Mişcarea, aprilie 1919 (Anul 13, nr. 72-83)
1919-04-16 / nr. 73
NUL XIII Ha 73: ANMNCllRl Se primesc la: AGENŢIA DE PUBLICITATE IBANISTEAflL si la SiDMHHStRAPA ZIARULUI PIStA ENSREi No. € • & © o ® ® • HftTiONfi^yetilIflIa COTIDIAN •••* ALIAŢII Şl BOLŞCflBNlil Politica înţelegerii faţă de învinşi după încheerea armistiţiului trebuia să aibă ca esenţial caracter hotărârea* Numai prin aceasta se putea impune Germaniei şi aliaţilor ei pe cari, un armistiţiu prematur şi idealist îi lăsase cu armele în mâini. Numai prin ea se putea ajunge la o pace repede primindu-se toate condiţiile după cum s-a dovedit cu ocazia reînoirei armistiţiului când în faţa ultimatumului hotărât şi ameninţător al lui Foch, Germania a cedat în douăzeci şi patru de ore. Congresul însă e format din diplomaţi, nu din generali, intre disptomaţi sunt unii idealişti, alţii prudenţi sau mai puţin energici şi chiar de n'ar fi astfel, numărul, duşmanele împăcat al acţiunei, este o cauză suficientă de ocolire a drumului drept. Când Aliaţii şi-au dat seama de inconvenient, s'a încercat formarea unui nou front unic şi azi avem conferinţa celor patru premieri între care d. Clemenceau ar avea rolul lui Foch. In lumina acestor fapte trebue privită atitudinea înţelegerii faţă de bolşevici. Prin prisma acestui idealism nehotărât trebueşte privită invitaţia aventuroasă pe insula Prinkipe, şi toate celelalte încercări timide de a înlătura inevitabilul. Rezultatul: bolşevismul s-a întins în Ungaria, Ucraina, cercând să cuprindă Iustria şi Germania. Filiaţii, potrivit politicei de neamestec, părăsesc Odesa, retrag trupele şi dau curs liber panboşevişinului. Atunci am fost dureros surprinşi de vizita generalului Smuts la Budapesta când toţi îl aşteptam pe Mangin la Bucureşti. Care a fost rezultatul anchetei ce a făcut-o generalul în celedouă ceasur cât a stat în Budapesta ? Nu ştim, dar cele 20 de minute petrecute în capitala lui Bella-Kuhn, în ziua când Karolyi şi Wekerle erau împuşcaţi, arată îndestul că numai de tratative încununate de succes n'a putut fi vorba. Se mai spune că un delegat semioficial al preşedintelui Wilson ar fi vizitat pe Lenin. Nu cunoaştem nici rezultatul acestei misiuni dar telegramele de felicitare ce se urmează între Budapesta şi Petrograd, tratativele ce continuă cu Berlinul unde o nouă revoltă spartachistă se pregăteşte şi sutele de milioane coroane ce inundează Viena, pregătind-o pentru fericita obijduire a lui Bella-Kuhn,—spun destul despre sinceritatea sovietelor şi hotărârea lor de a înceta manoperile anarhiste. In faţa faptelor Aliaţii trebuiau să se hotărască la o acţiune energică. Chiar dacă s'au urmat tratative cu bolşevicii, astăzi scopul acestora de a câştiga timp se vede prea limpede pentru a se mai putea întârzia. Nu se mai poate permite ca ar®aţele sovietelor epuizate şi dezorganizate să se mai refacă spre a vorbi din nou guvernelor „burghie" din înnălţimea morală a crimelorl®r. Ultimele ştiri par a îndreptăţi părerea că înfrângerile bolşevice din Lituania, Caucaz, Ucraina şi Siberia cât şi încercările de a dezorganiza Europa au făcut ca Maţii să treacă la fapte. Odesa a fost reocupată iar bolşevicii fug în dezordine; la Art Hanghelsk, generalul Ridickson a sosit cu noui trupe americane iar trupele italiene sunt la 50 de ciometri de Budapesta. Ceho-slovacii !