Mişcarea, septembrie 1916 (Anul 8, nr. 195-220)

1916-09-02 / nr. 196

A ANUL VIII No. 196 A B O N A M E N ? ia jjpra |3» mc » . . 20 fes«nan. 40 * PBistr» și fewatl«! «iiall a© fac* reduc&re& 50% Rmncjm și HDMirssTRftim IAȘI, PIAȚA UMILEI, No. 5. te lasului «labeixf aatloxxl-IAbaral. număr 5 Bkm fMf T A? gf® JL19 XP'Jk Je A Je Bal UnHl mA ZIAR NATliklAL* - LIBERAL VINERI 2 Septembrie 1916 TELEFON Mo. 121 ANUNCIURICOMERCIALE LSssia pa pagina M Lioîa pe pagina IS! Lîrsîai é*e pagina IV 1 te® 50 b. 40 fe. ZÎÂR COTIDIAN sub direcțiunea unui cost dus, instituit de dubai na^onal-Hto’*?' M7o^OTBca n număr 5 BANI Represaliile Chestiunea represaliilor continuă să preocupe opinia noastră publică. Atentatele de,peanurilor şi afrodiţile bulgare au aprins în toate distmele dorinţa răzbunare. Trebue să aşteptăm, deci, ca armata şi guvernul nostru să uzeze de mijloace impuse de un război pe care sălbătăcia duşmanilor noştri l-a transformat în masacru. In pură echitate nu există dreptul la represalii. Represaliile nu sunt exerciţiul unui drept, ci sunt exerciţiul unei necesităţi, şi fiind necesare ele devia legitime. Atunci când dirijabilele germane ucid femei şi copii în oraşele deschise şi dărâmă clădirele particulare sub pretext de a pedepsi îndrăzneala României de a fi intrat în războiul pentru eliberarea fraţilor, actul lor nu mai poate fi considerat ca un fapt de război ci ca o crimă de drept comun. Din punctul lor de vedere, asemenea acte sunt represalii ce le exercită înpotriva noastră, care legitimează necesitatea şi dreptul la contra represalii. Atunci când Bulgarii violează toate regulile impuse beligeranţilor de dreptul internaţional, ei săvârşesc sete de represalii, care legitimează necesitatea contra represaliilor. Violarea regulelor de justiţie şi umanitate legitimează faptul represaliior, care sunt admise datorită spiritului de solidaritate ce există între membrii aceluiaş stat. Putem fi liniştiţi. Nu România a început prin violarea regulelor de răzor. Ea a suferit aceste violări şi represaliile ce le va crede necesare, devin pentru ea un drept, prin abuzurile săvârşite de forţa brutală a duşmanilor ei sălbateci. SALUTUL FRAŢILOR DE FESTE JUNŢI Un articol din „Gazeta Transilvani®!“ „Gazeta Transilvaniei" salută intrarea armatelor române în Braşov printr-un emoţionant articol pe care-l reproducem mai jos. Vechiul organ românesc din Braşov îşi suspendase apariţia din motive techinice pentru câteva zile când sa mobilizat armata noastră, şi a reapărut după cucerirea Braşovului. Iată articolul: Bina a fi venit ! „Bin® aţi venit“—cu aceste scurte cuvinte, dar de un adânc înţeles a salutat Marţia trecută primarul român al oraşului Braşov pe mândrul colonel Rmân şi pe vitejii săi ofiţeri şi soldaţi, care într’un elan de nedescris—care va rămânea pentru toate timpurile un miracol—au trecut ca în zbor stâncile şi văile Carpaţilor, au înfrânt rezistenţa armatei austro-ungare şi au cucerit Braşovul. Bine aţi venit ! strigăm noi cei de-un sânge şi de-o lege-puţinii câţi am mai rămas în acest ’vechili centru de cultură românească a leilor Carpaţilor, care în câteva ceasuri au răzbit pe o întindere de 400 kilometri munţii Carpaţi, crezuţi de neînvinşi. Bine aţi venit ! Iar dacă nu v-am putut primi aşa cum am fi dorit şi dacă multora dintre noi, care v-am văzut intrând triumfal în Ţara Bârsei, ne-a sacat glasul şi am stat uluiţi şi înmărmuriţi iertaţi-ne! Prea mare e minunia, care se desfăşoară de câteva zile în faţa ochilor noştri sufleteşti, prea grandioasă şi neînchipuită e scimbarea ai cărei martori storici ne a fost dat să fim şi prea crâncine a fost suferinţele, pe cari Ie am îndurat până la clipele învierii. Stăm şi azi încă uluiţi, nu găsim cuvinte să dăm glas bucuriei înăbuşite de suferinţele seculare, ne ştergem din nou şi tot din nou ochii plânşii şi împăingeniţi, întrebându-ne : Se poate ?!... Ss