de stradă lipsită de orice sens, dar împodobită de „eroismul" ridicol al d-lui Mike, care şi-a desfăcut pieptul în faţa unor baionete aduse pentru păstrarea ordinei publice şi care a ofensat ofiţerii cari îşi făceau datoria, câteva discursuri de piaţă, un discurs de balcon, o audienţă la Palat, şi apoi concluzia tradiţionala : „ţara“ a fost în picioare, „ţara“ s’a declarat pentru politica nebunească a d-lui N. Filipescu, „ţara“ a înfierat politica guvernului, „ţara“... etc. etc... Dar mai este o concluzie care denotă complectul eşec al întrunirei de eri. In comunicatul prin care Federaţia anunţa ţinerea acestor întruniri se spunea că nu vor avea loc decât „două“ întruniri, iar acum, după prima întrunire, se anunţă o serie de întruniri pe care unioniştii le vor ţinea în principalele oraşe din ţară. Prin urmare, d-nii Filipescu şi Tache Ionescu nu sunt de loc încîntaţi de rezultatul moral al întrunirei de eri şi simt nevoia întreţinerei mai îndelungate a unei agitaţiuni condamnată de la început. Şi rezultatul la care au ajuns şefii federalişti era fatal. Dacă idealul naţional nu poate fi realizat cu vorbe, cu atît mai mult nu se poate realiza cu „faptele“ care s’au săvîrşit ori în Capitală sub patronajul d-lor Filipescu şi Tache Ionescu. După crima săvârşită prin denunţul calomnios aruncat în chestia pregătirei militare a Ţarei, Dl. Filipescu săvârşeşte a doua crimă prin deslănţuirea unei agitaţiuni, din care interesele neamului au totul de perdut şi nimic de câştigat. Idealul naţional nu se va realiza niciodată prin o acţiune de defăimare a pregătirei militare, complectată cu o acţiune de anarhie internă. Asta e opera pe care o fac astăzi d-nii Filipescu şi Tache Ionescu şi contribuţia pe care aceşti doui oameni politici o aduc pe altarul realizărei idealului naţional. Şi d-nii Tache Ionescu şi Filipescu vorbesc de „tradarea“ intereselor neamului !“. Singurul ecou Primul ecou al întrunirii organizată de federaţie e tocmai lipsa de ecou. întrunirea de Duminică na avut nici un răsunet în ţară, şi toată lumea priveşte astăzi resultatul cum ar privi sfârşitul unui spectacol de stradă mai mult sau mai puţin sgomotos. Au vorbit nu ştim câţi oratori, sau ţinut discursuri in sala şi în curte, pe străzi şi la cluburi, sa vociferat şi cântăt imnuri patriotice-dar nu s’a precizat un singur fapt, un singur motiv, care într adevăr să fi făcut dovadă că conducători statului nu-şi îndeplinesc cu sfinţenie datoria cătră ţară şi neam, şi că sunt într’adevăr „trădători“ — cum nu s’au sfiit să numească nu ştim care orator entusiasmat. Dl. Nicu Filipescu a ţinut cu tot dinadinsul—în urma poveţii dl. R. Crăciun, cunoscutul om politic dela Iaşi!—să provoace un scandal de stradă, şi pe cât i-a fost posibil l’a provocat. De aceea şeful unioniştilor nici nu şi-a mai dat macar osteneală să facă vr’un discurs. Ce fapt nou putea să mai aducă d. Filipescu, ca să intreţie sala atentă? Să fi repetat din nou cunoscutele fraze patriotice pe care le întrebuinţează zilnic prin „Epoca *? Pentru această beţie de cuvinte au fost alţi oratori—între care şi Trubadur Delavrancea. Dl. Filipescu n’a chemat cetăţenii Capitalei la o consfătuire serioasă—ci la un scandal de stradă. Şi din acest punct de vedere dl Filipescu poate fi mulţumit. Mulţumit vor fi desigur şi aceia cari au venit la „Dacia“ cu vidul curat ca să asculte o vară cuminte, un glas conştient. Ei vor şti de acuma de ce sentimente patriotice sunt călăuziţi fruntaşii politicianismului român, cari in goana nebună după situaţiuni, sau pentru triumful linei ambiţiuni personale, tăvălesc in noroi tot ce poate fi mai scump unui popor in aceste vremuri triste şi grele. Campania pornită împotriva guvernului a dat un resultat dezastruos pentru autorii ei. Sanguinul