Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)
1917-10-14 / nr. 234
#1lflâi'toțiMiiiii»i Miaiiiitiif liiiiftiiiir’i Tinin iihii șiiiimmin îmi ANL® XI No. 234 k *M.. UN NUMflR 0 b Redacţia şi Administraţie IAŞI-Piaţa Unirea No. fl ZIAR ^^riALLtoCRRL COTiDIflH SAMBATA 14 OCTOMBRIE 1917 UH HUMfiR 10 în Rusă ț# CepvM mb mncțiunea unui comită v imt&ffîi: *9 dubs# M^laasWlSw?«! ..........r~...űí"Trír iimrirpi"Tiiiimin wife SITÜKHfi ijHjtfiwimmu uw»» Ofensiva franceza de la Soisson coatisuă in pite succec. Trupele victorioase au mai cucerit pădurea Prion, satele Padgey Fitem şi două ferise, capturând 120 tunari, şi bogat materialele războ. Românii prizonierilor se urcă k 11.000, între care 200 de ofiţeri. Pe frontul Aîsne germanii n’au mai putut face nici o încercare —armisele franceze consolidându-se pe poziţia saîle cucerite. Pe frontul Chavignon trupele franceze îşi accentuiază progresul; aicea s’au făcut 500 prizonieri. Încercarea germană de a ataca la Cersy a fost lesne nimicită. În regiunea Le Chiume duşmanul a mai avut pierderi de oameni. Nemţii au bombardat Nancy fără nici un efect. Pe frontul Ksîîsa inamicul a recercat zadarnice atacuri la sud de Mt. Bomboa şi pa platoul lavisizza, precum şi pe San Ghrkne. Pe frontul rus germanii au fost sfiiți să se retragă de pe pozîîle iar de la Pakow, dând înapoi cu 24 kna. Pe frontul romii situațhi în genere neschimbată. SERIA NEAGRA Victoria franceză Strălucita victorie repurtată de Francezi pe râul Aisiae este un fapt care ît faza actuala a războiului, capătă o însemnătate deosebită şi un Înţeles tragic pentru situaţia la care se găseşte astăzi Germania. Intr’o singură zi trupele franceze au înaintat pe un front de trei kilometri jumătate, capturând opt mii de prizonieri și un colosal material de război, ce n’a putut fi iacă inventariat. Este una din cele mau grele luirângeri pe care le-au suferit germanii de la începutul războiului pe frontul occidental. , Această, InfrăDgere Insă, se pro- duce In cel mai critic mormnt ini care s’a găsit vreodată Germania. Tentativele pacifiste ale Germa- niei au dat greş. Germania ajunsă la capătul resurselor ei de oameni, alimente și materiale, n’a putut obține pacea care să o salveze. Aliații i-au impus continuarea luptei. Dar continuarea luptei a fost un dezastru pentru Germania, care n’a putut obţine de cât „succesul“ de la Esga, dar a Înregistrat In schimb «eie mai sângeroase înfrângeri pe honiul occidental unde se hotărăşte soarta războiului. Fe acest front inferioritatea germanilor este complect şi definitiv stabilită, in campania acestui an, germanii n’au înregistrat pe acest hont de căi Infrângeri. Pierzând puterea de iniţiativa, germani se hotărâseră sa se menţină in defensiva pe frontul occidental, dar în campania din acest an capacitatea Inolens/,va a Germaniei a fost defi-i ui tiv înfrântă. După succesele metodice și continue ale englezilor InFlandra, strâ-1 lucită victorie franceză de pe Assnei vine să confirme neputinţa de re-| zistenţa a Germanilor pe frontul | occidental. Şi astfel paralel cu descompu-| nerea morala ce a cuprins armata germana, se produce si deacompu-l «erea sistematica a frontului ger-| man apusean, care s’a dovedit tot at&t de incapabil in acţiunea defenitiva ca si cea ofensiva. După eșecul de pe frontul românesc, unde Makensen ,neînvinsul“ a fost învins, germanii