poate ?!... Da ! Se poate !! S’a putut ! ! | Deşteaptăte Române ! Armata glorioasă a marelui Rega? Ferdinand I e în mijlocul nostru. | Fraţii liberatori au sosit, căci ceasul î a bătut... Bine aţi venit şi să mergem cu bine! In vârful baionetelor voastre f zace viitorul neamului românesc de la Tisa pân la Mare ! Bine aţi venit şi cu Dumnezeu înainte pentru Neam şi pentru Rege !! NOTE Cei cari au plecat—şi cei cari au rămas. Gândul nostru la cel dintâi, inima noastră la cel din urmă. Să fim buni cu toţi din jurul nostru, cu toţi aceia cari simţind ca şi noi au nevoe de sprijinul nostru, ie mângâirea noastră. Aceasta e marea ţiuntea operă de consolidare socială sare ne va Ames pe căile triumfalul! Cercetaşi! * Cei cari au înţeles ca arta cersetă prel un simplu port şi sport scolastic—pot constata acum că s’au înşelat. Cercetaşii sunt viitorii noştri oşteni cari participă la războiul nostru sfânt, cu tot avântul tinereţei. Râvnind rolul ostaşului care luptă pe front, tinerii noştri cercetaşi, îndeplinesc numeroase servicii utile înlesnind multe servicii ca să funcţioneze în stare normală. Admirând sacrificiul lor pentru patrie, să nu uităm că în fruntea cercetaşilor noştri se află A. S. R. Princepele Carol, Care într'un interval relativ scurt a ridicat cercetăşia la nivelul de ani. Să trăiască cercetaşii noştri, viitorii oşteni cu bravul lor Comandant suprem, A. S. R. Princepele Carol. * Femeia || Războiul tovarăşe de viaţă a bărbatului, remîne şi o tovarăşe de luptă în vremuri grele. Această luptă este uşurată prin munca şi devotamentul cu care femeia romină participă la greutăţile de azi, creată de războiul nostr. Caritatea inimei ei ne a dat , Crucea Roşie"; jertfa de sine, perseverenţa şi devotamentul ei ne-au dat atâtea ajutoare şi foloase încât cei plecaţi luptă cu avânt şi îndârjire, pentru a-şi regăsi demnele şi nobiliie tovarăşe de luptă. Temeiei românei este rezervată una din paginele de aur ale răzbelului nostru sfânt. CÂNTECE C* VITEJIM STEMA ŢÂRII Ca un limbru ’nt&râtat Ciada prin« pământ» ’* «mii* T«t ce’n drumul lui a «tat G*t» să răstoarne— Ca un zimbru ’ntărâtat Moldovenii s ’au luptat Cu potop d« litvc. Ca hi leu sfâşietor Când «uprin« de-ar«aşi s* rtit, Prin mulţimea de popor Trăznet se repede— Ca un leu sfâşietor ftar ’Oltenii 'n munţii Ier latr'in iad de latini. Iar Muntenii ce-au avat Cuib pe apa Dâmăoriţii Ca vulturu’n nunţi «rescafe Apărând râpiţii Pui ai 83i—făcut-a» a»al Ţării lor şi-au abătut Negrul nor de board«. «haabru şi valtar şi l«a »ui «And mi-a călcat păgânal Patria şi dreptul meu» Şi va 1 Românul Şi de-acum Român naer«», Zinbra şi valtar şi l«a H vittaaal lânii. Corba* PORNHI ŞI ţrniPTE Patriotismul în teatru Repertoriu! teatrului nostru naţional va suferi o modificare radicali. In primul joc se va modifica lista pieselor cari nu vor mai putea fi reprezentate din cauza mobiliari a unora dintre artiştii noştri. In al douilea rând această modificare o impune situaţia actuală creată de războiul nostru pentru întregirea neamului. Instituţia teatrului naţional fiind înainte de toate o instituţie de pedagogie socială, ea are menirea să se adapteze vremurilor ca ae contribue astfel la toate tendinţele în cura, între cari, in primul rând, e lupta pentru idealul naţional. De aceia a*a şi dat acestei instituţii denumirea de teatru „naţional* In vremurile de astăzi societatea noastră dramatică, — al cărei trecut însemnă un episod istoric şi cultural, — va şti că fie la înălţimea ei. Ca va selecţiona acel repertor care instituie tezaurul literaturei noastre dramatice naţionale. Astfel cităm din acest bogat şi de actualitate repertor piesele istorice ale lui Vasile Alecsandri: „Despot Vodă9, „Cetatea Neamţului9, „Cinel-Cinel* — aceasta din urmă scrisă cu prilejul Unirei Principatelor , apoi „Răsvan și Vidra* de Hajdeu, „Vlaicu Vodă" de Davila, trilogia dramatică a d-lui