Mişcarea, ianuarie 1916 (Anul 8, nr. 1-23)
1916-01-14 / nr. 9
ANUL Vii! No 9 ABONAMENTE In ţară p« un sn . . 20 lei Ir» «trebutRt« pe un «n . 40 „ P«ntru preoţi şi înviţitorî rurali se face reducere de 50% REDACŢIA ADMINISTRAŢifl IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. *. In localul clubului Naţional-Liberal.. Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTIDIAN IOUI 14 IANUARIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe p»g!na 11 . . 1 l*n Linia p® f»»g*na Iii . .50 W. Urii« pa pegina IV . . 40 b. • .........ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unul com'.rifeî instituit de clubul n*t!onil-î!b*r*J Un număr 5 BÂHI Patriotismul unor anumiţi români are un substrat foarte dudos şi manifestări dintre cele mai stranii. Ce nu se debitează la noi în numele patriotismului ? Cîte interese streine nu se servesc şi cîte interese naţionale nu se sacrifică în numele acestui patriotism, mai mult sau mai puţin mercantil ? Din acest punct de vedere este foarte semnificativă atitudinea unor politiciani cari, în situaţia actuală, nu ezită a face din nevoile agrarienilor şi ale economiei noastre naţionale în general, o armă pentru luptele de la partid la partid. Problema producţiunei noastre agricole a format de la începutul războiului obiectul preocupărei de căpetenie a guvernului, întrucît de această problemă era legată întreaga situaţie economică a ţarei şi soarta întregei noastre bogăţii naţionale. In rezolvirea acestei probleme se cerea mult spirit de prevedere, pentru că, pe de o parte, ţara nu putea fi expusă la lipsa alimentelor de primă necesitate, iar pe de altă parte, surplusului producţiunei noastre agricole trebuia să i se asigure posibilitatea de a fi exportat, în măsura permisă de împrejurări şi de situaţia excepţională a ţârii. La începutul războiului s’a restrîns exportul pentru a nu se trece peste graniţă alimentele ce puteau fi necesare consumaţiunii interne. Apoi, pe măsură ce stocul producţiunei a sporit şi s’au asigurat cantităţile necesare ţării, s’a început exportul, iar acum, datorită unei strălucite combinaţiuni financiare, s’a realizat exportul a 1300000 vagoane cereale, satisfăcîndu-se astfel, în cea mai largă măsură, şi interesele agricultorilor şi interesele economiei naţionale în general. Dar anumiţi ,patrioţi“ sunt incoribili, mai cu seamă in concepţia ce o au despre satisfacerea intereselor economice. In dosul vînzărei celor 80.000 vagoane ei n nu văd decît o combinaţie de politică externă şi îşi consumă cea mai aprinsă imaginaţie pentru a demonstra că un cumpărător a fost favorizat în dauna altui cumpărător, că unui cumpărător i s’au pus condiţiuni mai grele de cît altuia, pentru a putea trage anumite concluzii, cari dacă nu servesc nici un interes naţional, servesc în schimb, anumite interese de partie sau chiar anumite interese streine. Acesta e patriotismul acelora cari văd în vînzarea producţiunei noastre agricole o chestie de agitaţie, de intrigi şi de cancanuri viitoare, iar nu o problemă de care e condiţionată însăşî existenţa economică a ţării. Opinia publică apreciază, desigur, şi patriotismul «economic» al unor politiciani incorigibili şi înţelepciunea cu care guvernul apără interesele economiei naţionale. Superioritatea numerică Rezumăm articolul de fond din «L’Indépendance Roumaine“. De la Napoleon persistă această