Mişcarea, noiembrie 1917 (Anul 11, nr. 247-270)
1917-11-02 / nr. 248
A T . A . . 4 . ANUL XI No. 248 ON SUMAR 1 :S J IAMI Redacţia şi flamfiiisftvția • IAȘI—Piaţa Utoara N@s c & tmtei iM’s M mmmmaw# «a ZIAK i-iionm^I cfwo i rnrnmmmmmmimmrwmmmmmtBSaam JOI 2 NOEMBRIE 1911 an MMfls IQ SnHl Jjjg as^iassasiamxm ?Ä Rßäi» ittCiSpaM nib/iiÎrecțiahca mal c&msMm#tsmMJbaia »mmrwm.<-mi esmutssmammaín SiUuâţtoi pe frostl Mor iiaifene a foitcaptui Iadă raital Pia am SITUPiTîR Ia occidessf, p« frontal Ypfa, ssftaitata d« ?rtilerie pronunţii Se armatele eegîeze. Sfiiii*ţtoaca sîsțonară ps frontal francez. tul Italian dwsmand &\s impedicat de rezistenta armataUene la nord, unde stau luat prizoiieri șî und® adergarda rata.. Pe frontal răsărite® armatele italiene a’au retras si, In sesul căr«ia conftaui o vie activitate de artilerie. Meiză ds la Beilani Ia F«lk$. Regele șî guvernul italiei au lansat ua manifest cătră popor îndemaâ«du-î m ritzistență și cxprinâad îftcrtdtrea în victoria finală a Aliaţilor. Pa frontul nostru foc de ialantarie şî activitate de artilerie în vatea Trotaşuluî, şi în regiunete Orozeşti şi Varniţa. Bateriile risse au împrăştiat grupe de taaiaid cari ieşiseră din tranşee spre a fraterniza. minmum contra Italiei au aşteptatIMI Campania contra Italiei, departe de a se termina prin lovitura din Alpii Julieni, a intrat întra faza cu totul neprevăzută de către austrogermani* După întârzierea în poziţiile provizorii de pe Tagliamento, Italienii, întăriţi pe fiece zi mai mult de diviziile franceze ce le vin în ajutor, se pregătesc pentru a mar© lupta deciziva, care se va da în condiţiunile voite de comandamentele aliate. Prin urmare toate rezultatele obţinute până acum de ofensiva austro-germană şi trâmbiţate pretutin-i deci drept o mare victorie, sunt în dependenţă de această bătălie formidabilă în câmp deschis, astfel încât nici un rezultat strategic nu are pentru moment o consistenţă definitivă. Lupta continuă, mai înverşunată, cu mai multe forţe şi cu un caracter da apărare naţionala a pământului italian, care înzeceşte valoarea fie cărui luptător. La aceasta se aşteptau Giermanii? Evident ca nu, deoarece forţele lor sunt abia suficiente ca să întârzie 1 ivitura de graţie pe frontul occidental. Ei se aşteptau ca atacul neprevăzut din Alpii Iulieni să pro- voace un astfel de dezastru mill- ter şi o astfel de depresiune morală în poporul italian, încât Italia „sâ fie scoasă din luptă“—expresia e a marelui ziar nemţesc, Germania—şi să lase mână liberă austrogerman lor pentru a’şi trimite forţele contra celorlalţi duşmani. Fie ca Italia avea să încheie pace separată, fie că avea să rămână deliutiv incapabila de lupta, ea trebuia să fie eliminată din rândul inamicilor Germaniei, înainte ca armarle americane să dea noui forţe ■partidei Alia fitor. Acesta ar fi fost un rezultat politico militar de o reală importanță pentru Puterile centrale. De fapt Insă acest rezultat nu a fost atins, tocmai fiind că lupta continuă şi creşte în intensitate. De pe acum chiar sepoate observa, din însăşi încetinirea înaintată austro-germane, că rezistenţa se consolidează şi ca armata italiană surprinsă îşi strânge rândurile. Întărite de fraenco-englezi, pentru o revanşă apropiată. Campania din Italia în loc de a scoate din luptă ca un dușman al Puterilor centrale a scos cu totul di Acesta e un rezultat sigur. Italia este doar ţara clasică în care duşmanii obţin victorii ca ale lui Pyrrhus.... 