Delavrancea, eroicul episod din războiul nostru pentru Neatârnare : „Curcanii“ de Ventura, „Zorile* de St. O Iosif ș. a. Aceste piese luate din istoria neamului sunt singurele indicate a forma repertorul actualei stagiuni, care în tot timpul va urma In matineie, veniturile ei fiind consacrate „Crucei Roşie" şi ,familiilor Luptătorilor*. Invocându-se strălucirile figuri aia Voevozilor noştri şi episoade din luptele vitejeşti ce le-am purtat In cursul veacurilor cu duşmanii noştri, se va contribui In mod direct la entuziasmul şi credinţa In izbăndă cu care am îmbrăţoşat cauza mare a neamului. Acest repertor patriotic ar putea fi va- riat cu celelalte piese din repertorul original, Intre care In primul Ioc ar trebui să figureze clasicei« creațiuni primitive, — dar creațiuni — al« lui M. Miilo şi M. Al«a«antir. Fe*«§. Sărbătorirea României ? Cum a fost primiţi vestea intrărei noastre în război la Paris, la Londra, in Norvegia şî la Petrograd. r C« povesteşte d-i prof. Hmza Jian® - Stir«« intrtkrel Roasa*!*! în război s produs cal apat viu entuziasm I« toate târife aliata. D. profaaor ir. Rmxm J»aau, care sa fie«» la Paris în montantul când a sosit această știre, a povestit d in următoarele amănunte asupra mariifastaliior da aimpatia făcuta ţara] noastre la Paris, Londra, In Norvegia fi la Patrograd. Dăm mai jos un rezumat a! relatărilor făcuta da d. profesor dr. Jianu: In seara de 14 August pe la orele 6, Legaţia română din Paris primi vestea de la guvernul român, că, în urma Consiliului de Coroană, România a declarat că se consideră în stare de război cu Austro-Ungaria, pentru întregirea neamului romînesc Ştirea fu imediat adusă la cunoştinţa autorităţilor. Cu iuţeala fulgerului, ştirea fu răspândită in tot Parisul şi o oră mai târziu ziarele, care scoaseră ediţii speciale, anunţau pe străzile din capitala Franţei prin glasul vânzătorilor ca o nouă aliată, intrarea în război a României. In teatre, berării, cafenele şi în toate localurile de noapte cit şi pe străzi, publicul comenta cu aprindere această veste, în timp ce orchestrele Intonau marşuri războinice Marsillieza şi în multe localuri chiar „La arme !* şi „Deşteaptăte Romíne". In Place de la Sorbonne o lume imensă era adunată şi manifesta pentru Romînia. Mulţime de magasine şiclădiri au arborat drapele tricolore franceze şi româneşti. Studenţii francezi şi români cari porniră un grup din Cartierul Latin se adunară In Place de la Sorbonne unde în urale nesfârşite de „Vive la Boureau!«, viva la Franca !" se rostiră discursuri înflăcărate. Aici se formă un cortegiu impunător care porni spre Legaţia români. Pe tot parcursul Marelui Bulevard şi pe bulevardele Saint-Michel ca şi pe Rue Saint Michel şi rue Soafflot, staţiona o lume imensă care aclama pe manifestanţi, intrând în rândurile lor. Străzile erau iluminate feeric şi în cântece patriotice manifestanţii se opriră In faţa Legaţiei române unde erau arborate drapelele tuturor ţărilor aliate, şi in mijloc, drapelele franceze şi române încrucişate. Aici entusiasmul era indescriptibil; era un adevărat delir. In nesfârşite urale, mulţimea aclama strigând : TrilMci România !, TrAiMCi poporul român!, Trăiască Regal« Ferdinand ai Roroâni«11, Trâiasci Franţa !, Trâiasci Ion Britianu ! Un student francez rosti o entusiastă cuvântare aducând elogii poporului român şi conducătorilor lui. A răspuns un student român de la medicină care îşi exprimă încrederea nestrămutată în victoria definitivă a gintei latine, a aliaţilor, terminând cu : Trăiască Franţa, trăiască armatele aliate pentru triumful şi liberarea naţionalităţilor ! De aici manifestanţii porniră mai departe spre ambasada engleză unda ovaţionară de asemenea cu entusiasm, oprindu-se la Ambasada italiană unde aclamară armata şi pe Regele Italiei. La Legaţiunele belgiană şi sârbă, mulţimea filei manifestaţii de simpatie, aclamând vitezele armate ale