Mişcarea, decembrie 1917 (Anul 11, nr. 271-293)

1917-12-02 / nr. 272

. t v -X wmm* ANUL XI No. 272 * Assam an bamap? IO bami fkefeetfa și BdmfrifsfmBBĂSi—PiațaMts Net # ătâmsM , M m wipp TC p A M M ZIAR HflTIOrím.-UBEímL COTT&ffi» Kt SÂMBĂTA 2 DECEMBRE 1917 BH BUMflR J f5/ ft7 & M almB&iws «mf emMâ smmaaamammm SITUAŢIA pasă Verdun, România intră In război alături de Franţa. Sângele soldaţilor noştri se are frecaşi o: ?decîd s'a operat o incursiune rtusică la Ponfinet, TMestfcă fs alunci cu sângele sol «îfde &’au luat prizoaieri. Ua aîsc dus nai a fost respisa îa Vaega ./ . /ranceste*» vreodată «ru. «i naaitol I* Buecoart. ‘ «ea-Trdi aeroplane germane au foat doborâte iar alîe trei avariate, sireau putul să ajute pe ale voastre, P* frontul îîa?aa iaam’cul îstimpinâ o viguroasă rezistențS. Povara sacnficiilor noastre va fi «rea ce a dstermleaî pe inamic &â sl mărginească operaţiunile la acuşurata Prm *Pa*a recunoştinţa pg tiual pe arîis «trie. Pe froniul Salonicului s’a.oparat © incursiune reuşită îa regiunea Esrakii, capteâaduss pr3z»nkri. In Camera Comunelor d. Boner Law a depus ua profit de lege relai*¥ la isdusîria metalului. Cornual aîe e ofiîaie Siua că îa zius de 28 Noembrie g« nemin! Alimby și a facat intrarea pe jos In Ierusalim. Cucerirea Ierusalimului este discutată di prin germna care arată orfanţa acestui sums dia puisct de vedere politic şi moaî SUPĂ ARMISTIŢIU Compensaţii Cu toata paralizarea actuala a frontului oriental, Aliaţii au obţinut har in utimele zile de luptă trei mari rezultate militare care dovedesc în chip nefedoeinic că ei au colopsrmvt pe larg absenţa acţiuni-** lor din orient. In primul loc incomparabilele trupe eirghze au sfărâmat suprs* mul efort ofensiv al Germanilor pe f frontul dela Cambrai Acst efort reaminteşte prin vio- • îenţ* desfăşurării lui, prin risipa sălbatecă de vieţi omeneşti şi prinjj stătuiaţa lui fonetică acel uriaş masacru cfeîa Ypres din Octombrie 1915 în care massele germane pâreau că au dat cea mai brutală dovadă de forţă. Fanalizate acum din ciz’a când inepuizabila Americă va lua locul Rusiei şi pe câmpul de război. Aşteptăm cu toată încrederea acel inevitabil moment. — K — şi copii, s-au aruncat iarăş în luptă! divizie după divizie, în rânduri,! strânse, cu supremul die Wachni am Rhein pe buze, pornind săî sm dga odată acelor implacabili furi g’esi victoria pa care le au zădâr-f ni rito pentru totdeauna. După con-;! staturile criticilor militari au pierit, în 3—4 zile 100 000 germani, fără] ca să fi obţinut da cât o parte din cuceririle pe care englezi le-au făcut la ultima lor ofensivă. Spargerea de front, drum spre Canal, rezultate de zive—nimic. Al doilea rezultat obţinut de Alaţi este zădărnicirea încercării ofensve contra Italiei, la munţii Lombardiei şi în câmpia veneto luptele au reluat caracterul de atacuri locale asupra unor poziţii care să amelioreze doar frontul, fără sâ-i postă da măsuri hotărâtoare. Rezistenţa trupelor italiene şi ajutorul eficace al Aliaţilor francoeaglezi au înăbuşit lovitura austrogermană. In fin© un al treilea rezultat important îl obţin trupele antanice din Palästina care, ocupând Oraşul Sai, dau turcilor şi prestigiului german în Răsărit o lovitură iremediabilă. Dai chiar în momentul în care, prin paralizarea frontului oriental, germanii şi aliaţii lor dispun de cele mai multe forţe de care mai pot dispune, nu numai că nu sunt la măsură să dea lovituri cu caracter cel puţin virtualmente deciziv, dar încă sufăr pierderi grave, pe care nu le mai pot premedia. Astfel paralizarea frontului oriental este larg compensată prin şi va fi coropaasata în chip de i»»cnrMri5WTB Franţa şi Hunnia Suntam in nsăsurâ să p-'blicSm acare textul mtagîal al discursurilor roşiile cu prilejul recepţiei soferice la Eliseu a n tufei nostru maistru plenipotenţiar la Paris. D. Victor Aotoaescu, prezintârad scrisorile sale de acreditare, a spus : nou de na uca păcsi care ie-a Sică l . . « , ^ . rit dB pe frontul oriental; massel.f 3lscursul d-lui V- Rntonescu germane, formate totuşi din bătrânii Domnule Preşedinte, Am onoarea ds a remite în mâinile D voastră scrisorile