axiomă militară : superioritatea numărului, adus în locul luptei, determină succesul. Moltke a complectat instrucţia spunând că trupele trebue să meargă pe drumuri separate şi să se întâlnească în momentul ciocnirii. Această axiomă a fost experimentată în războaele următoare, de trupe cu efective mici şi cunoscute reciproc. Serviciul militar obligator a mărit în mod spâimântător efectivele, în toate ţările-afară de Anglia— şi cu acest sistem nici aproximativ nu poţi cunoaşte forţele adversarului. La începutul actualului războiu au avut loc surprize. Pe când Germanii se luptau in Belgia, numai armata austro-ungară se opunea tăvălăgului rusesc care înainta in Galiţia. Armatele lui Dank l şi Auftenberg erau cu o treime mai puţine decât cele ruseşti, totuşi au făcut minuni de valoare pentru ca Silezia şi Breslau să fie călcate de copitele cailor căzăceşt. Totuşi cel mai mare eroism n’a putut rezista pănă la sfârşit forţelor ruseşti care se reînprospătau fără încetare. La început tactica care prevala era manevra; mai târziu numai s’a stabilit războiul de poziţii. Armatele nu manevrează: nu-s învăluiri, atacuri de flanc, surprize. Pe un front de 700 km in Franţa şi de 1500 km. în Rusia şi’n Galiţia, oştile stau în tranşee, faţă în faţă, dând numai din când In când sângeroase atacuri frontale , în care cel care atacă pierde de patru sau de cinci ori mai mult decât adversarul din tanşee. Strigătul: «Tunuri, Muniţii!“ a devenit din ce în ce mai sonor. Campania din Serbia arată câ superioritatea numerică a materialului omenesc poate fi compensată de superioritatea formidabilă a materialului. Instructive sunt observaţiile corespondentului de la „Le Journal“, care a întovărăşit armata regelui Petru în toată campania. A asistat la furtuni de artilerie ; Austro-Germaniii erau mai puţini decât se crede îndeobşte, şi mai ales oameni între 40 -45 ani şi tineri de 18. Dar o puneau 5 baterii de artilerie unei baterii sârbeşti. Incât soldaţii lui Makensen şi Roeves mai puţin rezistenţi, înaintau totuşi bine precedaţi de un torent de oţel. Şi pe când trupele sârbeşti erau decimate, pierderile germane erau minime. Soldaţii sârbi care se luptau cu bulgarii şi-au păstrat energia şi curajul pănă în ultima zi, pe când cei din faţa Austro- Germanilor au fost cuprinşi de desperare. Tunurile sârbeşti de calibru mijlociu nu puteau reduce la tăcere teribilele baterii cu motor care au cucerit Anversul. Pentru prima oară, acel care are superioritatea nu poate obţine un rezultat deciziv, dacă nu dispune în acelaş timp de un material industrial permiţând o orgie de muniţii. Războiul actual e tehnic războiul numărului poate să fie compensat de vulcanul de oţel al artileriei moderne. I DONAPUNEA 1 j IMEPJI CAROL i ; sp«sîfifiâ unaw&rsifa&ea «Sisî iasi \ S.mnalănd ieri faptul că Universitatea noastră,— in mma insist nţelor (Optime d* către dl. CSterrectorul ei,—a devenit în Poris unea unei jumătate d* milion lei, suntem d dori a amini că această înaltă do noțiune vine din partea primului nostru rege, defunctul şi in veri neu tatul Carol I. Dragostea şi interesul pe cari defunctul Suveran le-a arudat întotdeauna pentru Iaşi, a doua Sa capitală, au fost consfinţite prin numeroase acte mari, la cari se adogă şi donaţiunea făcută prin actul istorico-fitosofie, testamentul regii, î care Şi-a exprimat ulltim la dorinţe. Pentru