Mişcarea, iunie 1916 (Anul 8, nr. 118-141)
1916-06-11 / nr. 127
ANUL VIII No. 127 ABONAMENTE In ţară pa un an . . 20 Ia In streinătate pe un an . 40 . Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 50°/0 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. In localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTIDIAN SÎMBATA 11 IUNIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II . . 1 leu Linia pe pagina II . . 50 b. Linia pe pagina IV . .40 b. ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comite instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI ISTORIA SE REPETA „Fuziunea“ a intrat într’o fază nouă. Se convocase cele două cluburi din Bucureşti pentru a se pro- clama contopirea lor şi realizarea fuziunei integrale cel puţin în orga- nizaţia de la centru, încercarea a eşuat. D-nii Filipescu şi dl. Tache Ionescu au ezitat să participe la întrunirile cluburilor respective, astfel că fuzionarea nu s’a putut realiza, situaţiunea rămînînd neschimbată. Este uşor de bănuit că ezitarea ■ d-Ior Filipescu şi Tache Ionescu trebie să aibă motive temeinice care pănă acum nu au putut fi înviase. Sunt dificultăţi serioase care se opun la fuzionarea celor două cluburi şi noi avem informaţiuni că în mijlocul acestor dificultăţi, situaţiunea cea mai critică şi mai încurcată o are dl. Tache Ionescu. Fuziunea s’a proclamat, în principiu, la banchetul de la Boulevard, pe chestia externă. Federaţia s-a transformat în fuziune. Pentru politica externă a federaliştilor faptul nu avea nici o importanţă şi nu putea avea nici o consecinţă. O simplă schimbare în concepţii şi în sistemele de luptă. Faptul fuziunei trebuia să aibă în schimb consecinţi pentru politica internă, şi în special pentru situaţia internă din partidul conservator. Aici însă era faptul că fuziunea să întimpine cele mai serioase dificultăţi. In formă cel puţin, diferenţiarea între partidul conservator şi partidul conservator - democrat se baza pe o radicală deosebire de ve fderi şi de concepţii în toate proble- mele ce se pun în politica internă a ţării. In special, în politica agrară şi în politica electorală cele două grupări conservatoare nu aveau nici un punct de contact. Dar în afară de imposibilităţile de principii, sunt şi imposibilităţi de ■, natură pur organică ce se opun la realizarea unei fuziuni integrale. * Sunt faţă în faţă două partide, cu şefii stabilite, cu organizaţii proprii,* în care anumite personalităţi îşi au situaţiuni cîştigate şi aspiraţiunile, ce nu pot fi înăbuşite, nici intîrziate. Nu e vorba de o dizidenţă şi un partid, ci de două partide, care au drepturi egale, întrucît au preten- iţiunea de a fi forţe egale. In aseminea condiţiuni sunt lesne de întrevăzut dificultăţile ce le in- ( timpină d-nii Tache Ionescu şi Fili-*pescu în realizarea unei fuziuni elaborată în căldura entuziasmului de la un banchet. Pe chestia externă s’au putut facce orice combinaţii şi compromisuri; pe chestia internă însă nu se pot face, pentru că realităţile sunt mai tari de cît oamenii. In chestiile de partid şi de politică internă conservatorii au concepţii care niciodată nu au servit partidul conservator şi interesele ţării. Istoria frămîntărilor şi a «fuziunilor» conservatoare stă deschisă : în ea găsim şi explicaţia dificultăţilor de care se loveşte încercarea de astăzi a d-lor Filipescu şi Tache Ionescu. Cota nouei recolte — Cum va fi fixată — Din iniţiativa d-lui Alexandru Costantinescu, ministrul de domenii, comisia centrală de export în ultima şedinţă a numit o comisiune care să ne ocupe de pe acum cu fixarea cotei, parte noilor recolte care vor fi reservate consumaţiei interne a ţării şi cota parte care va putea fi destinată