Mişcarea, ianuarie 1916 (Anul 8, nr. 1-23)

1916-01-14 / nr. 9

ANUL Vii! No 9 ABONAMENTE In ţară p« un sn . . 20 lei Ir» «treb­utRt« pe un «n . 40 „ P«ntru preoţi şi înviţitorî rurali se face reducere de 50% REDACŢIA ADMINISTRAŢifl IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. *. In localul clubului Naţional-Liberal.. Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTIDIAN IOUI 14 IANUARIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe p»g!na 11 . . 1 l*n Linia p® f»»g*na Iii . .50 W. Urii« pa pegina IV . . 40 b. • .........­ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unul com'.rifeî instituit de clubul n*t!onil-î!b*r*J Un număr 5 BÂHI Patriotismul unor anumiţi români are un substrat foarte dud­os şi ma­nifestări dintre cele mai stranii. Ce nu se debitează la noi în nu­mele patriotismului ? Cîte interese streine nu se servesc şi cîte interese naţionale nu se sacrifică în numele acestui patriotism, mai mult sau mai puţin mercantil ? Din acest punct de vedere este foarte semnificativă atitudinea unor politiciani cari, în situaţia actuală, nu ezită a face din nevoile agrarie­nilor şi ale economiei noastre naţio­nale în general, o armă pentru lup­tele de la partid la partid. Problema producţiunei noastre a­­gricole a format de la începutul răz­boiului obiectul preocupărei de că­petenie a guvernului, întrucît de a­­ceastă problemă era legată întreaga situaţie economică a ţarei şi soarta întregei noastre bogăţii naţionale. In rezolvirea acestei probleme se cerea mult spirit de prevedere, pen­tru că, pe de o parte, ţara nu putea fi expusă la lipsa alimentelor de primă necesitate, iar pe de altă parte, surplusului producţiunei noastre agri­cole trebuia să i se asigure posibili­tatea de a fi exportat, în măsura permisă de împrejurări şi de situaţia excepţională a ţârii. La începutul războiului s’a restrîns exportul pentru a nu se trece peste graniţă alimentele ce puteau fi nece­sare consumaţiunii interne. Apoi, pe măsură ce stocul producţiunei a spo­rit şi s’au asigurat cantităţile nece­sare ţării, s’a început exportul, iar acum, datorită unei strălucite com­­binaţiuni financiare, s’a realizat ex­portul a 130­0000 vagoane cereale, satisfăcîndu-se ast­fel, în cea mai largă măsură, şi interesele agriculto­rilor şi interesele economiei naţionale în general. Dar anumiţi ,patrioţi“ sunt incori­­bili, mai cu seamă in concepţia ce o au despre satisfacerea intereselor economice. In dosul vînzărei celor 80.000 va­goane ei n nu văd de­cît o combina­ţie de politică externă şi îşi consumă cea mai aprinsă imaginaţie pentru a demonstra că un cumpărător a fost favorizat în dauna altui cumpărător, că unui cumpărător i s’au pus con­­diţiuni­ mai grele de cît altuia, pen­tru a putea trage anumite concluzii, cari dacă nu servesc nici un interes naţional, servesc în schimb, anumite interese de partie sau chiar anumite interese streine. Acesta e patriotismul acelora cari văd în vînzarea producţiunei noastre agricole o chestie de agitaţie, de in­trigi şi de cancanuri viitoare, iar nu o problemă de care e condiţionată însăşî existenţa economică a ţării. Opinia publică apreciază, de­sigur, şi patriotismul «economic» al unor politiciani incorigibili şi înţelepciunea cu care guvernul apără interesele e­­conom­iei naţionale. Superiorita­tea numerică Rezumăm articolul de fond din «L’Indépendance Roumaine“. De la Napoleon persistă această axiomă militară : superioritatea nu­mărului, adus în locul luptei, de­termină succesul. Moltke a complectat instrucţia spunând că trupele trebue să mear­gă pe drumuri separate şi să se întâlnească în momentul ciocnirii. Această axiomă a fost experi­mentată în războaele următoare, de trupe cu efective mici şi cu­noscute reciproc. Serviciul militar obligator a mă­rit în mod spâimântător efectivele, în toate ţările-afară de Anglia— şi cu acest sistem nici aproximativ nu poţi cunoaşte forţele adver­sarului. La începutul actualului războiu au avut loc surprize. Pe când Ger­manii se luptau in Belgia, numai armata austro-ungară se opunea tăvălăgului rusesc care înainta in Galiţia. Armatele lui Dank l şi Auf­­tenberg erau cu o treime mai pu­ţine de­cât cele ruseşti, totuşi au făcut minuni de valoare pentru ca Silezia şi Breslau să fie călcate de copitele cailor căzăceşt­. Totuşi cel mai mare eroism n’a putut rezista pănă la sfârşit for­ţelor ruseşti care se reînprospătau fără încetare. La început tactica care prevala era manevra; mai târziu numai s’a stabilit războiul de poziţii. Ar­matele nu manevrează: nu-s în­văluiri, atacuri de flanc, surprize. Pe un front de 700 km in Franţa şi de 1500 km. în Rusia şi’n Ga­liţia, oştile stau în tranşee, faţă în faţă, dând numai din când In când sângeroase atacuri frontale , în care cel care atacă pierde de patru sau de cinci ori mai mult de­cât adversarul din t­anşee. Strigătul: «Tunuri, Muniţii!“ a devenit din ce în ce mai sonor. Campania din Serbia arată câ su­perioritatea numerică a materia­lului omenesc poate fi compensată de superioritatea formidabilă a materialului. Instructive sunt observaţiile co­respondentului de la „Le Journal­“, care a întovărăşit armata regelui Petru în toată campania. A asistat la furtuni de artilerie ; Austro-Germa­­niii erau mai puţini decât se crede în­deobşte, şi mai ales oameni între 40 -45 ani şi tineri de 18. Dar o puneau 5 baterii de artilerie unei baterii sârbeşti. In­cât soldaţii lui Makensen şi Roeves mai puţin re­zistenţi, înaintau totuşi bine pre­cedaţi de un torent de oţel. Şi pe când trupele sârbeşti erau decimate, pierderile germane erau minime. Soldaţii sârbi care se lu­ptau cu bulgarii şi-au păstrat e­­nergia şi curajul pănă în ultima zi, pe când cei din faţa Austro- Germanilor au fost cuprinşi de desperare. Tunurile sârbeşti de calibru mi­jlociu nu puteau reduce la tăcere teribilele baterii cu motor care au cucerit Anversul. Pentru prima oară, acel care are superioritatea nu poate obţine un rezultat deciziv, dacă nu dispune în acelaş timp de un material in­dustrial permiţând o orgie de mu­niţii. Războiul actual e tehnic răz­boiul numărului poate să fie com­pensat de vulcanul de oţel al ar­tileriei moderne. I DONAPUNEA 1 j IMEPJI CAROL i ; sp«sîfifiâ unaw&rsifa&ea «Sisî iasi \ S.mnalănd ieri faptul că Uni­­versitatea noastră,— in mma in­sist nţelor (Optime d­* către dl. C­­Sterrectorul ei,—a devenit în Poris unea unei jumătate d* mi­lion lei, suntem d dori a amin­i că această înaltă do no­țiu­ne vine din partea primului nostru rege, defunctul şi in veri neu tatul­­ Carol I.­­ Dragostea şi interesul pe cari defunctul Suveran le-a arudat în­totdeauna pentru Iaşi, a doua Sa­­ capitală, au fost consfinţite prin numeroase acte mari, la cari se ad­ogă şi donaţiunea făcută prin actul istoric­o-fitoso­fie, testamentul regii, î­­ care Şi-a exprimat ullt­­im la dorinţe.