care mă acreditează în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Regelui României pe lângă guvernul Republii franceze. Dragostea pe care eu personal o am pentru Franţa, unde mi-am făcut studiile, a sporit statornic prin legăturile afectuoase pe care l-am păstrat cu foştii mei profesori, acei reprezentanţi ai cugetării franceze, cari au răspândit in lume claritatea, cultul frumosului şi el dreptăţii şi au făcut ca Franţa să fie pretutindeni venerată. Legăturile puternice dintre România şi Franţa, Domnule Preşedinte, datează de multă vreme, numai prin voinţa hotărâtă a Frankiin 1899 alegerea unui principe comun făcu din principatele Valahiei şi Moldovei, România actuală. Această legătură solidă făurită în întregme din recunoştinţă, comunitatea de origină şi puternica atraiţie pe care a exercitat-o totdeauna asupra ţării noastre gentul Franţei trebuia sâ însemne mai târziu cu forţa unei deciziuni a desişului, calea României. Când în 19jo fură cunoscute la noi nenorocirile franţei populaţia Bucureştilor manifestă energic contra Germaniei; şi când, în 1914, franţa fu atacată, noi ne-am simţit atinşi. Ca pentru a apăra civili soţia, ea însăşi ameninţată în ameninţarea franţei, România se deşteaptă, îşi scrutează trecutul, îşi priveşte în faţă datoria pe care i-o impune grija de viitorul său şi, în simpla desfâşrare a forţelor aliate mmmm prin care bravii voştri soldaţi afirm cetatea pe veci glori care strămoşii noştri o avem pentru franţa. In aceste zile pline de încercări pot să vă afirm. Domnule Preşedinte al Republicii, România nu se simte nenorocită căci ea are convingerea nezdruncinată că păşeşte către destinul sau istoric. Im acest mare război, în care o duma glasul fraţilor săi oprimaţi de veacuri nu este durere pe care ea să nu fie gata să o îndure, nu e jertfă care să i se pară prea grea. Câmpiile mastve pustiite, oraşele noastre pângărite de către duşman, tarna prosperităţii noastre ce se înfripa temeric, răniţii şi morţi noştri, atâtea nenorociri care o lovesc, sunt privite de România prin martie sau speranţe. Unitatea naţională, vis secular al neamului nostru, păstrăm ne şovăită speranţă, va rezulta din aceste grele încercări. Sigură de victorie şi încrezătoare în cuvântul Franţei şi al marilor săi a Hali România va lupta până la sfârşit cu realitatea şi bravura ale cărora mai imită expresie este nobilul său rege. In această oră decisivă România ştie că unitatea sa naţională, indepedenţa sa politică, prosperiatea sa financiară şi economică sunt strâns legate de prosperitatea şi mărirea Franţei. A desvolta alianţa noastră a o face rodnică este o sarcină care mi-e stumpă şi căreia mă voi dedica cu toate puterile mele. Îdrumesc să sper, domnule Preşedinte, că pentru împlinirea acestei misiuni pot să mă întemeiez pe bună voinţa D-voastră şi pe concursul amical al guvernului francez. ’Răspunsul d-lui foincar© Am păstrat «dân, întipărită în amintirea mea o imagine pe care nu o trec fără melancolie astăzi când duşmanul calcă pământul fermecătoarei voastre Capitale. Sosind altădată la Bucureşti, după ce trecusem prin Germania, Austria şi Ungaria, am avut sensaţia foarte vie că mam reîntors în Franţa venind din ţări streine. Auziam pe străzi trecătorii vorbind franţuzeşte, vedeam în- florind pretutindeni spiritul francez. Această fraternitate care îmi aparea atunci cu o figură zâmbitoare, ia în faţa grozavelor evenimente care răstoarnă lumea o înfăţişare grandioasă. Popoarele noastre, în picioare, luptă alături pentru acelaş ideal, ele îndură aceleaşi suferinţe, fac aceleaşi jertfe, nutresc aceleaşi speranţe şi păstrează ca şi fidelii lor aliaţi, aceiaş nă zguduită încredere în victoria Dreptului. * Intreaga presä francesä a reprodus și a comentat cu toată simpatia aceste discursuri, semaificative m&Edestapî ohcia,® ale indisolubilei alianţe dintre Franţa şi România. In acelaşi timp, într’un discurs rostit iare un un a fi tei ruse, Iann a declarat că „evazivul răspuns pe care Germaniaa dat condiţiunilor noastre de a nu deplasa trupele pe frontul italian şi pe frontul de vest, ne a obligat să întrerupem temporar