exportului. Această comisiune se compune din d. Al. Constantinescu, ministru de domenii şi preşedintele comisiunei, Vintilă Brătianu, D. Greceanu, Basarab Brîncoveanu, membri ai acestei comisiuni şi preşedintele Asociaţiei Comercianţilor de cereale şi d-nii Caracostea, directorul comisiunei centrale şi Colescu, directorul statisticei generale de pe lingă ministerul de Donmenii. Spre a se putea evalua pe base pozitive cari vor fi aceste recolte s’a hotărît să se stabilească pentru început o statistică rigroasă a tuturor semănăturilor atit de toamnă cit şi de primăvară. Proprietarii şi arendaşii vor trebui sa comunice în cel mai scurt timp posibil atît sindicatelor agricole respective, cit şi direcţiunei statistice de pe lingă ministerul de domenii care e întinderea exactă a sămănăturilor lor pentru toate varietăţile de cereale şi apoi după ce recolta va fi gata, care este producţia pe care au obţinut-o. Toţi aceia cari nu vor trimite informaţii exacte vor fi înlăturaţi de la export. Cetiti pag. Il-a ULTIMA ORĂ RĂZBOIUL Interesul militar se concentrează asupra giganticilor lupte din Wolhinia. Teatrul bucovinean pentru moment n’are importanţă strategică. Chiar luptele de pe Strips, da lângă Tarnopol, trec pe al doilea plan. Luptele din Wolhinia întrec în violenţă tot ce şi imaginează mintea omenească. In sectorul Lutzk-Kovel, pe rîul Strohod, trupele germane se opun atacului rus. Ruşii ţintesc Kovel, punct central al drumului de fer ce conduce la nord, spre Brest-Litowsk şi la est spre Berdikniw—Kiew. Rîul Strohod curge la treizeci de km. de Kovel Al doilea sector e Lutzk Wladimir-Volhynsk , aici Austracii în majoritate trz sta la Kaslin (la 40 km. de Vladimir-Volhynski). In sfîrşit în al treilea sector, Dubito Radziwiloff lupta se dă chiar la Radziwiloff. De Duminică urmează luptele ; tot ţinutul e’n foc; şi nici unul dintre combandanţi n’a făcut un progres apreciabi. Buletinele Austro-Germane spun că grupa Linkingen a avansat la Grusiatin (la vest de Kolki pe Styr) şi la sud de rîul Turia (la sud de Köver), dar progresul nu-i specificat. S’au luat 1000 prizonieri ruşi. Comunicatul din Petrograd vorbeşte despre lupte la Kolki şi Kiselin. Germanii spun că dînşi sînt acum inofensivă . Ruşii vorbsc numai de lupte violente pe tot frontul din Volhinia pînă ’n Bucovina. Comunicatul din Petrograd insistă asupra luptelor doa satul Gruţiatin, care trece din mină in mină. Presa Germană afirmă că Ruşii dispun de enorme cantităţi de muniţii şi de obuziere de 120 furnizate de Engleji şi de Japoneji. „Rieci“ spune că, din pricină prea marei consumaţiile muniţii, ofensiva rusă trebue să facă un popas pentru a sosi trenurile din urmă. Comunicatele ce vor sosi vor arăta cine este învingătorul în aceste lupte fără seamăn. La moartea lui Const. Lupaşcu Următoarea cuvîntare a fost rostită de cătră dl. G. G. Mărzescu, la înmormlntarea regretatului nostru prietin, maiorul veteran C. G. Lupaşcu: „Pe Ungă salutul ultim pe care-l aduc maiorului Constantin Lupaşcu, In numele organizaţiei partidului naţionalliberal al cărui soldat credincios a fost, fin să aduc familiei lui expresiunea durerii ce personal încerc prin perere* rea acestui bătrfn și bun amic. I Imi voiu reaminti întotdeauna de figura acestui bătrfn, care, din primii ani ai vieței mele publice, m’a întărit cu simpatia ce mi-a manifestat, cu încrederea şi cu sprijinul ce mi-a accor- ’ dat Tn mod statornic, însufleţit de actele mari ale generaţiei şi vremurilor Tn care a trăit, de la Cuza-Vodă sub care şi-a început cariera militară pănă ■a Carol I, sub care a făcut campania Neatîrnărei; însufleţit în toate cauzele mari naţionale prin însăşi firea lui de ostaş şi în toate cauzele