celor două ţări şi pe cei doi regi eroi. Manifestanţii se întoarseră apoi iarăşi In Place de la Sorbonne în urale şi în cântece patriotice, de unde nu Imprăştiară. La ora 13 noaptea, clopotele Capelei române, anunţau : Mobilizarea Broşatei române. La Londra, D. Dr. Joanu, făcând parte din cadrele armatei române şi trebuind să se reîntoarcă cât mai curând în ţară, fu informat că singurul drum neprimejdios e prin Londra. Astfel d-sa a asistat şi la entuziasmul londonezilor la vestea intrărei în acţiune a României alături de Franţa, Anglia, Rusia şi Italia. Şi aici se făcură manifestaţii de stradă ovaţionându-le armata şi poporul român Ziarele anunţau acest fapt prin ediţii speciale consacrând articole elogioase tot adresa României şi conducătorilor ei. Ziarul „Dayli Telegraph“ a anunţat această veste prin placarde mari ca sugestivul titlu : „Sfinxul a vorbit" ! Pe străzi publicul mişuna şi comenta cu aprindere. Se făcură manifestaţii grandioase la legaţia română, unde ministrul român fu aclamat de mulțimea adunată în faţa legaţiei. A doua zi d. Mişu ministrul României la Londra primi felicitări şi urări de izbândă pentru armata română, din partea guvernului englez. In Norvegia Cu un vapor englez, dr. Jianu, străbătu Marea Nordului, debarcând într’un port pe ţărmul norvegian. Ştirea produse o plăcută impresie şi printre populaţia norvegiană care se arătă foarte bine voitoare In cercurile care simpatizează cu aliaţii şi care domină opinia publică norvegiană, intrarea în război a României, fu comentată cu mult optimism şi cu încrederea statornică în victoria finală a puterilor aliate. Presa, chiar cea oficioasă, în articole lungi arată că războiul va lua o n©uă fază care va rămânea definitivă şi care va duce spre triumful dreptăţei. La Prfîtoograd Prin Suedia, d. profesor dr. A. Jianu sosi la Petrograd unde întâlni acelaş înălţător entuziasm. Pretutindeni se vorbea cu multă încredere despre viteaza armată română. In acea zi ziarele anunţau cu litere compacte succesele armatei române în Ardeal şi luarea Braşovului care fu sărbătorită odată cu succesele ofensivei ruse în Carpaţii nordici. •—rings » «■ $ «Bea» INFOUMilîlUNI o Opinia pudică a primit cu e®a mai mare safusfracßiune numirea O-lul general Averescu ca comandant al armatei a liS-a @S a MuS genera! Crăiniceanu la comandamentul armate! a II- a. o S’a constituit un comitet pentru ajutorarea statului la a- Chiparea ostaşilor cu fm&răcâminte, încălţăminte şi albituri. Acest comitet se va întruni mâine, după care Dl. primar C. G. Mârsescu va lansa un apel pentru lămurirea publicului asupra modului cum se va face colectarea. Comitetul regional sanitar în şedinţa de aseară a decis să se comunice Institutului Notre Dame din localitate ca să fie localul institutului la dispoziţie pentru formarea unui spital de categoria III- a, aşa cum este fixat prin carnetul de mobilizare. Se aduce la cunoştinţă tuturor meseriaşilor în fier, alamă, lemn curelari, cismari olari şi zidari cari nu aparţin nici unui element al armatei, şi sunt neangajaţi la lucru, să se adreseze grabnic la Direcţiunea generală a Muniţiilor, Serviciul Personalului (B-dul Elisabeta nrul 58) cunnoscînd că, în căzu! cînd nu vor răspunde în cel mult 10 zile acestei convocări şi vor fi dovediţi, se vor pedepsi după legile excepţionale în vigoare. O. P. S S. Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei a luat dispoziţia ca să nu se mai tragă clopotele la nici o biserică. Serviciile divine vor fi anunţate prin toaca. Comitetul „Crucei Roşie" roagă pe toate doamnele înscrise să binevoiască a se prezintă la Spitalul No 266 (Uc. Naţional) pentru a fi repartizate. O Pentru astăzi la ora 3 a fost anunţată trecerea unei misiuni ruse prin Iaşi. O Comitetul regional sanitar lucrează în permanenţă la Primărie la orele 6, p. m. Cererile privitoare la spitale se adresează numai acestui comitat.