Universitatea ieşană de- a fundul Rege care doarme in pace la Curtea de Argeş, a manifestat întotdeauna un interes deosebit. Piatra fundamentală a actualei clădiri s’a pus Ut present Reg lui Carol şi a Regini Elisc b ta, iar I serbării* jubilave ale Universităţii, care au venit învăţaţii Universităţilor streine, au fost, preeidate de Înţeleptul Rus Carol. Dscursul pe care Regele Carol Va rostit la jubileul Universităfi este o vie dovadă de dragostea şi interesul p» rare Marele Suveran l-a păstrat celei mai moPe instituţii de cultură din a doua capitală a ţârii. ■ ] S* cuvine ca, înregistrind fap- I tul, să nu uităm Ut frămîntărUe şi luptele de toate adele, a cinsti şi bine-suvinta memoria Marelui R g Carol Care a făurit Româna modernă şi Care prin testamentul SF istoric, a făut Univrsităţii ieşene această donaţiune. I............... I ! I ECOUR I ! 5 De la 1895 încoace facultatea de ştiinţe din Iaşi a perdut patru din profesori ei şi anume pe : Miltziade Tzoni, Ion Stravolca, N. Culianu şi dispărutul de em Ioan Ralet. Profesori universitari ai acestei facultăţi retraşi la pensie sunt doi : d-nii P. Poni şi C. Climescu. II Cei dintâi matematiceani ai cursuj rilor superioare ieşene au fost: Majo- j I nil Singuroff care a predat cursul de : j matimatică aplicată, T. Stamati care a i ■' predat matimaticile înalte şi A. Costi-j j nescu care a ţinut cursul de geometrie, j î în programul studiilor superioare din 1 • anii 1838-39. Cursurile superioare femenine inau- j gurate ori la București în chipul de mai I I sus, vor continua în fiecare zi a săp-t |tămânei afară de Duminică. I Până acum sau fixat următoarele I cursuri. 1 D. Nona Ottescu va preda istoria I muzicei“ în fiecare Luni. D. Simion Mehedinţi va preda , Geografia“ în fiecare Marţi. D. C. Rădulescu-Motru şi d. Mircea Djuvara alternativ vor preda „Filosofia în fiecare Mercuri. D. C. Densuşeanu va preda Literatura“ în fiecare Joi. Dizigara-Samurcaş va preda Istoria artelelor şi Artele în România în fiecare Vineri şi D. N. Iorga va ţine un curs de ,Consideraţii filosofice asupra istoriei generale“ în fiecare Sâmbătă. Cursurile vor urma la ,Casa şcoalelor. Aceste, cursuri au luat fiinţă în urma iniţiativei doamnelor Sarmiza Alimăşteanu, Paulina Aslan, Ecaterina Chica, Ana Harel, Maria N. Filipescu, Irima Procopiu, Nădejda Știribey și Maria Mavrocordat, instituite în comitet care e patronat de către M. S. Regina Ms- Irin . PĂRERI ŞI FAPTE Profesorul Raliet După blîndul Papa Culianu, s’a stins încă una din figurile clasice ale vechilor dascăli universitari: profesorul Ioan Rallet. Un solitar în înţelesul filosofic, profesorul I. Raliet aparţine unei vechi familii boiereşti care a jucat un rol însemnat In politica ţării, şi la deosebi în politica Moldovei. In scrisorile lui Ioan Ghica, adresate lui V. Alecsandri, ni se vorbeşte de boierul Isac Raliet despre care povesteşte şi N. Filimoon în „Ciocoii vechi şi unui“ , de vornicul Tache Raliet, înrudit cu Ion Ghica. Pe timpul lui Grigore Vodă Ghica găsim la Iaşi un alt Raliet, tot din neam boieresc, care era înrudit cu boierul Alecache Villara. Ceva mai mult se ştie despre Dumitru Raliet, care la 1855 era ministru de culte în cabinetul în care mai făceau parte Costache Negri, P. Mavrogheni, Anastase Panu, colonelul Micescu, Costache Ghica fiul cel mai mare al Domnitorului, şi Ştefan