înregistrează o noua Înfrângere pe cel mai important front de luptă. Este seria neagra în plin. Estei sena dezastrelor militar^ şi politicei i pe care Germa.ina nu ie mai poate! stăvili. j Zdruncinată adânc In liniştea şifj ordinea vieţei sale interne, zdrun-^i ciaată li raporturile cu aliaţii ei, Germania primeşte cele mai grele lovituri pe frontrc, unde armatele sale nu mai pot rezista forţelor noui şi mereu crescânde pe care Aliaţii le aruncă împotriva ei. Victoria franceză de ,pe Aisne este o prevestire mai mult a prăbuşirei finale în care se va rostogoli Germania. k ROBIA ECONOMICA GERMANA Germania caută să robească economiseşte pe proprii ei aliaţi de la o vreme au Început şi germanii să priceapă că înţelegerea nu glumeşte ca măsurile ce le ia ca să pedepsească pe provacatorii oribilului războiu In cura. Una dintre acele măsuri, ce urmează să fie pusă la aplicare după incheerea păcei, e hotărârea aliaţilor noştri de a bahaia economiceşte Germania. Această hotărire, anunţată la urma unei conferinţe ţinută la Paris, a umplut de griji şi de spaimă pe germani, şi i-au silit să se gândeacă la masuri de salvere. S’au gândit şi s’au hotărât să se asigare, pentru vinar, de producţia agricolă şi de materiile prime pentru industrie ale aliaţilor lor. In acest scop au tratat aranjamente economice cu Austria, Turcia şi Bulgaria, iar acum tratează şi cu fragaria. N’a fost greu Germaniei şi obţină de la cele trei state vasale eea ce dorea. Cu Ungaria se pare insă că aran- jamentul nu se poate face tot aşa de uşor. Aflăm aceasta dintr’un discurs pe care d. Hantos, ministrul de Comerţ ali Ungariei, l’amut alegătorilor săi. Acel om politic maghiar a declarat că Un- garia tratează cu Germania un aranja- ment economic in ce priveşte schimbul de mărfun, şi transporturile şi a adău-Ş gat că ungurii nu dorm ca atunci când va veni pacea, ei să nu mai poată trata cu alte state, adică cu acelea cu cari azi se află la stare de războiu, faci tratări între germani şi unguri cu condiţiumi speciale din partea aces-^ tora din urmă. Ungurii înţeleg să ră - mână liberi la acţiunea lor econmică, fie ce e lesne de priceput. Dacă ei ae|leagă să dea Germaniei tot plusul lori âe predase, fatal «jung să li se impunăI preţurile de la Serum şi libertatea schim •f fcmlui devine iluzorie. In plus ungurii! revin tributarii umili ai produselor in- § Austriaie germane şi toată piaţa lor conercialâ nu e de cftt o sucursală a ce- fei germane. De aei rezistenţa ungurilor la preten-l liric geraaniler. E posibil Insă ca. aceastâ rezistenţă i iă foe până In cele din urmă zdrobită şi f gemenii să-şi ajungă scopul ce urmfe-' :esc. Dar îa scest caz germanii vor fi reuşit să impună aflaţilor lor robia economică pe care voiau a’o impună sursei - ntregi, când au deslănţuit războiul ac-’ «ăl, f I Perseventa teutoniacă o viitori@ «ga... femeilor sepiilor Germanii au dat războiului un caracter de sălbătăcie, care reaminteşte cele mai odioase episoade ale războiului de treizeci de ani operă emnamente germană. Exterminarea populaţiei civile a devenit o dogmă pentru comandamentul german şi organele sale de execuţie, încât isprăvile batalioanelor lui Wilhelm al II lea nu sunt întru nimic mai prejos de isprăvile pe veci osândite ale rutterilor lui Wallenstein. Ba încă aceştia sunt de o umilă primitivitate, cu strugurii lor de spânzuraţi prin copaci, cu