Mişcarea, aprilie 1919 (Anul 13, nr. 72-83)

1919-04-16 / nr. 73

NUL XIII Ha 73: ANMNCl­lRl Se primesc la: AGENŢIA DE PUBLICITATE I­­B­ANISTEAflL si la SiDMHHStRAPA ZIARULUI PISt­A ENSREi No. € • & © o ® ® • HftTiONfi^yetilIflIa COTIDIAN •••* ALIAŢII Şl BOLŞCflBNlil Politica înţelegerii faţă de învinşi după încheerea armistiţiului trebuia să aibă ca esenţial caracter hotărâ­rea* Numai prin aceasta se putea im­pune Germaniei şi aliaţilor ei pe cari, un armistiţiu prematur şi idea­list îi lăsase cu armele în mâini. Numai prin ea se putea ajunge la o pace repede primindu-se toate con­diţiile după cum s-a dovedit cu oca­zia reînoirei armistiţiului când în faţa ultimatumului hotărât şi amenin­ţător al lui Foch, Germania a cedat în douăzeci şi patru de ore. Congresul însă e format din di­­plomaţi, nu din generali, intre dis­ptomaţi sunt unii idealişti, alţii pru­denţi­ sau mai puţin energici şi chiar de n'ar fi astfel, numărul, duşman­ele împăcat al acţiunei, este o cauză suficientă de ocolire a drumului drept. Când Aliaţii şi-au dat seama de inconvenient, s'a încercat formarea u­­nui nou front unic şi azi avem con­ferinţa celor patru premieri între care d. Clemenceau ar avea rolul lui Foch. In lumina acestor fapte trebue pri­vită atitudinea înţelegerii faţă de bol­şevici. Prin prisma acestui idealism nehotărât trebueşte privită invitaţia aventuroasă pe insula Prinkipe, şi toate celelalte încercări timide de a înlătura inevitabilul. Rezultatul: bol­şevismul s-a întins în Ungaria, U­­craina, cercând să cuprindă I­ustria şi Germania. Filiaţii, potrivit politicei de neamestec, părăsesc Odesa, retrag trupele şi dau curs liber panbo­şe­­vişinului. Atunci am fost dureros surprinşi de vizita generalului Smuts la Budapesta când toţi îl aşteptam pe Mangin la Bucureşti. Care a fost re­zultatul anchetei ce a făcut-o gene­­ralul în cele­­două ceasur cât a stat în Budapesta ? Nu ştim, dar cele­­ 20 de minute petrecute în capitala lui Bella-Kuhn, în ziua când Karolyi şi Wekerle erau împuşcaţi, arată îndes­tul că numai de tratative încununate de succes n'a putut fi vorba. Se mai spune că un delegat semioficial al preşedintelui Wilson ar fi vizitat pe Lenin. Nu cunoaştem nici rezulta­tul acestei misiuni dar telegramele de felicitare ce se urmează între Bu­dapesta şi Petrograd, tratativele ce continuă cu Berlinul unde o nouă revoltă spartachistă se­ pregăteşte şi sutele de milioane coroane ce inun­dează Viena, pregătind-o pentru feri­cita obijduire a lui Bella-Kuhn,—spun destul despre sinceritatea sovietelor şi hotărârea lor de a înceta mano­­peri­le anarhiste. In faţa faptelor Aliaţii trebuiau să se hotărască la o acţiune energică. Chiar dacă s'au urmat tratative cu bolşevicii, astăzi scopul acestora de a câştiga timp se vede prea limpede pentru a se mai putea întârzia. Nu se mai poate permite ca ar®aţele sovietelor epuizate şi dezorganizate să se mai refacă spre a vorbi din nou guvernelor „burghie" din în­­nălţim­ea morală a crimelor­l®r. Ultimele ştiri par a îndreptăţi pă­rerea că înfrângerile bolşevice din Lituania, Caucaz, Ucraina şi Siberia cât şi încercările de a dezorganiza Europa au făcut ca Maţii să treacă la fapte. Odesa a fost reocupată iar bolşevicii fug în dezordine; la Art Hanghelsk­, generalul Ridick­son a sosit cu noui trupe americane iar trupele italiene sunt la 50 de ci­ometri de Budapesta. Ceho-slovacii !