convorbirile, dar sperăm să le reluăm. Nu e vina noastră că ele au fost întrerupte, lucrătorii germani să fie convinşi, o declarăm în mod public, că dară hotărăsc să susţină guvernul imperialist şi spoliator vom continua războiul“ Da acrste decreraţiuni se intrevede limpede prima de «iluzie ce au suferit-o condus»ori d® astăzi ai Rusiei In privinţa mentalităţei şi sincetităei germane. Dar democraţia rusă se va convinge în curând şi mai compiect de adevăratele intenţiuni ale imperialismului prusac. Germania imperialistă, reacţionară şi anexionistă va fi uşor demascată şi atunci democraţia rusă va fi in măsură sa se convingă unde e adevărat duşman al Rusiei noui şi al democraţiei internaţionale. Până atunci Germania va continua să joace un dublu rol, de duplicitate şi de pacifism salamic, dar care se va termina în curând prin edificarea complectă a opiniei publice revoluţionare asupra primejdii imperialismului prusac. ABEVARATrii ©3JSMAW SanGiali fisa Iii Telegramele sosite din fotograd a» nun ă două manifestaţiuni cari în împre* jurârile de asăzi, au o semnificaţii de® osebită, şi care pot avea cons cinfi foarte interesante pentru desfăşurarea viit surs a evenimentelor. Intr'un articol din ziarul maximalist „Prava“ tratativele începute între Rusia şi Germania sunt prezentate într’o lumina nouă : demarcaţiunea categorică nbe democraţia rusă şi imperialismul germa. Ziarul maximalist spune că „guvernul “ german se ştie că dacă ar voi să constrângă Rusia la o pace ru onestă patriotismul şi dragostea pentru revoluţie, vor face să renască entuziasmul pentru apărarea reveluţiunei şi enoarei* Flîîlfdl Si DREPT Ma tifîs'Sr le omerwşti de' energie, individuale sau socîsle, mici sau în proporţiuae cit de mari, nu capătă aprob*rea ctKşiiafjri umane eterne, şi mai ales mi mişc sentimentul de admiraţiune, de’cât dacă reîui«jide lor coastitue valori morale. Din toatle vremurile canserinţa universală morală n’a apliudaî manifestările de puteri ale colectivitâţii sociale, organizate memte, de cit auto condiţiunea ca aceste mafestări să ducă, sub toate raporturile, la mai bună stare a celor cari acţionat, fără vătămare de nici un feî, m&îeritiă sau morală, a celorlalte colectivităţi sau state. Puterea de expansiune, organixare şi Civilizaţie a Romanilor asupra popoarelor, cari au râzut In sfera lor ds acţionara, a stârnit aaiteafirae şi a capatat aprobarea universală, Eiiadcă acţiunile sie înfiişarea poporului roman coincideau şi erau compatibile şi cu Înălţarea popoarelor asupra cărora ajungiau razele geniului lui organizator şi civilizator. Estin.ferea şi cuceririle romane nu însemnau strivirea energiilor naţionale locale, ci o punere a lor în valoare şi chemarea lor , o viaţă superioară, acesta a fost rezultatul obţinut de Romani în coloniile romane, pe cari ie au crmcat din Galia şi până pe ţărmurle Dunărei de jos şi Marii Negre. Dintre popostere modeme numai în coloaisâîuii, engleze şi franceze găsim ceva asemănător spiritului de sxpaustuae roman. Ni re ic de asemănător ru găsim din coaira in expansiunea germană , dacă în m*nife&îume consiferabile de organizase și de putere, de can get mumii au uat dovadă, ăs la t&bucmirea catastrofelului actual cQeî’ici mondial, întâlnim ceva care îngrozește sp re voită tztrem co«''eci«ţ®i umană ultragiată. Am Deutschland abr alles nu înseamnă: patria germana înainte de toate cum pru^ebii, »u v«u aâ «utsac. g* aotamergâtori actualii generaţii germani, avapaji şi ei, la sen» iimemeie spiritului lioerai generos, ce a Sacâizii popoarele Europei iasre 1739 şi 1818 Pentru uroi^șii celor cari au iâ^at săbiiul de la 1870, Deutschland über alles tefSrmncftZâ ege mama universala a patriei germane, ne acria, ori cât de consid«r«uiBa mauife&taie de putere si a?8ta germaai azi, con3eci«)la umsnă universali va biciui, Sa es.rem și păai la sânge, nSiUiaţele lor s staule de a cerea prin o pregătire uriaşă, îa curs de decenii, sâ sluisscâ dreptul altor neamuri, mari şi miri, ps cari vosse să îe reducă îa stare de servitute economică, politică şi mosâ ! Numai cei, cari cugetă uşor, au pu« »ut să aitabe îneurearea, cu premeditare