democratice prin tradiţiile liberale ale familiei moldovene Lupaşcu al cărui nume îl purta : cu mândrie, maiorul Lupaşcu vedea mai cu seamă în acţiunele tineretului iacrimnele îndrumătoare cătră idealul , emancipărei politice a celor multi, cătră idealul unitătei nationale. In modesta colectiune a cuvîntărilor I tinute de tinerii liberali la mormtntul lui Mihai Kogălniceanu, pe care el a crezut oportun să le publice cu prile- j r jul vizitei ce fraţii bucovineni au fă- ; i cut'o în vechea capitală a Moldovei,! : se găsesc frămîntările mintel şi sufle- ! t tulul ostaşului retras. In cîte va pagini ‘ i îfi propusese să ne facă să retrăim cu , simtiminlile de „înalt patriotism şi ne- 1 tărmurită dezinteresare“, cum zicea el, de care erau pătrunşi şi cîrmuiţi apos- tolii redeşteptărei noastre naţionale. Să odihnească în pace, pentru tot ceea ce a făcut bun, cum zice prohodul, cu fapta, cu vorba şi cu gîndul. In jurul unei misiuni istorice . Un nou naţionalist îşi face apariţia în arenă. Organizaţia naţionalistă din localitate adaugă maturităţei sale — şi aşa destul de serioase — încă o forţă a cărei misiune, după proclamaţia de război pe care o adresează întregei vieţi politice din România, pare a fi hotărâtoare. E vorba de primul articol apărut în ultimul număr al bătrânei „Uniri“ naţionaliste din oraşul nostru. In genere autorul unui articol nu interesează decât în măsura seriozităţii şi a noutăţei punctului de vedere pe care-l aduce în discuţiune. Şi sub acest raport sânt puţine de spus. Se poate observa că autorul articolului, deşi doctor în drept, deşi om cu mari pretenţii, se arată a fi, în orice privinţă, un începător nu numai în chestiunile de politică generală, ci chiar şi în materia sa specială — aceia a naţionalismului. Să fim precişi, întreg articolul e repetarea mediocră a unei critice pe care o auzim de ani de zile, străbătând atmosfera politică a ţărei noastre, fără a se vedea, la capătul acestei continue negaţiuni, un singur fapt pozitiv rezultat din aplicarea riguroasă a principiilor propovăduite. Că sunt atâtea de făcut în ţara aceasta, că chestiuni vitale aşteaptă o urgentă rezolvire, că sunt păcate ale trecutului pe care experienţa ne cere să le evităm astăzi — nu se gândeşte nimeni a le tăgădui. Dar în această privinţă nu există decât un singur răspuns, acele al stadiului evolutiv în care se găseşte astăzi societatea românească. Nu era posibil să avem o altă situaţie, când toate schimbările necesitate de organizaţia noastră actuală n’au rezultat decât din munca uriaşă a două generaţii, care, sacrificându-şi întreaga lor viaţă binelui public, n’au avut putinţa să înlăture din cale şi viciurile inerente şi fatale oricărei formă de organizaţie socială şi, mai cu osebire, oricăror începuturi de organizaţie. Dacă am fi urmat şi acelaş drum de evoluţie istorică, fiecare l-au urmat ţările din apus, fără îndoială că slăbiciunile şi păcatele de astăzi, ar fi alcătuit capitolul unei alte epoce de mult trecute. Căci să nu uităm un lucru esenţial şi hotărâtor pentru buna apreciare a situaţiei actuale ; toate societăţile omeneşti— acelea chiar cari stau astăzi în fruntea civilizaţiei-au avut timpurile lor de criză morală, proporţie cu mult mai mari decât la noi. Acestea sunt adevăruri pe care Ie aruncă la suprafaţă istoria, exactă şi neclintită, a tuturor organizaţiilor politice pe care omenirea civilizată le-a produs în decursul timpului. Şi atunci negreşit, critica ce se aduce astăzi politicei romîneşti nu poate avea decît o singură justificare : stimularea tuturor forţelor active chemate să conlucreze la apărarea intereselor noastre interne şi externe. In cazul acesta se complectează opera pozitivă, pe care orice