■ a bătut trupele ungureşti şi le-au igărit dincolo de linia de ekmar»hie iar muncitorimea cehă este cu totul duşmană hoisnismului, dâffld astfd sprijin pstffirme «m. La Viena liniştea se owsune prin trupele de ocupaţie şi pănă aettra milioanele ungurilor, «sincerii armiâ ai Franţei"—, cum îi numeşte un singur om ce îndrăzneşte să se dea încă drept român: vocea de tristă memorie—, n’au reuşit să samene anarhia. In Germania dacă se intervine la timp arătându-se cu hotărâre pădurea de baionete de la Rin—, propunerile bolşevice vor fi de sigur respinse. Aici s'ar fi ajuns de mult dacă se urma în pace calea ce s’a dovedit perfectă în timpurile mai grele ale războiului: unitatea de acţiune, prin care s'a dobândit victoria, înţelegerea care a refuzat alianţa cu Karoly, când Germania era victorioasă, numai pentru că între crimă şi drept ,nu se putea face transacţii, nu va trata cu Bella Kun. Logica şi onoarea impun strivirea celei mai criminale mişcări din câte a înregistrat istoria, bogată în orori, a popoarelor de rasă mongolă. R. P. C. Un ministru ieşan Dl. Lascar Antoniu anunţă prin „Presa“ că s’a hoărât formarea unui guvern naţional care va fi compus din 25 miniştri Credem a şti c dl Lascar Antoniu, care astăzi nu mai ste sărac de cât cu. duhul s’a oferit d astă di d-lui Marghiloman pentru departamentul Actelor Două reven di ■■ări Dl Marghiloman revndică replierea Basarabiei ca o opera purprsonală,—oi şi armate româneşti au sărit in ajutrul basarabenilor din Decembrie 1917 şi deşi basarab nu ei dintâi, cari au supurat lanţul despotismului, au hotărât ei însăşi să revie la Patria tyumă. Dl Marghioman desconsideră acest• două mari acte naţionale şi revendicâ acul din 27 Martie ca un act de manţiune personal •. ...Tot d. Mirghiloman insă este aceia erre revendică ca o opera personală şi... Pacea de la Bucureşti. Foarte bine A doua revendicare este desigur justificată! Câteva propneri A. CONTA-KERNBACH Acum câni tunul a încetat munca să-fi raia drepturile, pentru a ne da rodul cel mai preţios, sufletul curat şi cinstit. Pentru dobândirea lui şcoala şi biserica, armata fi justiţia, au de azi înainte toata ră*pu»iere a. Lor li s e cere ii înfindeaacâ apucitarile tăihăreşti şi porabile babilonieni care ne bintue ţara, întocmai unei molime ; lor li st cu,eine st internaieze buna cuviinţă şi F«*p*ct»I teatru viaţa, avutul şi libertatea aproapelui şi ii atatomicească cultul pentru bine, dreptate şi cinste. O măsură, şi poate cea mai urgentă, care stă în mixa Statului, este limitarea petreterilor, este ţimmrirea lor în timp. Petrecerile istovesc cu mult mai rastet decât cartea şi şcoala, de cât munca şi gripa. Aceat« din urai, lipsit» la d«obşte 4« faraecal adente nitar, se ihwfteeză aşa zicând ele îsesfi. Pefcreerâd® V» pataiva tind să se famaifMKi, ispftwK ai se prate și ni se repete și aşsM® de »«citwec puterile mdtridnîei, irosiwdu-!« mi Mos, ajwng na« ales sl disfor*fă acel r«wrt Eraee al votejel, act» pater* *e oprire, de stpteâre peefvi», caca aici utesri vitei al stetteâMuh» de demnitate pers&Htli. Petrecerea să fie o dăstacţie, adică o descărcare Bswrcasi c®re vfes dwpâ Bscwdawaa Bwmcil, cm® rater rase îh restfrapul peaá la o aswa îttctfrtee, ci un mijloc pentru pastrama bunei-Asashîij, ca un stimul şi aici j d*ciun ca fcispsi Bătrânii noştri erau nari clantaţi cu stăsmtm^jst ier de câte 2—i «te, ie Pm0 şi te Ia o nuntă fi-an haim, aeett nwBeraH care petrec 5—e oi» şi mm ale». Der se va stee, libertate« mahHalal &A s’a petew stlujete. Coatestaţle tredeaza ceilfeea«lui modera dreptei de a-gi împărţi v»ta $ ftmu» om ei«te dteraal.