domn Filipescu a eşuat în chestia naţională, cu toate calomniile şi violenţele la care a recurs. Iată singurul adevărat ecou ce rămâne pe urma scandalului „unionist“ al d-lui Filipescu. SITUAŢIA Bulgarii ocupând Veskubul, s’a ajuns la punctul de joncţiune pe linia Salonic-Niş. Armatele bulgare se îndreaptă aculîi spre Monastir. O mare parte a liniei Salonic-Niş este In posesiunea bulgarilor. Flota anglo-franceză continuă a bombarda Dedeagaciul precum şi restul ţinutului bulgar al mărei Egee. Printr’o notă adresată puterilor neutre d. Radoslawoft protestează pe baza articolului prim din convenţiunea de la Haga. — Pe frontul sârb situaţiunea este următoarea: austriecii cari au forţat Drina progresează spre Vicegrad. Austrogermanii au urcat o serie de muniţii la Alexandrowat. Germanii au trecut Lukawitza, ocupând ţărmul râului Iazenka. — In ceea ce priveşte participarea armatelor ruseşti în războiul din Balcani, până In prezent nu s’a putut înregistra nici un fapt precis. —De pe frontul germano-rus. faptul cel mai important pe ziua de azi se semnalează in Curlanda. Armatele generalului Hindenburg au asaltat înălţimile situate la Schlossberg in apropiere de Dwisssk, au ocupat Iiluxi şi au captivat 1900 prizonieri. Armatele Linsinger au ocupat mai multe poziţiuni lângă Koubarov. Armatele prințului de Bavaria au dat un contra-atac viguros. Volumelor mele de „Sfatul“ arse în incendiul care a consumat toată editura revistei « Viaţa Romînească». Aţi ars fi voi ca alte cărţi—şi nu-i plăcută gluma asta pentru Muză Eu vă credeam de marmoră, „Statui“, şi-abea acuma văd c’aţi pst de spuză. Codreanu. NOTE Antidinasticul Mille, după ce a îmbrăcat haina patriotismului, a devenit şi dinastic. Mille a fost cel dintăi cetăţean care a dat semnalul manifestanţilor filipescani să se ducă... la palat!• Ediţiile speciale ale gazetelor sunt în continuu progres şi în continuă, frământarea de a duce ştiri senzaţionale. In ultima fază, ediţiile speciale au isbutit să aducă ştiri telefonice pe care nu le publică nici un ziar din Bucureşti.St — Ecoul întrunirei de la Dacia ? — Lipsa oricărui ecou.* Succesulmanifestaţiei patriotice» provocată alaltăieri la Bucureşti nu revine numai d-lor Filipescu-Mille-Ionescu, ci în parte şi d-lui Raul Crăciun, mentorul politic al şefului unioniştilor... * Intre cărţile literare cari au ara în depositele atelierului .Dacia» se află şi volumul «Intunerec şi Lumină». A fost într’adevăr multă «lumină» care a produs «întunerecul» de acum din vechiul atelier. 0 DESflHflGIRE Intrunirea de Duminică trebuia să conducă la multe rezultate : guvernul trebuia să se retragă, mobilizarea trebuia să fie decretată și Romînia trebuia să intre în războiu. Nici unul din aceste evenimente nu s’a produs. Dl. Nicu Filipesci, a vorbit din balconul clubului, d. Miile şi-a expus pieptul baionetelor, dar fără nici un rezultat ! Disperarea trebue să fi fost profundă in rândurile federaliştilor. Federaliştii de la Iaşi însă, au avut şi viziuni: în ediţii speciale de ziare ei s-au grăbit să anunţe că guvernul se retrage, urmând a se forma un guvern naţional. O viziune care de fapt, e substratul agitaţiunilor d-lor Filipescu şi Tache Ionescu. Acestei e visul federalist—un vis nemărturisit în momente lucide, dar pe care unioniştii eşeni lau tradatori, în frigurile unei zile care trebuia să aducă consecinţele scandalului de Duminică. Ziarele de astăzi, care nu vorbesc macar de probabilitatea retragerei guvernului, desigur, că au desmeticit pe vizionarii federalişti de la Iaşi, care visau ori „retragerea guvernului“ şi „guvernul naţional“. O dezamăgire mai mult pentru pescuitorii în apele tulburi ale unui ideal pe care îl exploatează și-l trădează. Mâine 14 octombrie fiind aniversarea societăţii Clerului „Binefacerea din Iaşi, şi patronul societăţei, la Biserica Cuvioasa Paraschiva se va face special serviciul pentru pomenirea decedaţilor ei membri ordinari şi donatori. PĂRERI ŞI FAPTE Cugetări... — Foarte multe din ipotezele, cu cari ne mulţămim sunt făcute, numai ca să răspundă la nişte întrebări proaste. — Cercetaţi Odiseia cugetărei omeneşti — şi veţi vedea, că nu totdeauna căi adevărate — au mântuit-o din rătăcirile mari !... — Suntem atât de tradiţionalişti, încât pretindem, ca şi adevărul să-şi aibă... tradiţia! — Sunt oameni, pe cari nu cutezi să i ataci, fiindcă se ascund în murdăria lor proprie, ca sepia... Ideile sunt de obicei cumpănite după lumina, ce-o aruncă asupra lucrurilor , — prea puţin după puterea, cu care înfrâng obiceiurile înrădăcinate ale cugetării... — Cu gândul, că natura e indiferentă faţă de viaţa noastră, ne împăcăm aproapei tot aşa de greu ca şi cu moartea. — Din punctul de vedere al omului putem rezolva o problemă şi prin aceea că-i dovedim irezolvabilitatea... — Se pare, că lumea e astfel întocmită, ca să nu poţi găsi fericirea în ea — iar natura omului, ca s-o caute vecinie. Acesta-i fondul tragic al existenţei. — Cei mai mulţi îşi sunt aşa de străini, încât ar trebui să vorbească în persoana a treia despre ei înşişi. — Când poţi explica din punct de vedere psihologic o teorie, o părere, — este foarte mare probabilitatea, că acestea sunt greşite. — Omul de geniu trage cu penelul peste o parte a lumii, ca să vadă cu atât mai bine — oare cumva prin contrast de culoare — ceealaltă parte. — Om liber este acela, care ştie cinsti şi libertatea altora. — Dintre toate lucrurile — timpul — ne dă mai mult de cugetat. — Pentru unii ori ce lucru neînţeles e un mister, pentru alţîi dimpotrivă, ori ce mister nu e de cât ceva neînţeles- Iţi trebue fără îndoială mai mult decât numai pătrunderea unităţii, ca să presimţi, unde zace între lucrurile neînţelese — misterul! Lucian Blaga INFORMAT □ Parte din maşinăriile şi litera tipografiei „Dacia“ fiind salvată, atelierul se va instala în spaţiosul local „Bragadiru“ de pe strada Lăpuşneanu. întregul atelier va fi în totul renovat şi îşi va putea relua lucrul în chiar cursul acestei luni. Mâine fiind sărbătoarea Sfintei Paraschiva ziarul nostru nu va apare. □ Noul număr triplu al revistei „ Viaţa Românească“ care a fost ars alaltăieri, se va retipări din nou la Bucureşti şi va apare la finele lunei. al. 8. Regele a semnat decretul prin care se aprobă regulamentul întocmit de comisiunea centrală instituită pentru vînzarea şi exportul cerealelor şi derivatelor. □ Dl. N. A. Bogdan a fost în cursul săptămânei trecute la Bucureşti unde a cercetat numeroase documente cu privire la oraşul nostru în legătură cu Domnia Regelui Carol. Aceasta în vederea nouei sale lucrări istoriografice „Iaşul şi Regele Carol“ ce va apare în curând. □ Pentru a putea servi mai bine pe cetitorii noştri, tipărim ziarul, in mod provizor, în atelierele tipografiei „H. Goldner“. □ Unde-i Colleti ? Ca să-l găsiţi trecut să-l căutaţi în asta seară la „Sidoli“ unele veţi face mare haz, că veţi asista la an film comic în cinci părţi mari, înscenat după romanul cunoscutul umorist german Frantz Schöntan. In acelaş program se mai cuprinde : Robinet e bolnav, scene foarte comice. Cel mai nou număr din Ecloir-Journal, cu ştirile şi faptele de pe toate fronturile, etc. etc. □ In comuna Băiceni s’a declarat epidemie de „febră tifoidă“. S’a luat măsuri de dl. medic respectiv. MERCURI 14 OCTOMBRIE 1915 ZIAR NAȚIONAL LIBERAL 8DB DIRECȚIUNEA 'UHUT COMITET HPAITE ZNIHIC Anunciuri comerciale LlaSa In pagina Il-a 1 lan. tn pagina m-a 60 Dani. In pagina IV-a 40 bani. - TELEFON 31 — f Virgil Oniţiu.La Braşov a încetat din viaţă Virgil Oniţiu directorul şcoalelor secundare. Virgil