■ a bătut trupele ungureşti şi le-au igărit dincolo de linia de ekmar»­hie iar muncitorimea cehă este cu totul duşmană hoisnismului, dâffld astfd sprijin pstffirme «m. La Viena liniştea se owsune prin trupele de ocupaţie şi­ pănă aettra milioanele ungurilor, «sincerii armiâ ai Franţei"—, cum îi numeşte un singur om ce îndrăzneşte să se dea încă drept român: vocea de tristă memorie—, n’au reuşit să samene anarhia. In Germania dacă se inter­vine la timp arătându-se cu hotărâre pădurea de baionete de la Rin—, propunerile bolşevice vor fi de si­gur respinse. Aici s'ar fi ajuns de mult dacă se urma în pace calea ce s’a dovedit perfectă în timpurile mai grele ale războiului: unitatea de acţiune, prin care s'a dobândit victoria, înţelegerea care a refuzat alianţa cu Karoly, când Germania era vic­torioasă, numai pentru că între crimă şi drept ,nu se putea face transacţii, nu va trata cu Bella Kun. Logica şi onoarea impun strivirea celei mai criminale mişcări din câte a înregis­trat istoria, bogată în orori, a popoa­relor de rasă mongolă. R. P. C. Un ministru ieşan Dl. Lascar Antoniu anunţă prin „Presa“ că s’a ho­ărât forma­rea u­nui guvern naţional care va fi­ com­pus din 25 miniştri Credem a şti c dl Lascar Anto­­niu, care astăzi nu mai ste să­rac de cât cu. duhul s’a oferit d as­tă d­i d-lui Marghiloman pentru departamentul Actelor Două r­even di ■■ări Dl Marghiloman rev­ndică repli­­erea Basarabiei ca o opera purpr­­sonală,—oi şi armat­­e româneşti au sărit in ajut­rul basarabenilor din Decembrie 1917 şi de­şi basa­rab nu ei dintâi, cari au supurat lanţul despotismului, au hotărât ei însăşi să revie­ la Patria tyumă. Dl Ma­rghi­oman desconsideră a­­cest• două­ mari acte naţionale şi revendicâ acul din 27 Martie ca un act d­e man­ţiune personal •. ...Tot­ d. M­irghiloman insă este a­­ceia erre revendică ca o opera per­sonală şi... Pacea de la Bucureşti. Foarte bine A doua revendicare este desigur justificată! Câteva propneri A. CONTA-KERNBACH Acum câni tunul a încetat­ munca să-fi raia drepturile, pentru a ne da rodul cel mai preţios, sufletul curat şi cinstit. Pentru do­bândirea lui şcoala şi biserica, armata fi jus­tiţia, au de azi înainte toata ră*pu»­iere a. Lor li s e cere ii înfindeaacâ apucitarile tăi­hăreşti şi porab­ile babilonieni care ne bin­­tue ţara, întocmai unei molime ; lor li st cu­­,­eine st internai­eze buna cuviinţă şi F«*p*ct»I teatru viaţa, avutul şi libertatea aproapelui şi ii atatomicească cultul pentru bine, drep­tate şi cinste. O măsură, şi poate cea mai urgentă, care stă în mixa Statului, este limitarea petrete­rilor, este ţim­mrirea lor în timp. Petrece­rile istovesc cu mult mai rastet de­cât cartea şi şcoala, de cât munca şi gripa. Aceat« din urai, lipsit» la d«obşte 4« faraecal adente nitar, se ihwfteeză aşa zicând ele îsesfi. Pe­­fcreerâd® V» pataiva tind să se famaifMKi, ispftwK ai se prate și ni se repete și aşsM® de »«citwec puterile mdtridnîei, i­­rosiwdu-!« mi Mos, ajwng na« ales sl dis­­for*fă acel r«wrt Eraee al votejel, act» pa­ter* *e oprire, de st­pteâre peefvi», caca ai­ci utesri vitei al stetteâMuh» de dem­nitate pers&Htli. Petrecerea să fie o dăstacţie, adică o des­cărcare Bswrcasi c®re vfes dwpâ Bscwdawaa Bwmcil, cm® rater rase îh restfrapul peaá la o aswa îttctfrtee, ci un mijloc pentru pas­trama bunei-Asash­îij, ca un stimul şi aici j d*ciun ca fcispsi Bătrânii noştri erau nari clantaţi cu stăsmtm^jst ier de câte 2—i «te, ie Pm0­ şi te Ia o nuntă fi-an haim, aeett nwBeraH care petrec 5—e oi» şi mm ale». Der se va stee, libertate« mahHalal &A s’a petew stlujete. Coatestaţle tredeaza ce­ilfeea«lui modera dreptei de a-gi împărţi v»ta $ ftmu» om ei«­te dteraal.