generaţie o datoreşte şi o realizează, în marginile puterilor sale, pentru societate. Dar critica naţionalistă—mai exact, critica d-lui A. C. Cuza — şi acum parafrazarea banală şi copilărească pe care i-o face noul luptător, cu înfăţişarea ei quasi sălbatică, cu propaganda ei revoluţionară, cu sectarismul ei intolerabil — alcătueşte o operă negativă, de distrugere, fără nici o aplicare practică posibilă. Idealismul este, desigur, semnul de sănătate morală al oricărei societăţi — cu o singură condiţie însă: să pornească din generozitatea activă a sufletului naţional, să împrăştie în toate direcţiile iubirea pentru adevăr şi să se oprească în faţa patimei şi a răutăţei care întunecă şi cele mai nobile acţiuni omeneşti. (Va urma) INFORMAŢIUNI I a „Evenimentul“ se plinge că făina de porumb lipseşte. Faptul este adevarat. I Administraţia comunală a luat însă măsuri ca această lipsă să fie înlăturată. In primul loc a obligat pe comerciantul S. Svart să vîndă măcinătorilor de făină deocamdată 2 vagoane jumătate. In al doilea loc dl. C. Toma ajutor de primar a stabilit o înţelegere cu federala băncilor populare din localitate în sensul ca, această federală să des- chidă cinci deposite de desfacere a fdinei, şi anume: unul in piaţa halei, Sft. Spiridon, Nicolina şi Bădârău, şi unul în Tataraşi unde se va debita făina necesară. In aceste deposite pe lingă făina de popuşoi se vor desface şi alte producte ţărăneşti ca: unt, ouă, brînză etc. Depositele vor funcţiona cu începere de Duminică. Credem ca prin aceste măsuri se va înlătura cu desăvîrşire lipsa acestor articole. ■ Faţă de excelenta situaţiune financiară, consiliul de administraţie a Creditului Urban din Iaşi a hotărît să acorde funcţionarilor societăţii indemnizaţii de chirie reprezentînd leafa pe timp de două luni. II Din iniţiativa d-lui Gh. Mârzescu primarul oraşului arhiva Primăriei va fi orinduită şi aşezată pe ani, in epoca de la 1832 pănă la 1835. In acest scop primarul oraşului a invitat direcţiunea arhivei statului din Iaşi care a delegat pe d. Traian Ichim paleograful arhivei, să facă acest aranjament şi primirea acestor opise de documente şi dosare in Arhiva Statului. 2 Ministerul instrucţiunei a acordat suma de 25.000 lei pentru reparaţiunea localului în care se află instalată Arhiva Statului din Iaşi. Lucrările de restaurare vor începe incurînd şi vor fi terminate în actuala campanie. 2 Data comemorărei de 25 ani de la moartea marelui Mihail Cogălniceanu este de 20 Iunie, după cum indică familia marelui dispărut. In Septembrie 1917 se vă comemora in mod oficial, centenarul nașterii lui Mihail Cogălniceanu. 2 Duminică 12 Iunie la ora 4 după amează va avea Ioc la Seminarul Pedagogic de pe lîngă Facultatea de Litere, serbarea de fine de an. Cu acest prilej se va vizita şi expoziţia de desemn şi caligrafie a elevilor de sub conducerea d-lui profesor Oh. Scorpan. 2 Senatul universitar unit cu Consiliul facultăţii de medicină se va întruni în ziua de 17 iunie pentru a recomanda pe d. dr. C. Deleanu ca profesor agregat la catedra de Farmacie galenică şi chimică de pe lîngă acea facultate. 11 In ziua de 19 Iunie a. c. absolvenţii liceului naţional din Iaşi promoţia 1906 vor sărbători primul deceniu de absolvenţă a acestui liceu. Adesiunile se trimit d-lui profesor V. Petrovanu, str. Cuza-Vodă 47, Iaşi. Rectoratul a aprobat să se prelungească examenele şi după 20 iunie pentru acei dni studenţi care au fost concentraţi. 