arderea copiilor şi a femeilor în biserici, cu spintecarea Sugarilor din goana calului. Wilhelm al II-lea dispune de aeroplane, zuppeline, submarine, tunuri cu tragere lungă şi gaze asfixiante, care dau măcelurilor executate de el o amploare şi un prestigiu ştiinţific care ar face să îngălbenească de gelozie pe cei mai mari asasini din cronica povestirilor umane. * * * Se păşea însă ca In faţa revoltei generale a tuturor popoarelor care respectă, fie şi cât de rudimentar, achiziţiile lor de civilizaţie, germanii vor avea un moment de conştiinţă şi vor renunţa la gloria de a fi învingătorii odioşi ai femeilor şi copiilor fără apărare. Kaiserul, cu o cucernicie de hienă sătulă, serbia cătră pontificele roman de dorinţa sa de a puna capăt suferinţelor omenirei şi de a vedea înfrăţite pe toate popoarele lumii.... Unii generoşi naivi, din alte ţări decât din Germania, credeau că nu e cu putinţă să nu se producă o reacţiune în sufletul german, că această reacţiune a şi început.... Dar chimiştii şi inginerii Kaiserului erau la lucru şi generalii lui pândeau victoria asupra femeilor şi copiilor — după ce Victoria cea reală le scapau pentru totdeauna. Şi astfel pe când nu amuţise încă ecoul umanitarelor protestaţii ale lui Wilhelm al II-lea şi nu căzuseră încă ultimele zeppeline pornite în expediţie asupra Anigliei, vine vestea că la Armentikres germanii au întrebuinţat noui obuze cu toxice, In special fabricate pentru bombardarea oraşelor şi asasinarea hoţească a populaţiei civile. Gazele împrăştiate de aceste obuze cu o acţiune batentă şi tenace, se infiltrează în locuinţe şi îşi învederează efectele ucigătoare numai atunei când e târziu ca să se ia măsuri. * * * Oribilă premeditare în săvârşirea a Cestei crime.„ Dar ea nu terorizează pe nimeni. Luptătorii nu pot să vadă în preseverenţa diabolică a germanilor decât un nou temeiu pentru a duce războiul până la capăt, cu o înverşunare crescută, căci asemenea proscrişi care stăme in crimă nu pot fi corectați. Ei trebuesc numai făcuți inofensivi, iar din cimitirul otrăvit de la Armenbéres se ridică doar o osândă mai mult asupra asasinilor. * I * Ar fi cea mai crudă ie^ie ce s’ar da ; acelora cari și-au iegat soarta de a Gerjj maniei. I Si daca jugul ecsmoraic german n’ar|i prea greu pentru Turcia aflată de 5 mult In faliment și nici pentru Bulgaria , care nu are nici măcar un Început de (. deavoltare in Austria; â„ ar fi extrem ds I greu pentru Austro Ungaria şi in special pentru Ungaria ale căror produse industriale făceau concurenţii celor ger- r mane, in special la orientul european, 1 - a -5 ------------------------------r,® * ar»----------------------------------- jecorny *• ■ ow^uţig, I Pierre Loti, cunoscutul scriior francez, I a vizitat în timpul din urmă frontul ita* I lian.* I La Moscova a avut loc un congres al po- I lonilor, în care s’au discutat problemele naf ftonale poloneze. f Desbaterile mi fost prezidate de contele I Wielopolski, președintele comitetului naţio« I nel polon ain Petrograd. 