—Să con­­vecite feat cu te^i d­­e ei. im Mirii nu are dretch^l a cevetei un Mator, un psângaș un peierâter. Der eteete da«ă indivMsl au are a*«te drept, nu societete, nei Stat, noi p­­rieteuire «enprieete de draptul și îndatoririle fiecăruia, avem ceae dreptte aă-i tspiţim cu petreceri cere s# deen­speHl la orice oră din zi şi cu deedrl-iri care sa dea,în văzul tutu­rora, cu spectacole care fură Ism­ea­ljela şc»all şi dtea biserică, dela msnaa *i , dela îndatorire ? Avei* noi dreptte &l-i dam roa­de prilejuite ca si fufă de muncă? .Petrecerile sl-şi aM vremea lor, vreţne tsrraerftă şi îngrădită de nev®;!* permanente slt tnteţinute, ca şi acea a pseaiai, ca şi a cea a birourilor, ca şi acea a fabtcelor, vremea cers rămâne ehipt a rele de birarkă după acteea de şcoală, d*pi acele ds raescă. Si m cers fundim libertetee individuali cu e*«gei»*ta libartate a comerţului şi să nu am acestuia se«i mai* precădere de cât i » cuvin®. Ca ce drept stau deschise toată ziua, după ce au stat şi toată noaptea, cafeasleie, be­răriile şi celelalte localuri da trândăvie ? Cu ce terepi sau cinematografele după ameaza, ba ît wel* oraş» şi dîminseţ* ? Garda de dup* psânz, cSrid nu sunt dat® saiwcii obli­gatorii, pot fi ferostte pentru cetit îsstr’o bi­blioteci, pentru plimbări în am lu»«r, pentru un sport, pentru aeistesa la o conferinţă, p»*tr*. festivaluri care urmăresc înalţarea sufladeior şi nu fărâmiţarea lor, pentru în­truniri cetăţeneşti, trtcaitoare pentru conto­pirea şi omogenizarea aspiraţiunilor şi a con­vingerilor. Cinematografele care erau alta aeiese a­­lese pentru cultura mulţiateî, decasetografe­­le şi toaîrele de »»treceira trsisuesc laute pentru seara, ca şi cifeaelele ca ««sică, ca şi cârciumile. Fă,câ»do­şi con­curtaţi între tie şi numai între tis, în i mod fatal îşi vor ţăr­muri înrâurirea lor­­ dezastroasă. Petrecerea care e numai petrecere, est® pasere de noap­te. lipitei® ei trebuesc îndepărtate de ochii nepregătiţi ca să le infrunte. Operete şi ci­nematografe, reviste­, fie ele şi de spirit, ca toate rubedeniile lor să fie lăsate exclusiv norţii. Ziua este a muncii, a luminii, a cinstei. A. Conta- Chernback Linişte şi muncă rodnică ls sate Incercările criminale ale politici­­anilor de carnaval puşi sub co­manda genera­­lui Averescu de a provoca tulburări la sate pe cres­tia înaproprietărirei prin obştii, din fericire au dat un fiasco complect. Agi­tatorii puşi în serviciul d-lui general Averescu s’au lovit da astă d&tâ de înţaleP'-înaea ţăranului ro­mân, care mai bine ca stâlpii de cafenele jştiu să cumpănească si­tuaţia şi să şi dea seama că ferici­rea lor n’o poate aduce de cât li­niştea,­ şi munca stârnitoare. Târâzvimea şi-a­­pus de astă dată nădejdea în cuvântul Regelui şi rm s’a înşelat. Exproprierea este fapt îndeplinit în prima, ei fază. Cele 2 jum milioane hectare des­tinate expropriem sunt trecute din patrimoniu! marii pro-teietăţi în a-, C'!a şi ţărănimei. Şi fapt demn,de reţinut, este că operaţiunea aceasta s’a făcut fără