99tamil neagra de Const, foîuleţ Bombe cu otrăvuri, gaze asfixiante , bombrasse cu toxice rare ei puternice — de care Borgii ar fi azi geloşi—fiole cu quinteaseste de microbi patogeni, curse iariene cu victime alese de predilecţie printre fiinţele ce inspiră milă şi solicitudine pieilor roşii, toată gama ignomiilor odioase şi ororilor neaumite încă în vre-un dicţionar; toată orgia de sânga şi înşelătorie a celor mai slab înzestraţi de natură în lupta imoralităţei; toată seria neagră a imoralităţilor triumfătoare la moment, a deşteptat în sufletele ce relevează, indignarea şi dispreţul, „germania neagră® este astfel un ecou îndurerat al vremurilor de azi, trezit în sufletul unui scriitor sincer, care se numeşte Const. Rîuleţ, Mica broşură care conţine poeme în presă şi cântece de duma naţională, este astfel o contribuţie la o istorie a sufletelor româneşti din anii cei cumpliţi, la care am aşteptat, am plîns, am sperat, am dorit, am simţit amarul despărţirilor, şi viaţul atât de rece şi atâta de aproape al morţei. Şi dintre cei ce au simţit mai profund durerile momentului, sfârşirea despărţirilor de apururi ; vitregia soartei; nesiguranţa zilei de azi, şi bahamai consolator al speranţelor Îndrituite ai zilelor de mâicfi, de sigur în sufletele de scriitori; seci® cari poartă în ei rezonanţa durerilor ce plutesc ca norii negri peste un neam, sunt cei ce au simţit mai cutremurător de adânc injustiţia kuiturei şi bailsria organizată. Cele ce a scris aktiei Const. Rîuleţ despre Germania sunt pagini de doliu ce găsesc în noi ecouri profunde, sunt aspecte ale simţim noastre prinse pe— ,portativele“ stilului, şi armonisate la fraze ce evocă dureri—var ! atât de Înţelese de noi toţi contemporanii suferinţelor româneşti! „Germania* cea neagră’—cine dintre noi n’a Înţeles-o ?„ petronius 11 Panica îa I« din Trena Paris.—Ei zilele im urmă o adevărsM psaiea sta procta ta Ram âia Viena. Ia ziua ie 6 Noembrie operăttuaîie nu trebui sa fse tatrerspta ta era i etapă amiază, din cg»za taraires pe tare & Imn ataaeriîe. Operaltasile de clasa Setăia vâidttte br*ss a» pertui îi sursei ailei 115 «oroae, acțiunile latre priederilor dă t;,anspor£ gu peredS 150, ale industriei sîderar- EVENIMENTELE Din ItUSIA SITUAŢIA LA PETROGRAD — Din presa rusă — PETROGRAD, 20 Octombria. De la Marele Cartier a’a primit pe cale directă ştiri, efi la Petrograd ca bolşevicii au împotriva lor aproape pe toţi „Tentreflat“ a mpt o cu ei şi a trimes pe reprezentanţii săi la „Comitetul Salvărei Sevoluţiunei“. , Uniunea telegrafiştlor nu a permis accesul în disecţie şi a ameninţist cu grevă a întregului telegraf, dar, se va face uz de violenţă ; toate căile afară de cea de la Nord-Vest, sunt înarmate împotriva bolşevicilor. In tipsîe garnizoanei se observă o transformare în starea de spirite şi soldaţii în grupe vin la conitetul central al ţăranilor şi la organizaţiile de partide; automobilele blindata trec in neutralitate, marinarii de asemenea ; se observă schimbare şi în masa locuitorilor ; ea începe să opereze la mod real împotriva bolşevicilor şi a ridicat patrula pază de cei din urmă la Duma oraşului, îmmpotrivaComitetului Salvărei“ Situaţia bolşevicilor devine imposibilă şi zăpăceala în cercurile lor creşte prin apropierea trupelor de Petrograd. Miniştrii socialişti au fost puşi la libertate. SPICUIRI din presa ungurească Germania judeca păcei. — Chestiunea cehă.—Condamnarea unui magistrat român. — Ungurii contrăi Kaiserului.—Epidemiile din Budapesta. — Lupta între unguri şi amiriad „Virág* arată că de teama Raţiosaîităţilor subjngate de Monarhie, nu e cu putinţă să se facă o reformă electorală „omenească“. Dacă Germania s’ar mai putea reculege după răsboi, maghiarii nu o vor putea face din cauza acestor naţionalităţi. Şi pe această temă continuând ziarul maghiar scrie textual: „De aceea e neapărat de lipsi să-i facem pe răsboinicii din Budapesta să înţeleagă că Ungaria în râsboiul acesta nu poate câştiga nimic; ea trebuie să fie mulţumită ca să i se salveze Integritatea teritorială“.