­­ Pentru Universitatea ieşană de- a fund­ul Rege care doarme in pace­­ la Curtea de Argeş, a manifestat­­ întotdeauna un interes deosebit. Piatra fundamentală a actualei clădiri s’a pus Ut present­­ Reg lui Carol şi a Regin­i Elisc b ta, iar I serbării* jubilave ale Universităţii,­­ care au venit învăţaţii Univer­sităţilor streine, au fost, preeid­ate de Înţeleptul R­us Carol. Dscursul pe care Regele Carol Va rostit la jubileul Universităfi este o vie dovadă de dragoste­a şi interesul p» rare Marele Suveran l-a păstrat celei m­ai m­oPe instituţii de cultură din a doua capitală a ţârii. ■ ] S* cuvine ca, înregistrind fap- I tul, să nu uităm Ut frămîntărUe­­ şi luptele de toate adele, a cinsti şi bine-suvinta memoria Marelui R g Carol Care a făurit Român­a modernă şi C­are prin testamentul S­F istoric, a fă­ut Univ­rsităţii ieşene această donaţiune. I­­.......­........ I ! I E­C­OU­R I ! 5 De la 1895 încoace facultatea de ştiin­ţe din Iaşi a perdut patru din profe­sori ei şi anume pe : Miltziade Tzoni,­­ Ion Stravolca, N. Culianu şi dispărutul de em­ Ioan Ral­et.­­ Profesori universitari ai acestei fa­cultăţi retraşi la pensie sunt doi : d-nii P. Poni şi C. Climescu. I­I­­ Cei dintâi matematiceani ai cursu­­j rilor superioare ieşene au fost: Majo- j I nil Singuroff care a predat cursul de : j matimatică aplicată, T. Stamati care a i ■' predat matimaticile înalte şi A. Costi-­j j nes­cu care a ţinut cursul de geometrie, j î în programul studiilor superioare din 1 • anii 1838-39. Cursurile superioare fem­enine inau- j gurate ori la București în chipul de mai I I sus, vor continua în­ fiecare zi a săp-t |­tămânei afară de Duminică. I Până acum sau fixat următoarele I cursuri. 1 D. Nona Ottescu va preda istoria I muzicei“ în fiecare Luni. D. Simion Mehedinţi va preda , Geo­grafia“ în fiecare Marţi. D. C. Rădulescu-Motru şi d. Mircea Djuvara alternativ vor preda „Filoso­fia în fiecare Mercuri. D. C. Densuşeanu va preda Litera­tura“­ în fiecare Joi. D­izigara-Samurcaş va preda Isto­ria artelelor şi Artele în România în fiecare Vineri şi D. N. Iorga va ţine un curs de ,Consideraţii­ filosofice a­­supra istoriei generale“ în fiecare Sâm­bătă. Cursurile vor urma la ,Casa şcoale­lor. Aceste, cursuri au luat fiinţă în urma iniţiativei doamnelor Sarmiza Alimăştea­­nu, Paulina Aslan, Ecaterina Chica, Ana Harel, Maria N. Filip­escu, Irima Procopiu, Nădejda Știribey și Maria­­ Mavrocordat, instituite în comitet care­­ e patronat de către M. S. Regina Ms- I­rin . PĂRERI ŞI FAPTE Profesorul Raliet După blîndul Papa Culianu, s’a stins încă una din figurile clasice ale vechilor dascăli universitari: profesorul Ioan Ral­let. Un solitar în înţelesul filosofic, profe­sorul I. Raliet aparţine unei vechi fa­milii boiereşti care a jucat un rol însem­­nat In politica ţării, şi la deosebi în po­litica Moldovei. In scrisorile lui Ioan Ghica, adresate lui V. Alecsandri, ni se vorbeşte de boierul Isac Raliet despre care povesteşte şi N. Fi­li­mo­on în „Ciocoii vechi şi unui“ ,­ de vornicul Tache Raliet, înrudit cu Ion Ghica. Pe timpul lui Grigore Vodă Ghica găsim la Iaşi un alt Raliet, tot din neam boieresc, care era înrudit cu boierul Alecache Villara. Ceva mai mult se ştie despre Dumitru Raliet, care la 1855 era ministru de culte în cabinetul în care mai făceau parte Costache Negri, P. Mavrogheni, Anastase Panu, colonelul M­­icescu, Cos­tache Ghica fiul cel mai mare al Domni­torului, şi