sguduiri sociale ceia ce constitue dovada evidentă că ea era dictată de împrejurări imperioase şi de ne­cesităţi­­ contestate. Aplicarea reformei se datoreşte, într’o largă măsură după cum a recunoscut-o şi ministru Duca, şi preţioşilor colaboratori din toate unghiurile ţării, practiai şi bunului simţ, şi spiritului de ordine al ţă­rănime!, care acum ca şi pe f*o*îi a flaut dovaua ca*tăţilor ei reale. De aceia astă«i ta lumi»» blândă a soarelui da primăvară,­ ţăranii noş­­trii trag brazdă adiiacă în pămân­tul ce pe vecini ei* le va aparţine lor. Da »este toată dragostea noastră se întreaiptă către ei, în timp ce a­­coperim cu e»l ra ai profund dispreţ p» amatori, duşmană întorci mai ăi»» zis, cari Într'un rsaamvnt de eslminatâ inspiraţie, au î»cercat să tulbure liniştea satelor şi a ţării. MERCUR! 16 APRI­LIE K­U wm HvtAArt 25 •»itoft dCiObifl .%fM*Dkik«CA C roaka lUtei fialmi In Franţa a avut Ioc o pioasă sole*» nitate. Au fost comemoraţi scriitorii şi srtiţiâ francezi eteri a« căzut pe diverse turi sau cari au murit în timpul şi dia cauza războiului.­'. Telegrama­­ e laconici, la ea se arată numai măreţia şi pietatea acestei come­mbră­i, fără alte amănunte. Răcaân® Insă idem care va fi, de­sigur, un indemn pentru „Societatea Scriitorilor Români® să ia această iniţiativă, pentru a aminti pe Scriitorii noştri dispăruţi, în fruntea cărora amintim pe Coşbuc, şi Delavran­­cea, de la moartea cărora se împlineşte un an, i M©sti carte despre issi­s­.*o.m­s­irxasmt%amai^a&t­ueasemanBrstBBaaxctsraBautmi»timaaasa!jtaaaieutma -Rece?.ta alegere de la­ vechea societate „Medici şi Naturalişti“ amintește faptul ca cunoscutul istoriograf ieşan d. N. A. Bogdan a­­ terminat o vastă monografia a MF« » fteSl c*»fi9Ci im­­ears n xpwe jwrte cfte­vi ____ seticiAți d l V. A. tofeM a rwtoit dbi m« bef»tul faMwM, »«4M .»« f» ««essti »•«t ktorimrvS* T0M ave* t«*t* j«v«f reU «■«—»* patera naoitteti cât mai axsteWl « darrtetetei țtfiațiice dm v«chsa c»? a Hale»»«. M»■•grata 4­imt N. A. B*(dan caprinde ®a*»»?•«#« cari dcoWe«i­­m­p»dub#8c lucrările neuboaitulu! seriftar ie* s*n. Sâni immmm Pani ^»arfte a »«as de aa'a tissr m ueu .«lina de aareJe : Le Jmetkkr iar Pflrrs Lola un alt volum : La hUne en­­raget. Publicul ieșea» le va avaa cât de ce­rând datoriți hotărârii luați da sindica­tul librarilor francezi de a face librarilor rem­ai mari expediţii de cârţi francezi şi de a le acorda un credit pe timp de un an pe preţ al pari cu condiţia ca cărţile să fie vândute pe preţul de Paria st nformaţiuni militar. 38 Guvernul a dat un comunicat prin care desminte categoric ştirea inventată că bolşevicii ar fi ocupat oraşele Aker­­man şi Bender. Prin comunicatul acesta guvernul a­­minteşte ziarelor că răspândirea de ştiri false asupra operaţiunilor militare cad sub prevederile legei asupra spionajului­ Numai Marele Cartier General sau Ministerul de răsboi pot transmite ştiri cu carnet O fericită împrejurare ne­­a pus în posesia miei imense colecţii de documente cu pri­vi­re la infernul bolşevic. În numerele noastre viitoare vom începe publicarea lor. Vom da publicului nostru cetitor informaţii senzaţionale asupra organizaţiei şi dezorgani­­zaţiei bolşevice, asupra armatei­­ roşii, asupra revoltei menşevici­­­­lor­ asupra­ asasinărei lui Fie- I­chanov, a lui Volodarscki, a contelui Mirbach, asupra oa­m­enilor zilei: Lenin, Troţki, Zinoviei, Gh­erin, Sverdlof, Lunaciarski, Dubenko, etc., a­­supra teroarei şi asupra multor altor chestiuni arzătoare la or­­­canea . Banca, Naţională va acorda guvernului un nou infrum­ut de un miliard, în câte scop se­­ face o nouă emisiune. *s. Del -MUiai Tornada nani ■inspector general adm­inistrativ care a depus ju­rământul la Bucureşti a sosit ieri în, lo­calitate. D­l M. Tepilda vOpplecc mâine la Is­­maiil unde are delegaţiunea de a gira afacerile prefectură până la numirea ti­tularului­­ 1 De astăzi 1 Aprilie stil vechiu a­doptându se, calendarul nou, toate auto­rităţile vor data 14 Aprilie, conform ca­lendarului stilului nou. — Un prieten al nostru întors din Franţa ne comunică urmă­toarele : Sămănăturile în Franţa sunt e­­xcelente. La fel în Austria şi Iugo­slavia. Mari cantităţi de seminţe sunt în omm spre porturile noastre. Industria franceză e în plin a­­vânt. Toate industriile distruse din nord au fost refăcute în alte părţi.­­ D. O. G. Mârzescu ministru pe interne a oferit o masă celor doi membri ai misiunei parlamen­tare franceze d-nii Gustave de Kerguoxec şi Charles Mennier de­putaţi şi membri în comisiunile pentru armată şi marină ale Ca­­­mere franceze. M In numărul nostru de mini vom publica o convorbire cu M.S. Regel României de o extremă im­portanţă şi actualitate acordată de Al. Sa­u lui Robert de Flers o as­­pele nostru plecat zilele acestea în Franţa. M Aprovizionarea şi înarmarea României este hotărâtă. Pentru uşurarea transporturilor interne 100 de locomotive sunt în curs de recepţionare în Franţa. Mari cantităţi de alimente şi de mărfuri sunt depozitate la Marsilia şi la Salonic. “ Transilvănenii aflaţi în cuprinsul vechiului regat şi care trebuie să se pre­zinte la m­obilizarea ordonată în Ardeal, se vor întoarce gratuit pe c. f­r. obţi­nând permisele de trecere prin os­ mamia­­mentele de garnizoană. la Toate mobilizările pe loc acor­date de Marele Stat Major cu data pl­ilă la 1 Aprilie 1010 sunt vala­bile şi mai departe până la noi ordine. M 8 Direcţii trataator Naţional, eoa­­fwmn art. 1 al. b., di» lqgui şi re­­teatrelor, face ewoecui zi cri a« apaciacoi «aia apuit la sti­lek de Vinari şi afenbaft dia sip* tămâia *amm, fie «aatiaau, fie Mara. *»» Q.jujj Grigore Hoa&ac sccre­­,tar şef «1 TfibuaaMor dim (jeroiuH a fost dategat de guvam ai fte*c afacerile adotinistrativa di« Btaeorisa ■ până la îaioaacerai d-lui fkatdor.­­ Pentru Aa»i.—D. mgimer Welt, directorul aearaietului apelor, s’a m­­napoiat în locaiitats, venind din București, unde fusese în delegați­­una m intaresul C*sa»*ei D. Weit a adus bun» veste, c* m urma statuiatelor depus­e de d-nul MârcMcu, s’a acordat de către Mi­nisterul de Industrie in mod gra­tuit m&fceralale »evesare 1» reface­rea co nduc*ei de apă, precum.și un întreg serviciu d® cale ferats Dec* cauvill», sin* și vago»ete, pentru serviciul m­iicim gunoaslor. Malarialul donat»« Miaiaterul de industria steatru iaşi, are o valoare de pa*ta 800.000 lei. Din feri« 5« «niintă că la 16 Marile 3 porait priaMi traa eu paehetela jisttale pen­tru Su»ur®fti ti •«lfrad. l‘r*oul subc*.­­Hwnda u*te eftţer din serviciul militar ai tT*»«și«rt*rilor. S’a »tee»rat twtcerea acestui tren prin Lsykach, Afr«« și Senica. F*dg#renii dk Ieealitate au ț nut esi o e*eafiîuire latină, îa care s’a decis a nu se majai'Ra prețul graului.

Next