* „Magyarország“ publică un fulminant articol în care documentează că pacea an poate veni din cauza Germaniei, care pretinde a fi stăpâna lumii—ceea ce lumea nu va tolera niciodată. „Tot învingem şi iar învingem—scrie autorul acestui articol—şi adevărat e că nouri tot mai grei se lasă asupra noastră ! Cancelarul Germaniei a vorbit şi acum de pace, ca şi cum duşmanul ar fi sub genunchii săi! Aceasta e o greşală, căci oricit da biruitoare ar fi Germania, ea nu va putea sili la pace o lume întreagă“.* Chestiunea cehă preocupă toată presa maghiară—dovadă de puternica mişcare a cehilor cari vor să scape de tirania regimului austro-ungar. „As Est“ anunţă că cehii, la revendicările lor, doresc ca şi districtul Ratabov din Silezia să fie încorporat în statul lor.* „As Újság*“ primeşte ştirea din Lugano că la Roma s’a înfiinţat o societate pentru construirea unei căi ferate peste Valona şi Monastir la Constantinopol. Trecerea peste Otrenio s’ar face cu luntri cu vapori.* Dr. Alexiu Bogdan, subjudecător în Isba, a fost condamnat de curtea de apel din Seghedin la pierderea oficiului pentru că a preamărit diplomaţia română şi pe Brătianu. Casaţia, în urma recursului făcut de dr. Alexiu Bogdan, a aprobat sentinţa curţei de apel („Magyarország* din 16 Sept. 1917). >1« Conform unui raport al medicalul oraşului, Feleki Bela, cazurile de moarte se înmulţesc mereu la Budapesta. In special tuberculoza face ravagii, din causa lipsei mari de locuinţe, ♦ 10 şi sunt triviţi şi supuşi la cel© mai grele şi mai umilitoare corvezi )■ Ştirile ce sosesc zilnic din diferite surse, anunţă tratamentul sălbatec la care sunt supuşi prisonierii civili romîni, internaţi îa lagărele din Germania. Scrisori sosite în ultimul timp de la românii ceri au scăpat din lagărele germane şi cami actualmente sa găsesc în ţări neutre, vorbesc cu groază de chinurile ce le îndură intereşţii români în lagărul de la Holzmieden. « In acest lagăr au fost aduşi vre o zece bucureştieni, dat de cars mulţi studenţi şi persoane de distincţie. Aceştia sunt ţinuţi în barătei mizerabile, supuşi la munci forţate, penibile şi umilitoare. „ Prizonierii civili muncesc din Siriu dela 6—11 şi dela 2—7 ; sunt înjuraţi şi maltrataţi" * Scrisorile anunţă că în acest lagăr au fost admişi d-mi M. Auloaescu, decanul corpului de avocaţi din Bucureşti, procurorul general Diaconescu şi o mână Mihailescu ; cel dintâi fracturîndu-şi o mână a fost internat intr’un lazaret.. Aceşti internaţi au fost băgaţi în baraca pedepsiţilor de drept caîmpotriva tuturor regalelor de drept internaţional şi de simplă omenie, germanii supun pe internaţii români la un regim de tortură care cutremură orice conştiinţă civilizată. • Va veni însă vremeacînd Germania va fi chemată să răspundă de toate crimele săvirşite în cursul acestui război. „Magyarorszăg" publică în numărul din 11 Sept. a. c. un articol în care atacă discursul Kaizerulei rostit la Riga. »Un astfel de discurs nu promovează de loc pacea, din contra o depărtează. Maghiarii nu pot avea din continuarea răsboiului dacît jertfe, amărăciuni, nevoi și neessuri, cari vor avea repercusiune asupra vieții viitoare“. * „Az Ujsag“ în No. 220 consacră un elogios articol d-lui C. Stere pentri ca a scos la București ziarul „Lumina“ în care face politică austro maghiară-germano-turco- bulgară. —...Fără vreun alt comentar din partea noastră!