2 Chestia servitorilor. In cîteva numere consecutive ziarul „Opinia“ s’a ocupat de chestiunea servitorilor şi de organizaţia biuroului special ce funcţionează pe lîngă Prefectura poliţiei din localitate. In notiţele publicate de „Opinia“ au răsuflat nemulţumirile personale ale unui domn, de la care au plecat servitorii cărora nu li se dădea hrană suficientă, dar în schimb li se administra bătae sufici- I entă... La reclamațiunile acestui domn bi-iuroul de servitori a luat toate măsurile ; dar din cercetările făcute s’a constatat că plecarea [servitorilor era determinată de alte cauze de cît de acele ce se arătaseră de reclamant. In orice caz, biuroul şi-a făcut pe deplin datoria, luînd toate măsurile pe care Ie putea lua. „Opinia“ însă, aduce cele mai nedrepte acuzaţiuni biuroului de servitori, făcînd şi insinuaţiuni pe care niciodată nu le-ar putea dovedi. Problema servitorilor e veche la Iaşi şi desigur astăzi mai puţin decît oricînd, se poate ajunge la soluţionarea acestei probleme. Criza de servitori, în afară de căuşele permanente, este agravată astăzi de faptul că din Bucovina nu pot veni servitorii cari veneau în timpuri normale. Apoi vara o bună parte din servitori se duc la munca cîmpului, alţii pleacă acum la Bucureşti unde sunt plătiţi cu cite 60 — 60 Iei lunar, iar alţii pleacă pe la diverse staţiuni balneare. Criza de servitori e fatală cînd cererea e mai mare decît oferta şi de acest fapt—credem şi că va recunoaşte şi „Opinia*—nu poate ■ fi invinuit biuroul de servitori care, in li- mitele posibilităţilor şi cu mijloacele de care dispune, se sileşte să satisfacă ce- rinţele publicului. Atacurile „Opiniei“, împotriva biuroului de servitori sunt pe deaîntregul nedrepte şi pornite numai din nemulţumiri ■personale, dar neîntemeiate. 2 Dl. P. Fântânaru, prefectul judeţului, a intervenit din nou în comunele inundate, ca să se alcătuească un tablou amănunţit despre toate pagubele suferite de săteni, spre a se cere comitetului central de ajutorare de a acorda o sumă pentru înlesnirea locuitorilor sinistriaţi. Ministerul a cumpărat comoara găsită în com. Cotnari, cu suma de 1045 lei, donând-o muzeului de arheologie de pe lângă Universitatea din Iaşi, muzeu care se află sub conducerea d-lui profesor O. Tafrali. Această comoară, compusă din mai multe monede de aur şi argint, au o importanţă deosebită din punct de vedere istoric, aşa că muzeul din Iaşi a făcut o bună achiziţie. 11 Dl. P. E. Stoica, revizorul şcolar al judeţului Iaşi, a inspectat zilele acestea centrele de examinare unde se ţin examenele de absolvire a cursului primar. Astăzi d-sa va inspecta şcoala din corn. Belceşti. 2 D-l Dim. H. Heiban, un distins absolvent al facultăţei de medicină, şi-a susţinut aseară teza de doctorat, cetind despre „Ştiinţi asupra vaccinaţiunei anti-gonococice". Comisiunea examinatoare compusă din profesori d uii directori Mezincescu, Demetriade, Manicatide,Negel, Slătineanu, şi Lalu, au felicitat pe noul doctor care se va stabili la Iaşi. II Bibliografie. — „Dreptatea Firească“ piesă în trei acte de LOPA. Preţul 1 leu. Depozit general la „Librăria Românească“. — „Neguţitorul de arome“ nuvele de C. Moldovanu, Editura H. Steinberg & Fiu. Preţul 2 lei. — „Inzăpăciţi“ nuvelă de I. D. Patraşcanu, formând No. 13 din biblioteca „Scriitorii Români“. — „Cuvântul“ No. 18 cu articole de C. Oh. Sturdza, Oh. Dorna, Or. Lohan, etc. — „Curierul Judiciar". II Toţi absolvenţii Liceului Naţional din Iaşi promoţia 1906 — cari doresc să sărbătorească în ziua de 19 iunie c. împlinirea a 10 ani de la absolvire, sunt cu insistenţă rugaţi să trimită adesiunile pînă la 16 c. în Iaşi pe adresa d-lui V. Petrovanu Profesor Str. Cuza-Vodă No. 47, delegatul Comitetului instituit în Iaşi. 2 In zilele de 11 şi 12 Iunie, este desexpoziţia de desen şi lucru de mână a elevelor Institutului Ortodox. Examenele de piano şi vioară au foc Sâmbătă 11 Iunie p. m. NEVINOVATA Astă seară la Cinematograful Iaşilor