—Să convecite feat cu te^i de ei. im Mirii nu are dretch^l a cevetei un Mator, un psângaș un peierâter. Der eteete da«ă indivMsl au are a*«te drept, nu societete, nei Stat, noi prieteuire «enprieete de draptul și îndatoririle fiecăruia, avem ceae dreptte aă-i tspiţim cu petreceri cere s# deenspeHl la orice oră din zi şi cu deedrl-iri care sa dea,în văzul tuturora, cu spectacole care fură Ismealjela şc»all şi dtea biserică, dela msnaa *i , dela îndatorire ? Avei* noi dreptte &l-i dam roade prilejuite ca si fufă de muncă? .Petrecerile sl-şi aM vremea lor, vreţne tsrraerftă şi îngrădită de nev®;!* permanente slt tnteţinute, ca şi acea a pseaiai, ca şi a cea a birourilor, ca şi acea a fabtcelor, vremea cers rămâne ehipt a rele de birarkă după acteea de şcoală, d*pi acele ds raescă. Si m cers fundim libertetee individuali cu e*«gei»*ta libartate a comerţului şi să nu am acestuia se«i mai* precădere de cât i » cuvin®. Ca ce drept stau deschise toată ziua, după ce au stat şi toată noaptea, cafeasleie, berăriile şi celelalte localuri da trândăvie ? Cu ce terepi sau cinematografele după ameaza, ba ît wel* oraş» şi dîminseţ* ? Garda de dup* psânz, cSrid nu sunt dat® saiwcii obligatorii, pot fi ferostte pentru cetit îsstr’o biblioteci, pentru plimbări în am lu»«r, pentru un sport, pentru aeistesa la o conferinţă, p»*tr*. festivaluri care urmăresc înalţarea sufladeior şi nu fărâmiţarea lor, pentru întruniri cetăţeneşti, trtcaitoare pentru contopirea şi omogenizarea aspiraţiunilor şi a convingerilor. Cinematografele care erau alta aeiese alese pentru cultura mulţiateî, decasetografele şi toaîrele de »»treceira trsisuesc laute pentru seara, ca şi cifeaelele ca ««sică, ca şi cârciumile. Fă,câ»doşi concurtaţi între tie şi numai între tis, în i mod fatal îşi vor ţărmuri înrâurirea lor dezastroasă. Petrecerea care e numai petrecere, est® pasere de noapte. lipitei® ei trebuesc îndepărtate de ochii nepregătiţi ca să le infrunte. Operete şi cinematografe, reviste, fie ele şi de spirit, ca toate rubedeniile lor să fie lăsate exclusiv norţii. Ziua este a muncii, a luminii, a cinstei. A. Conta- Chernback Linişte şi muncă rodnică ls sate Incercările criminale ale politicianilor de carnaval puşi sub comanda generalui Averescu de a provoca tulburări la sate pe crestia înaproprietărirei prin obştii, din fericire au dat un fiasco complect. Agitatorii puşi în serviciul d-lui general Averescu s’au lovit da astă d&tâ de înţaleP'-înaea ţăranului român, care mai bine ca stâlpii de cafenele jştiu să cumpănească situaţia şi să şi dea seama că fericirea lor n’o poate aduce de cât liniştea, şi munca stârnitoare. Târâzvimea şi-apus de astă dată nădejdea în cuvântul Regelui şi rm s’a înşelat. Exproprierea este fapt îndeplinit în prima, ei fază. Cele 2 jum milioane hectare destinate expropriem sunt trecute din patrimoniu! marii pro-teietăţi în a-, C'!a şi ţărănimei. Şi fapt demn,de reţinut, este că operaţiunea aceasta