* Acelaşi ziar anunţă că consiliul comunal şi prefectul poliţiei din Budapesta, împreună cu ministrul de intsrne, au discutat chestiunea evacuărei tuturor străinilor car se aflăîn capitala Ungariei. Primarul Vienei, d. Weisskirchner, aflând acest fapt, a răspuns că va lua acelaşi măsură pentru ungurii cari se află în capitala Austriei. Louis Léger comunică într’un memoria 3 „Influienţa italiană asupra literaturii slave în Dalmația, în secolul XVI lea". El studiază această înfluienţă în opera poeţilor Sisko Mencetic, Georges Drziz şi Marko Marulic, cari au fost tipărite în Italia, iar cu mult mai în urmă au fost tipărite într’o ediţie definitivă la Agram, sub auspiciile academiei sudslave. Louis Léger insistă mai cu deosebire asupra poemei Judith“ a lui Mîrnîk, care , o evidentă aluzie la războiul meditat împotriva turcilor. A treia edifiune a acestei opere imprimata la Veneţia în 1642, este însoţită de o gravură reprezentând creştinii înarmaţi împotriva turcilor. ECGOffl la Decembrie vom avea, la Este-Arte, o expoziţiune artistică consacrată răsboiului nostru naţional. Pictorii şi sculptorii noştri cari, cu autorizaţiunea Marelui Cartier General, au fost pe front în timpul actelor eroice ale armatei, au reţinut în schije cele mai înălţătoare momente din viaţa ostaşului ,ci din cadrul întreg al luptelor ce s’au dat anul acesta. Ei execută în mare aceste schiţe cari transpuse în tablouri vor reda, artistic şi istoric, momente reale, nespus da înălţătoare, din războiul nostru eroic. Expoziţia mea va fi oficială şi publică. Vom da la timp numele tuturor artiştolerr expozanţi. « Edmond Rostand a scris un lung poem intitulat „Le Vo! da la Marseillaise“ pe care drpă ce l’a cetit, l’a publicat in „Journal de l’Université des Annales“, Poemul, care are multe şarje spirituale, şi multe sclipiri briliante, a fost reprodus și în câteva foiletoane din „Le Journal de Kassie“. : * A încetat din viață la Paris. Pau Msysr, un, reprezentant al filologiei franceze. Iampreună la Gaston Paris, mort și el, Paul Msysr a fondat, la 1866, „Revue Critique“ iar la 1872 „Romania“ în care au dat o impulsiune puternică nouei filologii. Pe urma Iui Paul Meyer rămân între alfele următoarele opere: „Re^ueil d’andens iextes“, „Aîf»andre le Grand dans la lit ératura frsncais du mojen ägc“, „L’Hritoire liitéíaire de la Francs* etc. Înhumarea s’a făcut la ciatiticul Montparnasse. »FORMAŢIUNI rJS „Monitorul Oficial* de azi ” Noiembrie publică listele de pierderi No. 1 83 şi 184 din 23 şi 24 Februarie 1917 In aceste două liste simt pesta două mii de ofiţeri, grade inferioare şi trupă, morţi , dispăruţi. rB Brigada de siguranţă a arestat pe indivizii fronarul Nistor Constantin şi lăcătuşul V. Ştefaniu ambii în aervieiul căilor Serate, pe care i-a înaintat parchetului pentru escrocherie. Intr’adevăr ei au escrocat pe soldatul rus Maxim Dediancu care făcea comerţ de tutuia, de suma de 4000 lei. RÎS Prefectura de poliţie a luat dispoziţia ca toate persoanete civile cari sosesc în oraşul nostru pentru 2—3 zile şi care nu au rude sau cunoscuţi unde să locuiască, să se înscrie la comisariatul gărei. a * Drecţiunea generală a vămilor a făcut cunoscut tuturor şefilor de servicii şi de vămi că Intrucit funcţionarii vamali, suci militarizaţi nu se acorda nici un lei da permisie sau concediu. 0 81 Ministerul de interne a dat o circulară prelcturelor de judeţ prin care pune în vedere că toate ajutoarele ce se acordă familiilor celor mobilizaţi să se facă în faţa primarilor, ia D. Inginer silvic Dumbravă a fost , însărcinat provizor cu conducerea ser® viciului silvic şi domenial din Epitropia Sf Spiridon, în locul d-lui inginer Apostolescu care şi-a regulat drepturile la pensie. E11 Pedeapsa cu moarte pronunţată în contra soldaţilor Popovici Const. şi Balinescu N. de către curtea marţială, a fost comutată la 5 ani închisoare corec- Iţională. 81 Monitorul Ofcial de astăzi publică , decizia ministerială prin care se institue din fiecare Judeţ comisio şt pentru constatarea şi evaluarea pagubelor cauzate