Mişcarea, decembrie 1916 (Anul 8, nr. 272-296)

1916-12-08 / nr. 277

V V * ANUL VIII No. 277 N­M NUMĂR BUNI REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI No. 6. In localul Clubului National-Liberal ZIAR NATIONAL- LIBERAL COTIDIAN JOI 8 Decembrie 1916 OT . IUN numAr Sub direcţiunea unui comitet Instituit de Clubul National-Liberal Om­astica I. S. finim­ Hierin, Iaşul a sărbătorit eri onomastica M. S. împăratului Nicolae al Rusiei. Frăţia de arme care pentru a doua oară în cursul istoriei noastre ne leagă de m­area împărăţie vecină, cimentează o apropiere sufletească în care cele două popoare îşi măr­turisesc cele mai nobile sentimente de dragoste şi de credinţă. In cel mai însemnat moment din trecutul nostru apropiat, armatele româneşti au luptat alături de glo­rioasele armate ruseşti, cucerind pe câmpiile Bulgariei Independenţa Ro­mâniei. Legăturile împletite atunci pe câm­pul de luptă, au trăit în sufletul po­porului român, ca o forţă latentă ce trebuia să-şi desăvârşească destinul istoric într’un moment şi mai însem­nat din istoria noastră naţională. In războiul pentru întregirea nea­mului, armata română luptă din nou alături de trupele glorioase ale M. S. Ţarului. Frăţii de arme au sporit întot­deauna patrimoniul sufletesc comun cu acele legături indisolubile care cârmuesc întreaga istorie a popoa­relor sortite să lupte, să învingă şi să trăiască laolaltă clipele glorioase ale zilelor de sânge, ca şi clipele senine ale zilelor de pace. I I. De aceea astăzi mai mult şi mai puternic de­cât oricând, sărbători­­rea M. S. împăratului Nicolaie a făcut să vibreze în sufletul poporu­lui român sentimentele de dragoste şi de admiraţie pentru împăratul înţelept şi viteaz Care conduce des­tinele celui mai mare imperiu, în cel mai mare ceas din istoria ome­­nirei. Spada glorioasă a M. S. împăra­tului Nicolaie sclipeşte în Orientul însângerat al Europei cu lumina în care se proectează triumful apropiat al dreptăţei şi al fericirei popoarelor. împăratul, Care în nobleţă sufle­tului Său generos oferise de mult ramura binefăcătoare a păcei, a tras această spadă pentru a îngenunchia trufia teutonă­, pentru a asigura po­poarelor sale liniştea şi integritatea drepturilor imprescriptibile şi pentru a pune forţa marelui Său Imperiu în serviciul celei mai sfinte cauze a civilizaţiei. Onomastica de om­ a fost prilejul binevenit pentru ca poporul român să-şi manifeste cele mai intense sen­timente de dragoste faţă de M. S împăratul Nicolae şi sa ridice cea mai entuziaste urări pentru viaţa M. Sale şi pentru biruinţa vitezelor armate imperiale._______________ CITIT! ULTE4BLE mm TELIQflBFSCE Dsn pmim 88-a Credinţa In Izbândă In toate fazele prin care au incul pâ­nă acum operaţiunile armatelor noastre, am continuat să rostim acelaşi cuvânt de îmbărbătare şi de încredere în iz­bânda ce va încununa lupta grea ce du­cem şi jertfele mari ce trebue să facem. Răzbătul cere jertfe, care cu cât sunt mai dureroase, cu atăt vor fi mai fe­cunde in rezultatele ce vom culege a­­tunci­ când glasul tunului va inceta, pen­tru a răsuna glasul dreptăţei, care va hotăra soarta şi hotarele Europei de mâne. Oricare ar fi fazele prin care trece războiul nostru, să nu uităm că oştirea noastră a ţinut piept cu vitejie forţelor formidabile aruncate de Germania îm­potriva noastră şi că această oştire luptă cu acelaşi elan şi cu a­ce­laş ero­ism ca şi in prima zi a războiului. Să nu uităm că alături de noi luptă cele mai mari naţiuni ale Europei, că Aliaţii noştri dispun de rezerve imense şi că soarta războiului european nu poate fi decât una: înfrângerea Puteri­lor Centrale. Să avem încredere, să suportăm u­­şor jertfele grele ce ni se impun şi să nu ne lăsăm pradă impresionabilităţii care slăbeşte energiile şi desorientează sufletele. Să ducem lupta cu bărbăţie şi cu o­­chii aţint­ii spre victoria la care trebue să ajungem, pentru că victoria finală este garantată de coalizarea unor for­ţe in faţa cărora trufia germană fatal va cădea ingenunchiată. -----------------------­ Onomastica 1S. fiptotonit insist — Te-deumul da Sa Mitropolia — *rj cu prilejul aniversarei zilei onomaa- 4i«e s