Mişcarea, octombrie 1918 (Anul 12, nr. 221-245)

1918-10-01 / nr. 221

^ In orăşelele Herlen, Ştefă­­neşti şi Buruujeni s’au pus ba­zele cluburilor partidului napo tal­­liberal. *» Comitetul Socîetăţei de Gim­nastică Sport şi Muzică face cunoscut membrilor şi elevilor Societăţei că direcţia • Cinematografului Luxu (Be­­an) le face o reducere de 30 la suli la toaff r­atineurite, prezentând cartea de membru, beneficiind de această reducere şi familia. «•» Până când va trebui să pro­testăm în contra sistemului de pro­tecţie al Cenzurei? De ce ne-a tăiat ori articolul din „Journal des Debats", după ce acelaş­iricol fusese publicat în „Epoca" ? De ce ? Se va şti şi aceasta, e sigur. P­entr’o ordonanţă a Coman­daturei s'a dat autorizaţ­­ne socie­tăţii „Nordstern“ din Berlin de a fu­cţiona în Romania pentru a facee asigurări pe viaţă, etc I­n acest scop se creazfi o fi­ală la B­ureşti. ^ Asociaţia Generală a Ingine­­rilor aminteşte m mbrilor să­i că Duminică 30 Se t. ora 8 şi 30 are loc in a­cfiteatr­u de fizică al Uni­versităţii d’n .4si, Adunarea gene­­rali extraordinară' care nu s’a putut ţin° la 2­ S fit. n©fiind In număr. ■ ^ D-nii Toma Grilav si Ernest Ra­coviţa au fost numiţi avo­aţi clasa EI în di­e­ţ­a generală a C. F. R. ^ Bursa­­de schimb și efecte din București se va reies­­ide pe ziuta de 1 O­tom­brie. ^ Deschiderea cursurilor şcoalelor de tregere și specialități ale infanteriei, s’a a­minat pe ziua de 1 Noembrie. ^ La direcțiunea economică se fac zilnic sute de cereri verbale sau scrise pentru acordarea de alimente şi diferite produse ale solului. Toate aceste cereri nu pot avea nici o soluţi­une, aşa că ele pe deoparte lu­cra fără rezultat, iar pe de alta distrea­ză persona­­­l superior ş­ inferior de la adevărata lui muncă, aşa că toată îşi perde vremea în zadar. Aceasta pentru simplul motiv că Direcţi­unea economică are cu totul altă menire de­cât a apro­viziona publicul în mod individual.­ Rolul acestei direcţiuni este de a re­­gula ,pr­odu­cţia în aşa fel , cât să se poată aproviziona localităţile lipsi­t de la acei­a care au de prisos, precum şi pr­i măs rit, ce ia, să înfrâneze și să știi­ c­a K­r­n, SW aSKSk^rfW Dl '^k 15 A bd­i ca rea Kaîserului ? . 10 Oct.—Svonuri cu privire la abdicarea împăratu­lui in favoarea prinţului Eitel, al doi­lea fiu al său, care trece de a avea păreri liberale, sunt răspândite. UN COMUNICAT LEG­AJIUNEA FRANŢEI Legaţiunea Franţei ne transmite următorul comunicat: Ştirile cele m­ai tendenţioase şi mai de necrezut circulă cu privire la cedarea Bulgariei, a unei părţi din Dobrogea. Nici unul din aceste zvonuri nu poate desminţi declaraţia oficială a înţelegerei, conform următorului text autentic: . LY0Nj ^­I 30—....