Ştefan Catargiu, Dumitru Rab­et împreună cu Anastase Panu— după cum­ ne arată Gh. Sion în descrierea sa asupra „Emancipărei ţiga­nilor“ a dus lupta pentru secularizarea mănăstirilor şi pentru desrobirea Ţiga­nilor. El şi cu Anastase Panu au fost aceia cari au determinat desfiinţarea „Sclavajiului“ dând ţiganilor toată liber­tatea. Profesorul Ioan Radet este descedentul lui Dumitru Rab­et care a făcut parte din divanul domnesc. Făcăndu şi­­studiile matematice superioare în Franţa, Joan Rab­et s’a intors in oraşu­l nat­al ocupând mai întâi catedra de liceu, şi în urmă tre­când la Universitate. Prin felul său de a fi, şi prin modul cum a întreţinut raporturile sociale, pro­fesorul Ioan Hallet, suflet de elită şi om de caracter, şi a câştigat stima şi sim­patia tuturora. A luat parte la toate luptele politice fără ca să fie un militant. Militant n’a fost de fapt nici la „Juni­mea“ printre ai căror membri figura, după cum n’a fost militant nici atunci când, împotriva voinței sale, ni s’a pus candidatura in alegeri. Profesor eminent şi de înaltă autori­tate morală Ioan Rab­et a trecut prin vi­­eaţă ci un filosof. De aceia, de­şi a trăit retras, izolat şi solitar, el a fost totuşi coerabil şi popular, ceea ce denotă una din trăsăturile saie caracteristice. Şi omul care a tăcut spunând poate prin tăcerea sa destul de multe, a dorit ca la moartea sa să fie tăcere... Nimeni să nu-i ţie discursuri! Este în dorinţa aceasta ultimă a calculatului I. Raliet Încă o dovadă de filosofie... Despre profesorul I. Raliet se poate spune ceea ce a spus prințul filosof al Danemarcei: „a fost un om!“ In galeria clasicilor dascăli ai Univer­­ei ţâţei ieşene din trecuta generaţie, fi­gura lui Ral li-l va ocupa deapururea locul de cinste. Araid.­ ­ ConstatuEru farmacistilar. In urma convocărei „Asociaţiei medico­­farmaceutice“ s-au întrunit eri în localul Camerei de Comerţ toţi farmaciştii din localitate, dimpreună cu reprezentanţii din Moldova, la care a fost invitat de a participa şi dl. Gh. Gh. Mârzescu prima­rul oraşului. Şedinţa s-a deschis la ora 3 p. m. sub preşidenţia d-lui dr. Konya, care a tra­tat marea lipsă de medicamente, ceia ce face ca populaţia să sufere. Dl. T. Jellea a mulţumit d-lui Gh. Gh. Mârzescu pentru prezenţa d-sale la această întrunire, aceasta fiind o cheză­şie că chestiunea va fi adusă la bun sfârşit. D sa a arătat că lipsa de medi­camente e mai mult de­cât simţitoare. Puţinele medicamente cari intră în ţară, prin mijloace nepermise şi cu nişte pre­ţuri enorme, nu poate să mulţumestsca pe farmacişti. Comenzile cari s’au făcut în străină­tate, de acum un an, nu sunt oprite o graniţă. In cazul unei epidemii ravagiile vor fi teribile, daoarece medicamentele pentru stingerea lor lipsesc complecta­­mente. Toate tratativele începute n’au avut nici un rezultat. Dl. dr. Căpăţină a arătat şi d­ea cau­zele cari au determinat lipsa şi ecumpe­­tea medicamentelor. Soluţiile propuse de d-sa au fost: intervenţii pe lângă oame­nii politici în parlament, acţiune prin presă şi ca mijloc extrem, constrânşi de lipsa medicamentelor, închiderea farma­ciilor. DL. Rotbart, propune de a se interveni pe lângă guvern ca să se suprime ex­portul fără compensaţii. Să nu se ex­porte grâu dacă nu ni se vor da medi­camente sau articolele de cari ţara are nevoie. In acelaş sens vorbesc şi d­nii­ farma­cişti L. Vorel, din Piatra Neamţ, D. A­­dace, dr. Scarlat­ Vasiliu, Feti