Mişcarea, octombrie 1918 (Anul 12, nr. 221-245)
1918-10-01 / nr. 221
^ In orăşelele Herlen, Ştefăneşti şi Buruujeni s’au pus bazele cluburilor partidului napo talliberal. *» Comitetul Socîetăţei de Gimnastică Sport şi Muzică face cunoscut membrilor şi elevilor Societăţei că direcţia • Cinematografului Luxu (Bean) le face o reducere de 30 la suli la toaff ratineurite, prezentând cartea de membru, beneficiind de această reducere şi familia. «•» Până când va trebui să protestăm în contra sistemului de protecţie al Cenzurei? De ce ne-a tăiat ori articolul din „Journal des Debats", după ce acelaşiricol fusese publicat în „Epoca" ? De ce ? Se va şti şi aceasta, e sigur. Pentr’o ordonanţă a Comandaturei s'a dat autorizaţne societăţii „Nordstern“ din Berlin de a fucţiona în Romania pentru a facee asigurări pe viaţă, etc In acest scop se creazfi o fială la Bureşti. ^ Asociaţia Generală a Inginerilor aminteşte m mbrilor săi că Duminică 30 Se t. ora 8 şi 30 are loc in acfiteatru de fizică al Universităţii d’n .4si, Adunarea generali extraordinară' care nu s’a putut ţin° la 2 S fit. n©fiind In număr. ■ ^ D-nii Toma Grilav si Ernest Racoviţa au fost numiţi avoaţi clasa EI în dieţa generală a C. F. R. ^ Bursade schimb și efecte din București se va reieside pe ziuta de 1 Otombrie. ^ Deschiderea cursurilor şcoalelor de tregere și specialități ale infanteriei, s’a aminat pe ziua de 1 Noembrie. ^ La direcțiunea economică se fac zilnic sute de cereri verbale sau scrise pentru acordarea de alimente şi diferite produse ale solului. Toate aceste cereri nu pot avea nici o soluţiune, aşa că ele pe deoparte lucra fără rezultat, iar pe de alta distrează personal superior ş inferior de la adevărata lui muncă, aşa că toată îşi perde vremea în zadar. Aceasta pentru simplul motiv că Direcţiunea economică are cu totul altă menire decât a aproviziona publicul în mod individual. Rolul acestei direcţiuni este de a regula ,producţia în aşa fel , cât să se poată aproviziona localităţile lipsit de la aceia care au de prisos, precum şi pri măs rit, ce ia, să înfrâneze și să știi ca Krn, SW aSKSk^rfW Dl '^k 15 A bdi ca rea Kaîserului ? . 10 Oct.—Svonuri cu privire la abdicarea împăratului in favoarea prinţului Eitel, al doilea fiu al său, care trece de a avea păreri liberale, sunt răspândite. UN COMUNICAT LEGAJIUNEA FRANŢEI Legaţiunea Franţei ne transmite următorul comunicat: Ştirile cele mai tendenţioase şi mai de necrezut circulă cu privire la cedarea Bulgariei, a unei părţi din Dobrogea. Nici unul din aceste zvonuri nu poate desminţi declaraţia oficială a înţelegerei, conform următorului text autentic: . LY0Nj ^I 30—....„Bulgarii vor evacua numaidecât toate teritoriile, in afară de Bulgaria propriu zisă. Chestiunile teritoriale se vor discuta la congresul general de pocei. Este absurd să se creadă că în clipa solemnă care este acea a triumfului Dreptăţii şi a banului Drept şi în cae politicanaţionalităţilor va fi în fine consacrată,—înţelegerea ar putea să priveze România de un petec (ponce) măcar din teritoriul ei naţional Nerăbdare iasca în uermania ^V^v |*i«Jjfc_staJ^.1 pească specula. "rimântui va lua o vacanţă de duă săptămâni, cu începere de Joi 4 Ctombrie. In acest scop s’a intervenit la căile ferate şi la autoritatea germană din teritoriul ocupat să se pue la dis■ -i ■ parlamentarilor, în seara de 4 Oriombrie, vagoanele aecesare de persoane şi de bagaje ♦ Senatul a votat ori fără nici o modificare proiectul adoptat de adunarea cirulaților, privitor la sporirea taxelor pe alcool, băuturi spirtoase, zahăr şi glu- duce Statuanu! acesta De asen. coi rir. văz ? Ți de închine. cu Di Si . Cur . ea 0 calculează că aceste taxe vor am venit de 300 milioane L. 400 mil tone anii viitori, .a Senatul a mai votat priminul împrumut intern, spori iioane a creditului de rea taxelor şcolare, şcoalei pregătitoare de maişi marsie de gimnastici de pe lângă Sartea de Gimnastică, pe Lunii Oct. a. c . până la această d 9 Oct. consti td. scrierii ideză a ales la grafului 38 ai ferende iRege este 0 a vor se pri- tuției din 1772, prin aclamație. pe prințul Friedrich Karl von Kiessen ca Rege al Finlandei. Pua bemtineza declară în scurte comentarii că are afacere pur finlandeză,cu care politica gerntană nu ar■eniînie de a face. majoritaatea poporului german vrea Divis iar marea nu publică că are nepot: de: Un submaestru croitor el. I Ua submaestru curelar cl. 1 v Un submaestru potcovar ci. ill U» sergent instr, .de. trompeţi. Doritorii să se prezinte la aceri p.viîa Î?