„Bulgarii vor evacua numai­de­cât toate teritoriile, in afară de Bulgaria propriu zisă. Chestiunile terito­riale se vor discuta la congresul general de poce­i. Este­­ absurd să se creadă că în clipa solemnă care este acea a triumfului Dreptăţii şi a banului Drept şi în ca­e politica­­naţionalităţilor va fi în fine consacrată,—înţelegerea ar putea să priveze România de un petec (ponce) măcar din teritoriul ei naţional Nerăbdare iasca în uerm­ania ^V^v |*i«Jjfc_staJ^.1 pea­scă specula. "­ri­mântui va lua o vacanţă de d­uă săptămâni, cu începere de Joi 4 Cto­mbrie. In acest scop s’a intervenit la căile ferate şi la autoritatea germană din teritoriul ocupat să se pue la dis­­■ -i ■ parlamentarilor, în seara de 4 Oriombrie, vagoanele aecesare de per­soane şi de bagaje ♦ Senatul a votat ori fără nici o mo­dificar­e proiectul adoptat de adunarea ci­rulaților, privitor la sporirea taxelor pe­ alcool, băuturi spirtoase, zahăr şi glu- duce Statu­anu! acesta De asen. coi rir. văz ? Ț­i d­e înch­ine. cu Di Si . Cur . ea ­0 calculează că aceste taxe vor a­­m­ venit de 300 milioane L. 400 mil to­ne anii viitori, .a Senatul a mai votat pri­minul împrumut intern, spo­ri iioane a creditului de rea taxelor şcolare, şcoalei pregătitoare de mai­­şi marsi­e de­ gimnastici de pe lângă Sa­rtea de Gimnastică,­­ pe Luni­i Oct. a. c . până la această d 9 Oct. consti­ td. scrierii ideză a ales la grafului 38 ai ferend­e iRege este 0 a vor se pri- tuției din 1772, prin aclamație. pe prințu­l Friedrich Karl von Kiessen ca Re­ge a­l Finla­ndei. Pua bemtineza declar­ă în scurte comentarii că a­re­ afacere pur finlandeză,cu care poli­tica gerntană nu ar■eniînie de a face. majoritaatea poporului german vrea Divis iar marea nu publică că are nepot: de: Un submaestru croitor el. I Ua submaestru curelar cl. 1 v Un submaestru potcovar ci. ill U» sergent­ instr, .de. trompeţi. Doritorii să se prezinte la aceri p.vi­­îa Î?$I (Copou) avâ ii actgle n„c - Mari victorii franceze Germanii se retrag mereu PARIS 11 OCT. Francezii şi menţinut pretuEod-uni, contactul­­cu inamicul al cărui m .C,a e de re! Mg­­­re a continuat în diferitele puncte ale frontului. La nord de... Franc­zii au ocupat şi au depăşit Chivy şi Morlins. Trupele italiene au atins la nod de Court­ecou­, Chemi­ne des dames, pe care fia I-­ zi­l ţin panâ l­a înălţimile Cerney-en LaonoiIn Champagne ei au pin priorul în mai multe puncte pe malul nordi ■ al Suippei intre S . Etienne şi mull., sur Sui­pe, precum şi în Var­uch­iiile, Vandetre şi SE JVlasmé Mai la est, urmări d­in amicul la retragere, infanteria franceză a luat feemb­le, Mont St. Martin, Conbau și Brieres Parlamentul francez aprobă răspunsul lui Wilson LYON 11 Oct. Nota că răspuns la cererea de pace a Germaniei, au întâm­pinat o unanima aprob­re la Camera deputaţilor. Comis­i­­ie pentru afa­cerile streine sub preşe­dinţia lui Franklin Bouillon a votat în unanimitate un ordin de zi, prin care aprobă răspunsul d lui Lansing şi declară că şi ei au încrederea că guvernul nu va primi în numele Franţei vi un armistiţiu, care nu a­ asigura satisfacţiile şi garanţiile datorite armatelor ale Enten­­ţei. Pe lângă act acta grupul radical socialist a aderat la mod unanim la o decla­­­raţie prin care se aprob.­ cu totul răspunsul preşedintelui Wilson, dat în cuvinte atât de ferme şi p­udenie. Arătând o aşa de mare perspicacitate şi care prin con *­diţiile practice impuse, fără de executarea cărora ori­ce armistiţiu ar fi în afară da de chestie, arată o aşa de adâncă și sinceră dorință de pace. Germanii primesc toate condiţiile lui Wilson Lyon, 11­­M.