Oniţiu a fost unul dintre fruntaşii culturei româneşti de peste munţi şi una din tipurile distinse şi apreciate de toată suflarea românească. Membru corespondent al Academiei Române şi preşedintele secţiei literare al Asociaţiei pentru literatura şi cultura poporului român,cu Virgil Oniţiu dispare un fruntaş al fraţilor noştri din Transilvania. S3 Secţia comercială a Tribunalului urmează să judece cererea de declarare in stare de faliment a comercianţilor Bluster şi I. Faierstein. S5 Incendiul de la tipografia „Dacia“ a distrus între alte mărfuri ei un bogat număr de clişete nouă, pentru cărţi şcolare, cari întrec suma de zece mii lei. □ Deoarece în urma cererei Ministerului de Război, direcţiunea Regiei Monopolurilor Statului, a oprit cu desăvârşire vânzarea pulberei de vânat, Ministerul Domeniilor aduce la cunoştinţa Prefecturilor de judeţ, că înmulţirea cererilor e considerabilă şi prin aceasta lanurile vor fi atacate, pricinuind pagube foarte mari. Deci ca măsură de prevedere, cere ea să se ia măsuri pentru distrugerea cuiburilor de ciori. □ Pe malul Prutului s’a găsit un cadavru intoxicat în stare de putrefacţie. In urma cercetărilor făcute s’a constatat că cadavrul era al unui prizonier german, fugit din Rusia. Prin gara locală a trecut un număr de 15 prizonieri germani din Rusia. Ei au fost trimişi spre Palanca. □ Servitorul Alexandru Georgescu din corn. Ţiganaşi pe când strângea un drug la o sarabană încărcată cu pae, scăpând frânghia care lega drugul, s’a lovit grav. In urma leziunilor primite a încetat din viaţă. Nefiind nici o bănuială, s-au autorizat înmormântarea cadavrului. □ „Unirea Educatoarelor Române“ va ţinea, joi 15 Oct.orele 4 din zi, la şcoala secundară „Oltea Doamna“, şezătoare de lucru pentru armată. Dorinţa societăţii este de a confecţiona încălţăminte călduroasă pentru soldaţi, după câteva modeluri căpătate din Germania, foarte practice şi economicoase, este însă mare lipsă de material. De aceia, Societatea roagă pe doamnele bogate din acest oraş să procure de pe la magaziile de unde cumpără lor, resturi de materialuri de lână, şi anume: flanelă, moleton, tricot, postav sau orice altă stofă de lână, moale de orice culoare , bucăţi şi de un sfert de metru sunt bune, ba chiar şuşeniţe de 12—15 centimetri lăţime, încă pot servi. Societatea mai roagă pe toate bunele gospodine din oraş să trimeată vechituri, din materialurile enumerate mai sus, la școala secundară „Oltea Doamna“, str. Muzelor, 6. □ In astă seară se joacă la „Cinema Modern“ frumoasa revistă MARAFET BUCLUC cu o trupă de artişti In frunte cu Mărioara Cinski şi comicul C. Tanasa, □ D-nei Rozalia Ghibănescu de la şcoala de fete No. 9, i s’a acordat un concediu de boală de 3 luni, fiind suplinită de d-na Beatrice Dogaru. D-nei Eliza Bănescu de la școala din corn. Şipote i s’a acordat un concediu de 1 lună suplinită de d-şoara Ag. Botez, și D-nul I. Petrov subrevizor școlar a plecat în concediu pe 4 zile, până 18 Octombrie. □ S’a numit pe 1 Oct. pe d-şoara Maria Codrescu suplinitoare la şcoala din Ciurea, postul 2. D-şoara Eug. Gheorghiu a fost numită la şcoala din Hermeziuîn locul titularului concentrat. □ Zilele acestea toţi licenţiaţii în litere din Iaşi, se vor întruni pentru a protesta contra celor din Bucureşti cari vor să intervină ca examenul de capacitate pentru curs secundar să se ţină în Capitală, şi nu în Iaşi, cum este de drept. Se crede că aceasta ar fi manopera unor profesori universitari cari din diferite motive nu vor ca examenul să aibă loc în Iaşi. □ Cu începere de eri au loc în localul societăţei de gimnastică, exerciţii de scrimă cu d. profesor Babeş. Die vor urma în fiecare Luni, Mercuri şi Vineri. Iar Marţea, Joia şi Sâmbăta cu acelaş profesor vor urma exerciţiile de lupte