$I (Copou) avâ ii actgle n„c - Mari victorii franceze Germanii se retrag mereu PARIS 11 OCT. Francezii şi menţinut pretuEod-uni, contactulcu inamicul al cărui m .C,a e de re! Mgre a continuat în diferitele puncte ale frontului. La nord de... Franczii au ocupat şi au depăşit Chivy şi Morlins. Trupele italiene au atins la nod de Courtecou, Chemine des dames, pe care fia I- zil ţin panâ la înălţimile Cerney-en LaonoiIn Champagne ei au pin priorul în mai multe puncte pe malul nordi ■ al Suippei intre S . Etienne şi mull., sur Suipe, precum şi în Varuchiiile, Vandetre şi SE JVlasmé Mai la est, urmări din amicul la retragere, infanteria franceză a luat feemble, Mont St. Martin, Conbau și Brieres Parlamentul francez aprobă răspunsul lui Wilson LYON 11 Oct. Nota că răspuns la cererea de pace a Germaniei, au întâmpinat o unanima aprobre la Camera deputaţilor. Comisiie pentru afacerile streine sub preşedinţia lui Franklin Bouillon a votat în unanimitate un ordin de zi, prin care aprobă răspunsul d lui Lansing şi declară că şi ei au încrederea că guvernul nu va primi în numele Franţei vi un armistiţiu, care nu a asigura satisfacţiile şi garanţiile datorite armatelor ale Entenţei. Pe lângă act acta grupul radical socialist a aderat la mod unanim la o declaraţie prin care se aprob. cu totul răspunsul preşedintelui Wilson, dat în cuvinte atât de ferme şi pudenie. Arătând o aşa de mare perspicacitate şi care prin con *diţiile practice impuse, fără de executarea cărora orice armistiţiu ar fi în afară da de chestie, arată o aşa de adâncă și sinceră dorință de pace. Germanii primesc toate condiţiile lui Wilson Lyon, 11M.Hota preşedintelui Wilson a fost primită în Germania. Cu privire la prima chestiune, Germania va repeta numai ca ea primeşte după cum spune „Norddeutsche Algem. Zeitung“ întregul program al preşedintelui Wilson, fără nici un adaos şi fără nici o restricţie ca bază a păcii. In ce priveşte chestiunea a treia, Germania va răspunde că preşedintele Reichstagului a proclamat la 5 Oct. că programul guvernului este în acelaş timp şi al Reichstagului şi al întregului popor german. Dl Vivîanî despre răspunsul lui Wilson PARîS M Ocf — întreaga pesă prime te cu ©.aprobare unanimă răspunsul predioului Wilou la nota germană. I). Vivani, fos preşedinte al consiliului, se exprimă astfel în »PETIT JOURNAL“ : Mo.a e ferma, fără brutalii te mîndră, î..să li « sita de insolenţa, pe .care a des •••ori Germania' vietoreasa obişnuia s’o aibe faţă de învişi. Ea e substanţiala, furnizînd raţiuni şi conştinţez tuturor, dar nu’ în Gemania argumente de nerespins. p- ..termenii pi suco dem U ■E rândul Tutch'er Ceetiae ai mis' t vi, pi se inspiră ii'n posibil;t tea condus:-Tit a l datoria sa e în acord com; ’ ct c(iov ii. mer nst. CC. V^' rt C'vril- . lui.. de care \v Eos nat smet'can av 4*rile Americanii au reluat ate nţ * * — Prizonieri ; noi puncte importante cucerite — Lyon 11 Oct. Pe ţărmul drept al rju’ui Meuza trupele fandeze luptînl împreună cu arma ame iesnă au cos ,ic i înaintatta şi su enţiii’ri cu vil ic terenul împotriva un r desperau contraatacuri. Marguiîe itene ale localităţii' Si vry au fost cu ăț t de trupele dușmane și râmîn In mina norstră, P® s'î. a vlultji Tease co a dave' Mar’.c a fost Iurte dirE o aprigă luptă. Mai deperte spre. vest dușman» 1 am alungat din pădurea A’goai. pe care o .