1 * 1 D-l T. T. Burada, cunoscutul publicist, a ] I supus ă-lui avector al teatrelor, chestiunea f. jubileului de 100 ani de când, la iaşi, s’a \ f jucat in limba românească pentru prma dată poema „Mtrtil şi Hloe* da Oh. Asu• i * ehe. $ Aast jubileu ar urma să aibă loc în De- : * sembne a. c., pentru care d-l T. T. Burada \ \ propune să se organizeze la teatru și o ex- ! ipozițiuni care să cuprindă tot ce se referal i la istoricul teatrului romdnesc. * £ L Rîpă autorul faimoasei reviste „ Ail Right* § fcare a s’u jucat cu mare succes la Putts, | la teatrul „Eduard VHP, a scria o noua* | revistă intituiată nPlus la change . . in 5 [ care se ironizează evenimentele de adune, | I iitare. | Noua revistă are mai mult caracterul u. | \nei farii și se reprezintă zilnic la teatrul | „Michel.“ I Căpitanul Anundsen a restitui decoraţiile germane ! COPENHAGA 23 \ io. .. Căi \pitanul Amundsen, faimosul explo- f \rator şi descoperitor al polului su-î die, a înapoiat toate decoraţiile sale I ] germane, prin mijlocirea legaţiunei din Cristiania, ca un protest personal, împotriva „asasinatelor germane a pașnicilor marinari norvegieni, cele din urmă având loc în Mana Nordului la I1 Jio. I ANGLIA ŞI PROPUNERILE DE PAGE Camzvo® (E.ai.)—Edward Carson, în discursul său ţinut la Sheffield, asupra scopurilor de război engleza, a spus: Chestiunea de care ne ocupăm, este dacă avem să dovedim superioritatea noastră, îa a smulge prin luptă puterea da la Germani şi de la ceilalţi inamici ai noştri. Noi nu am avut până în momentul de faţa, nici o ofertă de pace, de nici un fel. Noi nu putem, noi nu voim, aici o pace, fără concursul, fără asentimentul domniilor noastre, care au venit să ne ajute. Nu avem să intrăm în negocieri de pace, îndărătul spatelor aliaţilor noştri, vom executa tratatele noastre cu dânşii, pănă ia o literă. Franţa şi Italia au avut scopurile lor justificate de război. Belgia, Serbia g» B. mtnia tmtr«bm st! fie uitate kt facet m făcui» Nu vom părăsi Rusia în chiar ora, când speranţa libertăţii de abia a răsărit deasupra poporului ei. Nu vom face o pace, care să lase îndărătul ei siguranţa unui viitor război. Noi ştim că nici Austria, nici Turcia, nu doresc să continue, dar amândouă au devenit simple vasale ale Germaniei, lasă zorii zilei se arată şi în cărând întreaga lume va porni, închirând de jur împrejrur Germania. Generalul Smuth, la aceiaşi întrunire, a spus că Germania nu trebue să reţină nici un centimetru din harta ei de război, la terminarea războiului. Motto nostru este. Nici o pradă trădătorului. Nu vom putea avea nici o pace, până ce Germania nu va fi gata de a evacua toate ţările în care a năvălit şi până ce drepturile micilor naţiuni nu vor fi recunoscute şi asigurate. Invățământul poporului Şcoalele normala pregătitoare Condiţmnile în care vor funcţiona—Corpul didactic şi materiile ce se vor preda.—Asigurarea unei promoţii de 100—600 elevi în clasa II normală. Unsa din preocupările şi grijile principale sic Ministerului instrucţiune! este actualmente înfiinţarea de şcoli normale şi pregătirea unui număr cât mai mare posibil de învăţători. În acest scop d. I. G. Duca, ministrul cultelor şi Instrucţiune, a însărcinat pe d. S. Haliţa, inspector general al învăţământului primar şi normal, să-l prezinte un memoriu pentru înfiinţarea unor şcoale normale pregătitoare, numai cu clasa 1, care să înceapă a funcţiona chiar de acum. Dl. inspector Haliţa a şi prezentat d-lui ministru Daca un memoriu asupra modului cum trebue organizate aceste şcoale. Dăm mai jos propunerile principale din memoriul inspectorului general şcolar. Dacă suspendarea, silită de împrejurări, a cursurilor, spune d. Haliţa, va avea consecinţi dăunătoare