­­Hota preşedintelui Wilson a fost primită în Germania. Cu privire la prima chestiune, Germania va repeta numai ca ea­­ primeşte după cum spune „Nord­deutsche Algem. Zeitung“ întregul program al preşedintelui Wilson, fără nici un adaos şi fără nici o restricţie ca bază a păcii. In ce priveşte chestiunea a treia, Germania va răspunde că preşe­dintele Reichstagului a proclamat la 5 Oct. că programul guvernului este în acelaş timp şi al Reichstagului şi al întregului popor german. Dl Vivîanî despre răspunsul lui Wilson PARîS M Ocf — întreaga p­esă prime te cu ©.aprobare unanimă răspunsul pr­­edio­ului Wil­ou la nota germană. I). Vi­vani, fos preşedinte al consiliulu­i, se exprimă astfel în »PETIT JOURNAL“ : M­o­.a e ferma, fără brutalii te mîn­dră, î..să li « sita de insolenţa, pe .care a des •••ori Germania' vietoreasa obişnuia s’o aibe faţă de învi­şi. Ea e substanţiala, furnizînd raţiuni şi conşti­nţez tuturor, d­ar nu’ în Ge­mania argumente de nerespins. p- ..termenii pi suc­­­o dem U ■­­E rândul Tutch­'er Ceetiae ai mis' t vi, pi se­ inspiră ii'n posibil;t tea condus:-Tit a l datoria sa e în acord com; ’ ct c­­(iov ii. m­er n­st. CC. V^' rt C'­vril- . lui.. de care \v Eo­­s­ n­at smet'can a­v 4*rile Americanii au reluat ate nţ * * — Prizonieri ; noi puncte importante cucerite — Lyon 11 Oct. Pe ţărmul drept al rju’ui Meuza trupele fandeze luptînl împreună cu arm­­a ame iesnă au cos ,ic i înaintatta şi su enţiii’ri cu vil ic terenul împotriva un r desperau contraatacuri. Marguiîe itene ale localităţii' Si vry au fost cu ăț t de trupele dușmane și râmîn In mina norstră, P® s'î. a vlultji Tease co a dav­e' Mar’.c a fost Iurte dirE o aprigă luptă. Mai deperte spre. vest dușman» 1 a­m­­ alungat din pădurea A’goai. pe care o .•,•■•î­n­­tțpune cu. sila­­ţen­itate, iar trupeie noastre cu aţînât linia Souversnce Margr­e- Chevieres și în fața Ie ea ll răii Grand­iâ­e. J.rire P, tzonerii capturaţi as* zi» renii­­iric'.i'i mai mult du .IObO st­ră-.ese un colonel si două state -m­ajoare de b­ialioi» complecte. e * Milenii arTYVd-1 ri Lyon, 11 Ori, — Ag-U'a C: frai p L’fcn o n dă cu p 1 răsp n? ! gU.­vernului american. Se a­s că i ... p:;n -;:i e conform n./eplâ il Ir;-Îngerii si că i'â a mi n iun! de .pace­­i ..p ă și dur.»bilă. ; ns’rc/e : rin fap’e că, la sân, propune ea e lui Wilson on a a rid a t că depinde orie dar Guvernul italian conv’n de 1 și cr­oncii. s .voin'ri unar-'m. a - a­ Criza la Burse. Demisiunile mai multor miniștri. Radio 1| Oct.— Rezu ă din telegr­am­eîe elvețiene că opiuiun­ea publică în cre va i i a tace cat o devara ă nșu are, aflând ă Wilson n’a opus un refuz pujo­s­­.ij: n­­­e ponte spune că e ’ent ment ! Germ n’ei in ora a. turlă • e semna. și ac. le.nză criza la bursa și criza în ce c d­ e politice Mi istm! de ră­boi Eproviziona i și șeful de cabinet a u Wi hc ni ar fi dem s on t . Ucrainenii pretind Bucovinat?S c, , n». ^ ‘t*11 Beria-;—Biroul U cranian din Lausanne comunică nota u mătoare: a .dim.