Fălticeni, apelând tot­odată la dl. Gh. Gh. Mâr­­zescu ca să intervină cu autoritatea d-sale pentru rezolvirea acestei chestiuni. Dl. Mârzescu a mulţumit oratorilor pentru bunele cuvinte ce i s’au adresat, asigurând că va da tot concursul farma­ciştilor. Ia urmă s’au expediat următoarele te­legrame : D-lui Ministru de Interne Bucureşti: „Farmaciştii din Moldova întruniţi în consfătuire la Iaşi pentru a aviza la mij­loacele de aprovizionare cu medicamente vă roagă a interveni pe lângă d-l Mini­stru de Comerţ, ca in cd’misiunea cena de import să se numească şi cel puţin 2 farmacişti din Moldova împreună cu Pri­marul Iaşilor şi Preşedintele camerei de comerţ."* D-lui Ministru de Industrie şi Com­erţ: „Farmciştii din Regiunea de sus a ţarei adunaţi în consfătuire la Iaşi pentru a discuta asupra mijloacelor de importat medicamente, vă roagă a numi în comi­siunea centrală de import ce se constitue şi un număr de cel puţin 2 farmacişti din Moldova împreună cu primarul Ia­şului şi Preşedintele Camerei de Co­merţ.** INFORMAŢII . Cererile permisiilor de export pen­tru vinuri trebuiesc adresate sindica­telor viticole ale judeţelor respective, iar în judeţele unde nu există aseme­nea sindicate, la comisiunea centrală viticolă ce funcţionează pe lângă minis­terul agriculturei. Cererile nu vor fi primite decât pînă la 15 Ianuarie. Comisiunea va fixa apoi cantităţile de vin exportabile şi va interveni ca să se pună la dispoziţia viticultorilor va­goane în ordinea tragerei la sorţi. D In urma intervenţiunei făuite de direcţiunea „Conservatorului de muzică şi daclamaţie“ Ministerul de instrucţi­une a încuviinţat înfiinţarea unei a treia clasă de pian pe lângă cele două catedre existente. Noua catedră a fost înfiinţată pe ziua de 1 Ianuare a. c., ea fiind încredinţată d-lui Em­. Mihail un apreciat pianist care s -a făcut studiile în streinătate. „ Toate persoanele cari au fost invi­tate pentru mâne Joi 15 Ianuar a. c. la cosfătuirea în vederea chestiunei puse de „Societatea pentru profilaxia tuberculozei“, sunt cu inzistență rugate a veni la întâlnire mâne la ora 4 p .m în loc de ora 5 p. m. ® In strada Zugravi 20 s’au ivit 3 cazuri de febră tifoidă la copiii Bălănescu­. D lui Dimit­rie Neculau, Preşedintele Soc. Farmaciştilor din Ţară „Farmaciştii din Moldova întruniţi în Iaşi pentru a aviza la mijloacele de a­­provizionare cu medicamente te roagă să intervii pe lângă dl. Ministru de Comerţ pentru a numi în comisiunea centrală de import te se înfiinţează şi un număr de farmacişti din care cel puţin 2 a fi din Moldova afară de preşedintele Camerei de Comerţ şi de primarul Iaşilor preşe­dintele întrunirei“. Telegramele au fost semnate de urmă­torii d­ni farmacişti: Th .Jelea, dr Căpăţînă­ , Blumier­­feld, Em. Lupu, Em. Flack, Vorel, dr. Răteanu, Engrid, Fait, Pop, dr. Searlat, Filipescu, Adaee, Werner, C Konya, dr. S Konya, Decher, Margulies, C. Oehe, Ferderber, Dembinschi, dr. Racoviță, Molhasovici, Rotbard, N. Vasiliu, Panai­­tescu, Giugiuianu, D­rmitriu, Stâncă, Ifi­­litineanu, Herzenberg.­­ Dl. profesor I. Burada va ţine exa­menele de Drept roman cu studenţii a­­nului II la ziua de 11 Ianuarie. c­um­, in cercul intim al familiei, a avut Ioc logodna d-lui Teodor Costin cu dră­gălaşa d-ră Maria Rudinschi din Botoşani. έ­n ziua de 16 Ianuar­i. c. va avea Ioc vânzarea portofoliului falitului Ghidale Idei. Vânzarea se va face sub rezerva omo­­logăreî Tribunalului.

Next