pentru toata categoriile de şcoli, întreruperea ce s’a produs în învăţământul primar şi normal va avea consecinţi şi mai grave care se vor resimţi multă vreme. Pentru preîntâmpinarea acestui mare rău se vor înfiinţa în diferite sate clase normale în condiţiile următoare: Şcoalele să fie departe de front; să aibă local sau să se găsească în sat o sală bruna de clasă şi locuinţă pentru profesor; satul să fie de preferinţă din acele unde n’au cantonat trupe sau din acele unde se găsesc cu uşurinţă alimente ; să se poată întreţine 25—30 elevi pe la gospodarii satului; se vor preferi sarde unde sunt localuri şcolare cu două sau mai multe sate de clasă; centrele de pregătire să fie depărtate unele de altele pentru a se putea popula fr cu elevi din împrejurimi. Elevii vor fi bursieri, absolvenţi de curs primar erban sau rural, cu media cel puţin 7 şi etatea de 13—16 ani. Se va da preferinţă orfanilor din război, pentru cari se va admite o toleranţă la vârstă şi la media de absolvire. Elevii cari au părinţi în localitate vor primi numai un ajutor pentru haine şi cărţi. Clasele vor fi mixte, admiţându-se 25 la sută fete. Efectivul total al unei clase va fi între 20 şi 30 elevi. Cei cari vor termina ca succes clasa 1 vor fi primiţi ca bursieri în clasa 11 a şcoalelor normale. **• Durata cursurilor va fi de 6 luni,ercepând de la 1 Noembrie, fără nici o vacanţă, afară de zilele de sărbători mari şi Duminici. Se va adopta simemiol unui învăţământ intensiv, predat numai de doi profesori şi anume: unul de curs secundar pentru 1. română, istoria, aritmetica şi ştiinţele naturale, iar un învăţător pentru religia, geografia, caligrafia, decan, muzica, gimnastica şi practica agricolă. Profesorii cari vor fi şi directori, vor avea 18 ore pe săptămână numai dimineaţa iar învăţătorii 12 ore după amiazi. Examenele de absolvire a clasei I normale se vor ţine deja 3—5 Mai viitor. Va asista la fiecare şcoală pregătitoare câte un delegat al ministerului. In ziua de 20 Octombrie curent se vor totaliza cererile de înscriere şi se vor fixa localităţile unde urmează să funcţioneze şcoalele. Imediat după alegerea centrelor, autorităţile administrative vor trebui să facă pregătirile necesare pen*. b a ca la 1 Noembrie localurile sâ fie în bună stare iar şcoalele să înceapă a funcţiona. Intre 20 şi 25 Octombrie se vor face numirile profesorilor şi învăţătorilor. După calculele d-lui inspector Haliţa, întreţinerea unei şcoale cu o clasă şi cu un efectiv de 25 elevi, fâră plata profesorilor şi a localului, va costa 10 280 lei pentru cele 6 luni de funcţionare. Înfiinţând cel puţin 20 asemenea şcoale, cu un efectiv de 25—30 elevi, vom asigura pentru anul şcolar viitor o promoţie în clasa 11 a şcoalelor normale de SCO—600 elevi. Qh. A. C. EŞECUL GERMAN ÎN CHESTIUNEA POLONIEI .Vossischa Zeitung" a publicat o informaţie care trădează arlânca decepţie suferită de către germani In Polonia. Legiunes, denumita acum, cercul auxiliar polon, numără fiara ai 9590 de oameni şi 591 ofiţeri, Cai 3151 de soldaţi, care au refuzat să depună jurămîntul, au fost duşi întâi la legărul de la Szesypiorno, apoi în acelale la Remasnov. 3264 de soldaţi şi 210 ofiţeri au fost trecuţi armatei austro ungare. Toţi spun că trebue să se conchidă că legiunea niciodată nu a numărat mai mult de 18.000 de oameni, din care un mare număr erau de loc din Austria.