Catargiu, Dumitru Rabet împreună cu Anastase Panu— după cum ne arată Gh. Sion în descrierea sa asupra „Emancipărei ţiganilor“ a dus lupta pentru secularizarea mănăstirilor şi pentru desrobirea Ţiganilor. El şi cu Anastase Panu au fost aceia cari au determinat desfiinţarea „Sclavajiului“ dând ţiganilor toată libertatea. Profesorul Ioan Radet este descedentul lui Dumitru Rabet care a făcut parte din divanul domnesc. Făcăndu şistudiile matematice superioare în Franţa, Joan Rabet s’a intors in oraşul natal ocupând mai întâi catedra de liceu, şi în urmă trecând la Universitate. Prin felul său de a fi, şi prin modul cum a întreţinut raporturile sociale, profesorul Ioan Hallet, suflet de elită şi om de caracter, şi a câştigat stima şi simpatia tuturora. A luat parte la toate luptele politice fără ca să fie un militant. Militant n’a fost de fapt nici la „Junimea“ printre ai căror membri figura, după cum n’a fost militant nici atunci când, împotriva voinței sale, ni s’a pus candidatura in alegeri. Profesor eminent şi de înaltă autoritate morală Ioan Rabet a trecut prin vieaţă ci un filosof. De aceia, deşi a trăit retras, izolat şi solitar, el a fost totuşi coerabil şi popular, ceea ce denotă una din trăsăturile saie caracteristice. Şi omul care a tăcut spunând poate prin tăcerea sa destul de multe, a dorit ca la moartea sa să fie tăcere... Nimeni să nu-i ţie discursuri! Este în dorinţa aceasta ultimă a calculatului I. Raliet Încă o dovadă de filosofie... Despre profesorul I. Raliet se poate spune ceea ce a spus prințul filosof al Danemarcei: „a fost un om!“ In galeria clasicilor dascăli ai Univerei ţâţei ieşene din trecuta generaţie, figura lui Ral li-l va ocupa deapururea locul de cinste. Araid. ConstatuEru farmacistilar. In urma convocărei „Asociaţiei medicofarmaceutice“ s-au întrunit eri în localul Camerei de Comerţ toţi farmaciştii din localitate, dimpreună cu reprezentanţii din Moldova, la care a fost invitat de a participa şi dl. Gh. Gh. Mârzescu primarul oraşului. Şedinţa s-a deschis la ora 3 p. m. sub preşidenţia d-lui dr. Konya, care a tratat marea lipsă de medicamente, ceia ce face ca populaţia să sufere. Dl. T. Jellea a mulţumit d-lui Gh. Gh. Mârzescu pentru prezenţa d-sale la această întrunire, aceasta fiind o chezăşie că chestiunea va fi adusă la bun sfârşit. D sa a arătat că lipsa de medicamente e mai mult decât simţitoare. Puţinele medicamente cari intră în ţară, prin mijloace nepermise şi cu nişte preţuri enorme, nu poate să mulţumestsca pe farmacişti. Comenzile cari s’au făcut în străinătate, de acum un an, nu sunt oprite o graniţă. In cazul unei epidemii ravagiile vor fi teribile, daoarece medicamentele pentru stingerea lor lipsesc complectamente. Toate tratativele începute n’au avut nici un rezultat. Dl. dr. Căpăţină a arătat şi dea cauzele cari au determinat lipsa şi ecumpetea medicamentelor. Soluţiile propuse de d-sa au fost: intervenţii pe lângă oamenii politici în parlament, acţiune prin presă şi ca mijloc extrem, constrânşi de lipsa medicamentelor, închiderea farmaciilor. DL. Rotbart, propune de a se interveni pe lângă guvern ca să se suprime exportul fără compensaţii. Să nu se exporte grâu dacă nu ni se vor da medicamente sau articolele de cari ţara are nevoie. In acelaş sens vorbesc şi dnii farmacişti L. Vorel, din Piatra Neamţ, D. Adace, dr. Scarlat Vasiliu, Feti Fălticeni, apelând