s’a făcut fără sguduiri sociale ceia ce constitue dovada evidentă că ea era dictată de împrejurări imperioase şi de necesităţi contestate. Aplicarea reformei se datoreşte, într’o largă măsură după cum a recunoscut-o şi ministru Duca, şi preţioşilor colaboratori din toate unghiurile ţării, practiai şi bunului simţ, şi spiritului de ordine al ţărănime!, care acum ca şi pe f*o*îi a flaut dovaua ca*tăţilor ei reale. De aceia astă«i ta lumi»» blândă a soarelui da primăvară, ţăranii noştrii trag brazdă adiiacă în pământul ce pe vecini ei* le va aparţine lor. Da »este toată dragostea noastră se întreaiptă către ei, în timp ce acoperim cu e»l ra ai profund dispreţ p» amatori, duşmană întorci mai ăi»» zis, cari Într'un rsaamvnt de eslminatâ inspiraţie, au î»cercat să tulbure liniştea satelor şi a ţării. MERCUR! 16 APRILIE KU wm HvtAArt 25 •»itoft dCiObifl .%fM*Dkik«CA C roaka lUtei fialmi In Franţa a avut Ioc o pioasă sole*» nitate. Au fost comemoraţi scriitorii şi srtiţiâ francezi eteri a« căzut pe diverse turi sau cari au murit în timpul şi dia cauza războiului.'. Telegrama e laconici, la ea se arată numai măreţia şi pietatea acestei comembrăi, fără alte amănunte. Răcaân® Insă idem care va fi, desigur, un indemn pentru „Societatea Scriitorilor Români® să ia această iniţiativă, pentru a aminti pe Scriitorii noştri dispăruţi, în fruntea cărora amintim pe Coşbuc, şi Delavrancea, de la moartea cărora se împlineşte un an, i M©sti carte despre issis.*o.msirxasmt%amai^a&tueasemanBrstBBaaxctsraBautmi»timaaasa!jtaaaieutma -Rece?.ta alegere de la vechea societate „Medici şi Naturalişti“ amintește faptul ca cunoscutul istoriograf ieşan d. N. A. Bogdan a terminat o vastă monografia a MF« » fteSl c*»fi9Ci imears n xpwe jwrte cftevi ____ seticiAți d l V. A. tofeM a rwtoit dbi m« bef»tul faMwM, »«4M .»« f» ««essti »•«t ktorimrvS* T0M ave* t«*t* j«v«f reU «■«—»* patera naoitteti cât mai axsteWl « darrtetetei țtfiațiice dm v«chsa c»? a Hale»»«. M»■•grata 4imt N. A. B*(dan caprinde ®a*»»?•«#« cari dcoWe«imp»dub#8c lucrările neuboaitulu! seriftar ie* s*n. Sâni immmm Pani ^»arfte a »«as de aa'a tissr m ueu .«lina de aareJe : Le Jmetkkr iar Pflrrs Lola un alt volum : La hUne enraget. Publicul ieșea» le va avaa cât de cerând datoriți hotărârii luați da sindicatul librarilor francezi de a face librarilor remai mari expediţii de cârţi francezi şi de a le acorda un credit pe timp de un an pe preţ al pari cu condiţia ca cărţile să fie vândute pe preţul de Paria st nformaţiuni militar. 38 Guvernul a dat un comunicat prin care desminte categoric ştirea inventată că bolşevicii ar fi ocupat oraşele Akerman şi Bender. Prin comunicatul acesta guvernul aminteşte ziarelor că răspândirea de ştiri false asupra operaţiunilor militare cad sub prevederile legei asupra spionajului Numai Marele Cartier General sau Ministerul de răsboi pot transmite ştiri cu carnet O fericită împrejurare nea pus în posesia miei imense colecţii de documente cu privire la infernul bolşevic. În numerele noastre viitoare vom începe publicarea lor. Vom da publicului nostru cetitor informaţii senzaţionale asupra organizaţiei şi dezorganizaţiei bolşevice, asupra armatei roşii, asupra revoltei menşevicilor asupra asasinărei lui Fie- Ichanov, a lui Volodarscki, a contelui Mirbach, asupra