M. Sale împăratului Ni«ola* al Rusiei, laţul a ţinut să ia parte la a­­c eastă sărbătoare cu un deosebit fast. întreg oraşul era pavoazat cu drapele Mţionale ruseşti şi româneşti. De dimi­neaţă o mare abuenţă de lume se în­drepta spre catedrala Sf. Mitropolit şi biserica Sf. Nicolso, la ora 10 jam, un serviciu religios s’a eficiat în catedrala Mitropoliei de către I. P. S S. Mitropolitul Pimeo al Moldo­vei înconjurat de un numeros cler, com­pus din preoţi ruşi şi români, răspunsu­rile au fost date de către corul mitropo­litan în ruseşte şi româneşte. Biserica era înţesată de lume. La ora 11­80 anunţă sosirea Familiei Regale. Din automobilul regal coboară M. 3. Regina Maria, însoţită de AA. L­. RR. Principesele liisabela, Mărioara şi Principele Nicolae, de d-nele as­enoare Lahovary, Procopiu şi Cincu şi de d-l Henri Catargi, mareşalul Curţei. Intrând în biserică Familia Regală luă loc în dreapta. Aşezarea în biserică fu ast­fel: în dreapta membrii guvernului şi Corpul diplomatic, în stânga membrii Parlamen­tului şi secretarii generali, în mijloc ofi­ţerii superiori ruşi şi români, Mareşalul Curţei şi Adjutanţii Regali. La ora 11 şi un sfert ae începu ofici­­ares, Tedeumului la care au luat parte, afară de Familia­­ Regală, d-nii I. I. C. Brătianu preşedintele consiliului, Imil Costinesc u ministru de finanţe, V. Mor­­ţun ministru de literă«, Em. Porumbaru ministru de externe, Vintilă Brătianu ministru de război, Al. Constantinesc u ministru de domenii, I. G. Duca ministru de instrucţie, Al. Radovici ministru de industrie şi Dr. Anghelescu ministru de lustrii pubîise, toloneli Ba’iff şi Geor­ges*» adjutanţi regali, Mossoloff repre­­as*1»®tul legaţiei Ruse îocoţit de Sfan­ţul Gaguri, Cerbacef şi II. Savicof con­sulul general al Rusiei din localitate,­­ Marchiz de Saint-Aulaire ministrul Fran­­­ţei, Sir Bark­lay ministrul Angliei, Fac­­ciotti ministrul Italiei, miniştrii plenipo­tenţiari ai Belgiei, Serbiei, Muntenegului, ministrul american şi ai celorlalte ţări neutre. Apoi generalii : Herescu «omandantul Corpului al IV-lea de armată, Burghele secretar general »l Ministerului de Răz­boi, Mihăiţă, Pretorian, colonel Boboc co­mandatul Pieţei, colonel dr. N. Vidu­, colonel Broşteanu, lt.-colonel Slăniceanu, lt.-colonel R. Petrescu, lt.-colonel Stră­­ies­u, întreg corpul ofiţeresc al­­ministe­rului de Războiu şi Marelui Stat Major, toţi ofiţerii superiori şi inferiori ruşi şi români, care se găseau în localitate. D-dii M. Fereky de preşedintele corpu­rilor Legiuitoare, toţi deputaţii şi sena­torii cari se găsesc în localitate,* mem­brii Curţilor de Casaţie şi Apel, d-nii Take Ionescu, Prinţul Brincoveanu, Dr. Tom­a Ionescu, G. G. Mârzescu primarul Iaşilor, Colonel I. Corfeescu prefectul po­liţiei, P. Fântânaru prefectul judeţului, I. Panaitescu, directorul Siguranţei Ge­nerale a Statului, membrele „Crucii Ro­şii" ruse şi române, etc. Tedeumul luă sfârşit la ora 1 p. m.; I. P. S. S. Mitropolitul exprimă apoi fe­licitări A. S. R. Principelui Nicolae al României şi întregii Familii Regale. De asemenea I. I. I. C. Brătianu pre­şedintele consiliului exprimă felicitări din partea guvernului. Apoi la Legaţia rusă avu loc o recep­ţie fr care d. I. I. C. Brătianu exprimă d-lui Mosolof felicitări pentru M. S. Ța­rul Rusiei, din partea guvernului român. • /• -- ——■ —«—• P&îţE.StI ŞI­­TfiPTE „Corbii“ lui Verhaeren Şeful şcoalei simboliste din literatura belgiană, Émile Verhaeren, a furtonut din iatimii lui Georg Ve Rodenbaek, ca care a trăit în anii primei ti­nereţi. Poate de aceea opera ca poetică se re­simte de acel suflu miste-romantic caracteristic lui Ro­enbach. Verhaeren a eerie o presă care aminteşte stilul poetic al lui Rodenbach. Atmosfera romantică din primele sale lucrări literara este consacrata priveliştilor din Flandra al cărei copil a fost. In cele es armeană redăm, la versiunea d-lui I. Gr. Perieţianu, traducerea poeziei „Les Cor­neilles“ : Cu pene lastraite­­le-atlazuri şi ie mear, Tânguitoare, calme, vin ciorile grămadă, Şi 'n câmpurile iernii, albite de zăpadă Ca o 'nflorire neagră privirilor apar. Ici una lasă urme pe­­aleea ’nzăpezită Se-apleacă