-tt ui Elveţia Un con? liu naţional ucranian compus din reprezenta, ii a’-, aproape tu t ir r partidelor politice din Ucr na, ' J Ga it.â orient iii şi Bu .OVINA (?) sunt re vezentate. Consulul are ca r­cop să apere interes­e!e­ristului ucrainae în străinătate, intrînd în relaţiuni cu organizaţiunile similare din Paris, Rom. şi St de’e Unite COMUN CAT­E­MAN Marele Ca tier 11 [10,19­8 Teatml de război ap s an. Ea sud vest de Douai a­ pornit dus n­nsi! la atac ton pot ri va sectorului Trin­­‘t\ L suri de Sc.rpe. R gimmk ra- i 0­­ ne, car­i înc­­au să în. int zc din­colo d i S 'ly, a ! fo aruncate în tarait cu mari pierderi. Pe f­o.du! de iu­gă de la răsă it de Cambrai și St. Q­­entin, puternic s ati cur-­al-a dus '•anului î­npo­triva no iar ni i şire poz­is i și împot­iva turpelor în infa’e lăsate la zona din faţa po îţi■ lo au eşu­at. Duşmanii­ se gr­ea­se­ra aproximativ pe linia Naves—St. Vaast-Moulemile vest de Sol;­names şi Le Cn­au--la vest de linia St. Soup'et - Veu — A.’.­igny—Ai­sonville şi pe i ir­mul vestic a râulu­­ise între Avigny şi L Fere. Atacuri parţiale de ale adversarului la Berry-au-Ray, pe Aisne, pe Suippe şi pe Ar­nes au fost respinse. intre St. Edenne şi Aisne, am retras, tru­­pe'e noastre pe I niile de dindărăt, iar de ambde părţi de Grandpré, pe ţărmul nordic al râului A re conform­^p* nului şi petulbu­ raţi de duşman. Pe ţar­ul ve­tic al Me­usei a pornit duşm­­­ul din­ nou la p .i mi e za iar­­l ise atacuri de ambele părţi de şos­aua C­harpe­­try-Reneune. Pe ţărmul răsări­tean al Meu­sei, au ata­cat Americanii în timpul zilei cu forţe put mice, între Si­­vry şi pădu­ra Raymont. Regimente din Brandenburg şi din Saxonia au respins în Lapte aprige toate atacurile duşmanu­lui. Recomentul de infanterie austro-un­­gar No. 5 sub comanda şefului să­ut,-co­­lonel Popoila s’a distins mai aci mai cu deosebire Teatru­ de război sud estic. Trupe noi sosite se găsesc în regiunea de la sud de Niş, în contact de luptă cu Sârbii și cu Francezii. LUDENDORFP■ ­ ni m­m F­H SB mmmm mmm A O Ific ITA Leon berga s-sori Şoseaua Moara de Foc No. 8 - Telefon 294 ■ n­­AECUI A: Ori­ce piesă a­ingătoare de turnătorie şi înecaţii ă ---------------- CAZANE, PODURI DE FER ŞI GRILAJE ------------— Reparcţiuni de maşini motoare, maşini tipografice, maşini, unelte etc. • Reparaţiuni de automobile. M­m m­a­i a m m­b­h­b­m­h.b­m­a­h m­n ■ m­m m­m­i Mai efiîn ca ori­unde Un nou transport de mărfuri a sosit la Raionul de Galanterie şi îmbrăcăminte es> o Mag^zimil PowodnikM <o Strada Lăpuşneanu No. 38 (Vis-a vis de Palatul Regal) Paiarii, înpuşi, Ciorap , Batiste. Articole da ţoale­­­i. Parfo­nuri francezei şi un nou transport de Piele Chevron Box neagră și galbenă, etc. etc. I "^'iasi-fco/IUL și- -víu, -«-«iți con­vlage ,. 9;- i lîT O“ D DUMITRESCU - P. COSTINESGU ~ B. CONOVICi laşi, str Ghica Vodă 37 — — Alei­ r mecanic pentru reparaţiuni de auiomob’le, Tractoare agricole şi orice lucrări de forje şi strungărie ~ Cei mai bani specialişti din această branşă -Cc ■■■îtueiile. e ‘ale f nd reduse, preţurile sa caftii let fi foarte mod rcri,

Next