criminali, a germanilor de a Încătuşa Europa şi lumea chiar! Din contra, toată admiraţivm sa se cuvins pentru popoare , surprinse, mari şi mai ales mici, cari Sârâ a şi perde calmul cu toată surprinderea lovituri, luptă cu o splendidă încordare, cărei numai conştiînţa că luptă pentru drept şi libertate, îi dă întreaga elasticitate şi putere de rezistenţa, ia uriaşa înscreştare dintre germani, pentru cari puterea este dreptul şi puterile adverse pemru cari dreptul şi libertatea, sunt puterea, admirafiunea întregă se cuvine mai ales Statelor micii Belgia, Serbia şi Romănia. Noi ca şi Sârbii şi Belgienii n- am aruncat în luptă nebizuind-ne pe puterea materială ce ne lipsea ; dar pe puterea morală a dreptlui, pertru ette aupium. Io groaznicul const dintre putere şi drept—dreptul la viaţă liberă, ca neamuri cu rostul iar în lume—noi, cari ceream dreptul şi nu îndeajuns şi puterea de a-l apăra singuri, trebuia să aruncăm in balanţă şi cuvântul nostru. Chad germanii în Apus, când unguri şi bulgari în Răsărit s’au aruncat la luptă, ca să apese şi încătuşeze pe alţii, nevrednici de chemarea şi rostul său în lume ar fi fost poporul român, dacă, nepăsător şi taderent, ar fi privit cu mâniie pe pepit şi cu consciinţa neturburată, cu ca duşmaniilui ireductibili li făuresc lanţurile sclăviri neînlăturabile! Gestul Românii a arătat vrednicia Şi rostul neamului romili in lume! Popoarele cari luptă penru drept şi libertate, ne-au dat, o dată cu intrarea noastră în acţiune, toată arestunea lor pentru cauza, pentru care luptăm. Cum oricâte sforţări vor mai face germanii, la urmă vor suferi legea luptători or, pentru drept şi libertate, noi Românii, putem considera ca înfăptuite țelurile, pentru cari, în mod atât de generos, am sacrificat sângele nostru cel mai nobil G. D. Din nevoile comerţului Consfătuirile comercianţilor ieşeni ! In criza generală care bătuia nu numai la noi, dar şi în ţările cele mai productive, şi într’aceîea cari alimentează ce altele ca tot soiul de mărfuri şi fabricate, nevoile de care «pistă astfial comerţul nostru este de sigur o chestiune de mare importanţă economică şi socială. Cauzele care au determinat criza grea a acestui comerţ sunt îndeobşite cunoscute şi ele îşi au sorgintea, în primul rind, la angrenajul general produs de războiul mondial, la vederea unei ameliorări a sferei în care se află astăzi comerţul nostru şi pentru a cerceta cele mai practice şi mai lesne măsuri de îndreptare, preşedintele Camerei de Comerţ dinLşi, dl. Theîlea, care are o bogată experienţă in materia comerţului, a convocat în serii, ps specialităţi, pe comercianţii ieşeni, spre a discuta cu ei asupra modalitiţlor eficace ce a’ar putea găsi pentru a da comerţului o îndrumare sănătoasă şi potrivită cu nevoile actuale. In cîteva şedinţe ce au urmat la Camera de Comerţ, dl. Th. Jeilea a consultat pe comercianţii de manufactură, berărie, coloniale, sticlărie, etc. cărora le a arătat solicitudinea ce o au conducătorii ţarei pentru a asigura o viaţă normală comerciul nostru, cerând fiecăruia să-şi exprime părerile asupra problemelor comerciale astăzi la ordinea zilei, şi dintre care cea mai principală sute de sigur aceea a aprovizionării de mărfuri. Comercianţii au răspuns la apelul fă® cut de către representantul autorizat al comerţului şi au schimbat, în presenţa d-lui Th Jetica, opiniile, arătând ceia ce cred ei că a’ar putea face ca piaţa comercialâ să poată fi aprovizionată cu mărfuri. Aceste întruniri, folositoare pentru comerţ şi pentru public, sunt în continuare la Camera de Comerţ. Dl. Th. Jeilea consultă toate categoriilie de comercianţi pentru a cunoaşte, după proprii cercetări, toate nevoile comerţului şi mijloacele produse de cei iniţiaţi şi experimentaţi. Dezideratele exprimata de comercianți vor fi expuse apoi dlui ministru de industrie și comerţ, după care se va proceda la cele mai chibzuite măsuri de a se putea aproviziona paţa cu mărfurile și articolele ca lipsesc. Asupra acestor chestiuni vo® reveal. Presa germană și cucerirea Ierusalimului RADIO—Prest Cermatta arată eucerirea Ierusalimlui ca as mare succes moral și poltic.