totodată la dl. Gh. Gh. Mârzescu ca să intervină cu autoritatea d-sale pentru rezolvirea acestei chestiuni. Dl. Mârzescu a mulţumit oratorilor pentru bunele cuvinte ce i s’au adresat, asigurând că va da tot concursul farmaciştilor. Ia urmă s’au expediat următoarele telegrame : D-lui Ministru de Interne Bucureşti: „Farmaciştii din Moldova întruniţi în consfătuire la Iaşi pentru a aviza la mijloacele de aprovizionare cu medicamente vă roagă a interveni pe lângă d-l Ministru de Comerţ, ca in cd’misiunea cena de import să se numească şi cel puţin 2 farmacişti din Moldova împreună cu Primarul Iaşilor şi Preşedintele camerei de comerţ."* D-lui Ministru de Industrie şi Comerţ: „Farmciştii din Regiunea de sus a ţarei adunaţi în consfătuire la Iaşi pentru a discuta asupra mijloacelor de importat medicamente, vă roagă a numi în comisiunea centrală de import ce se constitue şi un număr de cel puţin 2 farmacişti din Moldova împreună cu primarul Iaşului şi Preşedintele Camerei de Comerţ.** INFORMAŢII . Cererile permisiilor de export pentru vinuri trebuiesc adresate sindicatelor viticole ale judeţelor respective, iar în judeţele unde nu există asemenea sindicate, la comisiunea centrală viticolă ce funcţionează pe lângă ministerul agriculturei. Cererile nu vor fi primite decât pînă la 15 Ianuarie. Comisiunea va fixa apoi cantităţile de vin exportabile şi va interveni ca să se pună la dispoziţia viticultorilor vagoane în ordinea tragerei la sorţi. D In urma intervenţiunei făuite de direcţiunea „Conservatorului de muzică şi daclamaţie“ Ministerul de instrucţiune a încuviinţat înfiinţarea unei a treia clasă de pian pe lângă cele două catedre existente. Noua catedră a fost înfiinţată pe ziua de 1 Ianuare a. c., ea fiind încredinţată d-lui Em. Mihail un apreciat pianist care s -a făcut studiile în streinătate. „ Toate persoanele cari au fost invitate pentru mâne Joi 15 Ianuar a. c. la cosfătuirea în vederea chestiunei puse de „Societatea pentru profilaxia tuberculozei“, sunt cu inzistență rugate a veni la întâlnire mâne la ora 4 p .m în loc de ora 5 p. m. ® In strada Zugravi 20 s’au ivit 3 cazuri de febră tifoidă la copiii Bălănescu. D lui Dimitrie Neculau, Preşedintele Soc. Farmaciştilor din Ţară „Farmaciştii din Moldova întruniţi în Iaşi pentru a aviza la mijloacele de aprovizionare cu medicamente te roagă să intervii pe lângă dl. Ministru de Comerţ pentru a numi în comisiunea centrală de import te se înfiinţează şi un număr de farmacişti din care cel puţin 2 a fi din Moldova afară de preşedintele Camerei de Comerţ şi de primarul Iaşilor preşedintele întrunirei“. Telegramele au fost semnate de următorii dni farmacişti: Th .Jelea, dr Căpăţînă , Blumierfeld, Em. Lupu, Em. Flack, Vorel, dr. Răteanu, Engrid, Fait, Pop, dr. Searlat, Filipescu, Adaee, Werner, C Konya, dr. S Konya, Decher, Margulies, C. Oehe, Ferderber, Dembinschi, dr. Racoviță, Molhasovici, Rotbard, N. Vasiliu, Panaitescu, Giugiuianu, Drmitriu, Stâncă, Ifilitineanu, Herzenberg. Dl. profesor I. Burada va ţine examenele de Drept roman cu studenţii anului II la ziua de 11 Ianuarie. cum, in cercul intim al familiei, a avut Ioc logodna d-lui Teodor Costin cu drăgălaşa d-ră Maria Rudinschi din Botoşani. În ziua de 16 Ianuari. c. va avea Ioc vânzarea portofoliului falitului Ghidale Idei. Vânzarea se va face sub rezerva omologăreî Tribunalului.