•,•■•întțpune cu. silaţenitate, iar trupeie noastre cu aţînât linia Souversnce Margre- Chevieres și în fața Ie ea ll răii Grandiâe. J.rire P, tzonerii capturaţi as* zi» reniiiric'.i'i mai mult du .IObO stră-.ese un colonel si două state -majoare de bialioi» complecte. e * Milenii arTYVd-1 ri Lyon, 11 Ori, — Ag-U'a C: frai p L’fcn o n dă cu p 1 răsp n? ! gU.vernului american. Se as că i ... p:;n -;:i e conform n./eplâ il Ir;-Îngerii si că i'â a mi n iun! de .pacei ..p ă și dur.»bilă. ; ns’rc/e : rin fap’e că, la sân, propune ea e lui Wilson on a a rid a t că depinde orie dar Guvernul italian conv’n de 1 și croncii. s .voin'ri unar-'m. a - a Criza la Burse. Demisiunile mai multor miniștri. Radio 1| Oct.— Rezu ă din telegrameîe elvețiene că opiuiunea publică în cre va i i a tace cat o devara ă nșu are, aflând ă Wilson n’a opus un refuz pujos.ij: ne ponte spune că e ’ent ment ! Germ n’ei in ora a. turlă • e semna. și ac. le.nză criza la bursa și criza în ce c d e politice Mi istm! de răboi Eproviziona i și șeful de cabinet a u Wi hc ni ar fi dem s on t . Ucrainenii pretind Bucovinat?S c, , n». ^ ‘t*11 Beria-;—Biroul U cranian din Lausanne comunică nota u mătoare: a .dim.-tt ui Elveţia Un con? liu naţional ucranian compus din reprezenta, ii a’-, aproape tu t ir r partidelor politice din Ucr na, ' J Ga it.â orient iii şi Bu .OVINA (?) sunt re vezentate. Consulul are ca rcop să apere interese!eristului ucrainae în străinătate, intrînd în relaţiuni cu organizaţiunile similare din Paris, Rom. şi St de’e Unite COMUN CATEMAN Marele Ca tier 11 [10,198 Teatml de război ap s an. Ea sud vest de Douai a pornit dus nnsi! la atac ton pot ri va sectorului Trin‘t\ L suri de Sc.rpe. R gimmk ra- i 0 ne, cari încau să în. int zc dincolo d i S 'ly, a ! fo aruncate în tarait cu mari pierderi. Pe fo.du! de iugă de la răsă it de Cambrai și St. Qentin, puternic s ati cur-al-a dus '•anului înpotriva no iar ni i şire pozis i și împotiva turpelor în infa’e lăsate la zona din faţa po îţi■ lo au eşuat. Duşmanii se greasera aproximativ pe linia Naves—St. Vaast-Moulemile vest de Sol;names şi Le Cnau--la vest de linia St. Soup'et - Veu — A.’.igny—Aisonville şi pe i irmul vestic a râuluise între Avigny şi L Fere. Atacuri parţiale de ale adversarului la Berry-au-Ray, pe Aisne, pe Suippe şi pe Arnes au fost respinse. intre St. Edenne şi Aisne, am retras, trupe'e noastre pe I niile de dindărăt, iar de ambde părţi de Grandpré, pe ţărmul nordic al râului A re conform^p* nului şi petulbu raţi de duşman. Pe ţarul vetic al Meusei a pornit duşmul din nou la p .i mi e za iarl ise atacuri de ambele părţi de şosaua Charpetry-Reneune. Pe ţărmul răsăritean al Meusei, au atacat Americanii în timpul zilei cu forţe put mice, între Sivry şi pădura Raymont. Regimente din Brandenburg şi din Saxonia au respins în Lapte aprige toate atacurile duşmanului. Recomentul de infanterie austro-ungar No. 5 sub comanda şefului săut,-colonel Popoila s’a distins mai aci mai cu deosebire Teatru de război sud estic. Trupe noi sosite se găsesc în regiunea de la sud de Niş, în contact de luptă cu Sârbii și cu Francezii. LUDENDORFP■ ni mm FH SB mmmm mmm A O Ific ITA Leon berga s-sori Şoseaua Moara de Foc No. 8 - Telefon 294 ■ nAECUI A: Orice piesă aingătoare de turnătorie şi înecaţii ă ---------------- CAZANE, PODURI DE FER ŞI GRILAJE ------------— Reparcţiuni de maşini motoare, maşini tipografice, maşini, unelte etc. • Reparaţiuni de automobile. Mm mai a m mbhbmh.bmah mn ■ mm mmi Mai efiîn ca oriunde Un nou transport de mărfuri a sosit la Raionul de Galanterie şi îmbrăcăminte es> o Mag^zimil PowodnikM <o Strada Lăpuşneanu No. 38 (Vis-a vis de Palatul Regal) Paiarii, înpuşi, Ciorap , Batiste. Articole da ţoalei. Parfonuri francezei şi un nou transport de Piele Chevron Box neagră și galbenă, etc. etc. I "^'iasi-fco/IUL și- -víu, -«-«iți convlage ,. 9;- i lîT O“ D DUMITRESCU - P. COSTINESGU ~ B. CONOVICi laşi, str Ghica Vodă 37 — — Alei r mecanic pentru reparaţiuni de auiomob’le, Tractoare agricole şi orice lucrări de forje şi strungărie ~ Cei mai bani specialişti din această branşă -Cc ■■■îtueiile. e ‘ale f nd reduse, preţurile sa caftii let fi foarte mod rcri,