pe o cracă cu vârful îndoit, Şi — floare de cerneală — In jalnic croacănit Trezeşte-adânca pace din valea adormită. O alta stă deoparte, stingheră şi greoaie, Pe-o măgură ţintită ce pare — un mormânt, Ca floare­a unui suflet ce ar dormi la pământ Şi lung ea se visează în colţul rar de ploae. Iar alta cu privirea ţintită veghetoare Hienatie, pe-o ruină de zin şi-a aşezat Bătrânu-i trup ce moare de timp paralizat. Hieroglifă plantă de mii de aur în floare. Cu pene lastraite­­le-atlazuri şi de moar, Tânguitoare, calme, vin ciorile grămadă Şi ’a câmpurile iernei, albite de zăpadă Ca o 'nflorire neagră privirilor apar. Versul acesta face parte din c­elul poemelor din prima serie pe care Vertaerea le-a reunit în volumul „Les Berds de la Ronte". Poezia noastră modernă cuprinde multe tradu­ceri din opera marelui poet belgian. — traduceri datorite scriitorilor noștri cari închină spre poe­zia simbolică. PENEȘ Comunicat Oficial No. 114 Din 6 Dacambrie 1916 ora 7 «SI«» Pe frontiera de vest a Moldo­vei bombardament de artilerie şi încăerări de patrule. In Muntenia acţiuni de patrule. La aripa dreaptă şi la centru, ina­micul a atacat cu forţe mici de in­fanterie, cavalerie şi artilerie însă a fost surprins de focul nostru și s’a retras, lăsă­nd pe teren 4 tu­nuri. La aripa stângă nici o schim­bare. In Dobrogea liniște. MARELE CARTIER GENERAL Iaşul ospitalier Oraşul amintirilor glorioase, oraşul de lumină­, de cultură şi de gen­erosita­te, vechea şi încântătoarea Capitală a Mol­dovei a devenit azi Capitala întregului neam românesc. Aci, unde s'a zămislit Unirea Principatelor române, se va ză­misli în curând şi unirea tuturor ţărilor locuite de Români. Aci îşi găsesc azi refugiu şi mântuirea fiii pribegi ai ţarei. Refugiul acesta taie un oraş atât de frumos, de ospitalier şi de generos — ori­cât de dureros este în aceste mo­mente — va rămâne în inima noastră ca cea mai dragă şi mai scumpă amin­tire. Ospitalitatea şi generozitatea ieşenilor este cel mai nepreţuit balsam pentru alinarea suferinţelor morale şi fizice ale atâtor zeci de mii de pribegi; ele vor rămânea de­ a pururi adânc săpate — ca cea mai recunoscătoare amintire — în sufletele abătute şi în inimile îndu­rerate ale refugiaţilor. Or cât de scurtă ar fi şederea noas­tră in mijlocul ieşenilor — căci avem convingerea nestrămutată că în curând fie­care se va reîntoarce la căminul său —­ nu se va putea şterge nici­odată din mintea şi din inima noastră amintirea acestor zile de reculegere, petrecute în scumpa şi frumoasa Capitală a Moldo­vei. Nu vom uita nici­odată dragostea frăţească cu care am fost îmbrăţişaţi de populaţia şi de autorităţile ieşene. Iaşi drag şi bun, tu eşti de două ori fericit. Tu ai marea mulţumire sufle­­tească — hărăzită numai firilor alese şi nobile — de a strânge şi încălzi la sânul tău — ca cea mai duioasă mamă — pe fiii pribegi ai ţârei. Tu nu vei simţi acea adâncă şi sfâşietoare durere de aţi vedea pământul sfânt încălcat de vrăjmaşii păgâni ai neamului nostru. Tu poţi fi mândru că mulţi te-au vă­zut, dar nu te-au cun­oscut; că puţini din cei cari te-au cunoscut până acum, au putut preţui comoara de bunătate şi de jertfă a sufletului tău. FU fericit şi binecuvîntat de Dumne­zeu, Uşi drag şi scump­ , Gh. Compoteca. ----------------------------------------------­ INFORMATION! Cu Incepsia de mâne ziarul „Mişcarea“ va apărea In for­matul mărit obişnuit. În acelaşi timp avem plăcerea de a anunţa că ziarul nostru şi-a asigurat colaborarea per­manentă a distinşilor publicişti d-nii Al. Mavrodi, Gr. Tauşan (Patromius), I. Minulescu, pr. l­­­custeanu şi alt. Compoteca. Pentru viitor s’au luat măsuri ca ziarul „Mişcarea“ să fie tri­mis in toate oraşele principale din fiară. ® direcţiunea generală a Poş­telor face cunoscut că in urma dispozifiuni fiar luat©, cursele poştale circulă odată pe zi, de­servind aproape toate localită­ţile din fiară în mod regulat.­­ Din cauza împrejurărilor, solemni­tatea dfrei de seamă anuală şi recepţie nu se va mai face la Epitropia Sf. Spi­ridon in ziua hramului 12 Decembrie curent. De data aceasta se va face nu­mai serviciul religios in biserică.

Next