oamenilor zilei: Lenin, Troţki, Zinoviei, Gherin, Sverdlof, Lunaciarski, Dubenko, etc., asupra teroarei şi asupra multor altor chestiuni arzătoare la orcanea . Banca, Naţională va acorda guvernului un nou infrumut de un miliard, în câte scop se face o nouă emisiune. *s. Del -MUiai Tornada nani ■inspector general administrativ care a depus jurământul la Bucureşti a sosit ieri în, localitate. Dl M. Tepilda vOpplecc mâine la Ismaiil unde are delegaţiunea de a gira afacerile prefectură până la numirea titularului 1 De astăzi 1 Aprilie stil vechiu adoptându se, calendarul nou, toate autorităţile vor data 14 Aprilie, conform calendarului stilului nou. — Un prieten al nostru întors din Franţa ne comunică următoarele : Sămănăturile în Franţa sunt excelente. La fel în Austria şi Iugoslavia. Mari cantităţi de seminţe sunt în omm spre porturile noastre. Industria franceză e în plin avânt. Toate industriile distruse din nord au fost refăcute în alte părţi. D. O. G. Mârzescu ministru pe interne a oferit o masă celor doi membri ai misiunei parlamentare franceze d-nii Gustave de Kerguoxec şi Charles Mennier deputaţi şi membri în comisiunile pentru armată şi marină ale Camere franceze. M In numărul nostru de mini vom publica o convorbire cu M.S. Regel României de o extremă importanţă şi actualitate acordată de Al. Sau lui Robert de Flers o aspele nostru plecat zilele acestea în Franţa. M Aprovizionarea şi înarmarea României este hotărâtă. Pentru uşurarea transporturilor interne 100 de locomotive sunt în curs de recepţionare în Franţa. Mari cantităţi de alimente şi de mărfuri sunt depozitate la Marsilia şi la Salonic. “ Transilvănenii aflaţi în cuprinsul vechiului regat şi care trebuie să se prezinte la mobilizarea ordonată în Ardeal, se vor întoarce gratuit pe c. fr. obţinând permisele de trecere prin os mamiamentele de garnizoană. la Toate mobilizările pe loc acordate de Marele Stat Major cu data plilă la 1 Aprilie 1010 sunt valabile şi mai departe până la noi ordine. M 8 Direcţii trataator Naţional, eoafwmn art. 1 al. b., di» lqgui şi reteatrelor, face ewoecui zi cri a« apaciacoi «aia apuit la stilek de Vinari şi afenbaft dia sip* tămâia *amm, fie «aatiaau, fie Mara. *»» Q.jujj Grigore Hoa&ac sccre,tar şef «1 TfibuaaMor dim (jeroiuH a fost dategat de guvam ai fte*c afacerile adotinistrativa di« Btaeorisa ■ până la îaioaacerai d-lui fkatdor. Pentru Aa»i.—D. mgimer Welt, directorul aearaietului apelor, s’a mnapoiat în locaiitats, venind din București, unde fusese în delegațiuna m intaresul C*sa»*ei D. Weit a adus bun» veste, c* m urma statuiatelor depuse de d-nul MârcMcu, s’a acordat de către Ministerul de Industrie in mod gratuit m&fceralale »evesare 1» refacerea co nduc*ei de apă, precum.și un întreg serviciu d® cale ferats Dec* cauvill», sin* și vago»ete, pentru serviciul miicim gunoaslor. Malarialul donat»« Miaiaterul de industria steatru iaşi, are o valoare de pa*ta 800.000 lei. Din feri« 5« «niintă că la 16 Marile 3 porait priaMi traa eu paehetela jisttale pentru Su»ur®fti ti •«lfrad. l‘r*oul subc*.Hwnda u*te eftţer din serviciul militar ai tT*»«și«rt*rilor. S’a »tee»rat twtcerea acestui tren prin Lsykach, Afr«« și Senica. F*dg#renii dk Ieealitate au ț nut esi o e*eafiîuire latină, îa care s’a decis a nu se majai'Ra prețul graului.