Mişcarea, septembrie 1919 (Anul 13, nr. 178-200)
1919-09-02 / nr. 178
Intre două interese.^ ‘ — Este cert că din toată atitudinea pe care d-l Tache Ionescu a avut’o în politica noastră externă, în politica intereselor şi viitorului neamului, d-sa a apărat mai mult cauzele altora decât cauzele noastre proprii, astăzi şi mai mult legitimate în faţa întregei omeniri. Oficiosul şi ziarele inspirate de d-l Tache Ionescu au mers şi de astă dată atât de departe încât după indicaţiunele ce li s’au dat ele au contestat până şi condiţiunele prin care Aliaţi voesc să ne impue o pace de robie. Această atitudine o are ziarul oficial al d-lui Tache Ionescu „Românimea“ care pe această chestiune merge mână în mână cu ziarele d-lui Miile şi cu celelalte ziare conservatoare. Astfel şeful conservator-naţionalist în politica sa „europeană“ ignorând interesele româneşti pentru a pleda în favoarea altor interese are până astăzi următorul activ diplomatic: A donat Torontalul în favoarea Sârbilor şi în aplauzele lor, fireşte. S-a pronunţat în sensul ca România să-şi deschidă cât mai larg porţile pentru a lăsa drum liber acţiunilor şi intereselor economice străine, în dauna intereselor româneşti. A manifestat dorinţa ca înaintarea armatelor noastre să fi fost oprit în Transilvania, pentru a nu jigni pe... magnaţii şi politicianii unguri. D-l Tache Ionescu reprezintă astăzi în politica românească singura notă discordantă, susţinută prin comunicatele-i cotidiane şi prin toate ziarele pe cari le inspiră. Sufletul d-sale vibrează mai puternic la ideia răsturnărei guvernului decât sub înrâurirea marilor acte naţionale. Eseuri In lipsă de piese originale, noul, repertorul francez a recurs la autorii de romane dramatizate, adică la aceia cari efectuiază piese pe baza romanelor celebre. Până și Paul Gavault, cunoscutul autor dramatic şi directorul teatrului „Odeon" a recurs şi el la asemenea lucrări teatrale, introducând în noul repertor piese după romanele scrise de Georges Sand şi alţi autori francezi. * Primim la redacţie „Problema Banatului“ studiul scris la Paris de d. profesor George G. Mironescu, şi apărut în traducere, imprimat în tipografia „Mărăşeşti“ din Bucureşti. Broşura, tradusă cu învoirea autorului, cuprinde şi alte trei articole ale d-lui prof. Mironescu, în legătură tot cu problema Banatului.* „Excelsior'‘ este titlul unei noui companii artistice care a luat fiinţă la Bucureşti şi din care fac parte d-nele Bulandra, Elvira Popescu, d-nii Tony Bulandra, I. Manolescu, Puiu Iancovescu, Al. Mihailescu, G. Storin, Al. Buzescu ş. a.* D’Annunzio a promis d-lui I. Peretz, directorul general al teatrelor, că va veni la Bucureşti spre a ţine o conferinţă în actuala stagiune teatrală. Marele poet italian proectează o călătorie la tokio—cu aeroplanul.... * Un confrate de talent, dl. I. Bracăr, fost secretar de redacţie al „ Viitorului“ a scos zilele acestea un volum de studii literare şi filosofice întitulat „încercări şi Studii“. Până la recenzarea acestei valoroase lucrări—pe care o vom face după lectură—cităm din cuprinsul ei următoarele capitole : Operele de artă nemuritoare, Intuiţionismul Bergsonian; O nouă metodă de critică literară: Zoila, Suderman, Ibsen ; Puncte de reper la o teorie a coştiinţei; Estetica nouă şi Kant; Note marginale’,cuprinzând aprecieri critice despre Wundt, Wiliam James, Em. Boulroux şi alţi filosofi. O carte despre „Kabala“ şi Din Cartea Zebar. Joncţiunea Ilora Too Polona LYON.— Se anunţă că Polonii şi Români au făcut joncţiune. KMi^WRTOKaWglSMaWBIgWSSilflWtgPMB^^ Rotfasct&a ft !Wmtena*m$a Ammdlssd si Recfasme Se ptet« te ia»««pwi(| aretnrtf.Jw.*»* «5fc*ct ia A4Metfcifsfii! zfamM, !mJ Pi .»fa M«t S. D«w«xittw?a jsriffl Aprait« de poMkteate. MARȚI 2 SEPTEMBRIE 1919 Apare »Inie Strb Direcjjtmea tmari comite de Redacţie Bani Se vede vîrful urechei y 4 / ■ zQl. Lascar Antonia directorul ziarului „Presa11 duce o campanie sălbatică Împotriva administraţiei comunale. Acuză pe Preşedintele Comisiunei Interimare că nu a aparat interesele publicului, ascultând sfaturile morei Diamant, pentru a fabrica o singură calitate de făină şi a-i mări astfel câştigurile. Este ştiut astăzi că Comuna nu a tratat în special cu nici o moară, ci dimpotrivă a stăruit ca toate morile să se aprovizioneze din timp cu grâu, comerţul fiind liber, pentru ca oraşul să nu ducă lipsă de pâine, aşteptând flămând rezultatul luptei între ofertă şi cerere. Deci toate morile au aceleaşi posibilităţi de câştiguri, ca şi moara Dacia, îndată ce bine-voesc a cumpăra grâu. Dl. Lascar Antonia , vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al mopei Iaşilor, moara Iaşilor a fost reprezentată prin directorul său la consfătuirea cu morarii de la Primărie şi directorul acestei mori arăta riscurile morarilor în a putea desface făina albă cu 4 lei, cerând garanţia Primăriei. Dl. Lascar Antoniu, desigur în curent cu chestiunea morăritului şi interesat în cauză şi-a făcut, desigur, înnainte de începerea campaniei de presă, socoteala cât rentează morei un vagon de grâu măcinat în două calităţi conform decretului şi cât rentează în o singură calitate după ordonanţa Primăriei. Să facem socoteală împreună cu d-sa pentru grâul care s’a grăbit a-l măcina în două calităţi la moara d-sale presupunând că Ta plătit cu preţul maximal, conf. decretului: Un vagon grâu preţ maximal 10.000 lei Măcinatul . . . 1.000 „ Transportul, saci etc . LOGO „ ■ Mancuri 2 la sută procente, mArţii . . 300 „ Deci un vagon măcinat costă 12.300 lei conform preţurilor decretului. Scoţând din acest vagon: 2000 kgr. făină albă a 4 lei, are 8000 lei 5500 „ „ cal. II „ 0.80 „ „ 4400 „ 2500 „ tărâţă „ 0.50 „ „ 1250 „ 13650 7 Deci d. Lascar Antoniu ar încasa la moara Iaşilor un beneficiu de 1350 lei la vagon, peste preţul urcat al măcinişului. Dacă moara macină 100 vagoane pe lună face 135000 lei, pe an ar face 1.620.000 lei. Să macine acum d. Lascar Antoniu cele 7 vagoane grâu ce mai are în moară în o singură calitate, conform ordonanței comunei, convenind după cum a convenit Diamant de la început. Va încasa: 7500 kg. făină int. a lei 1.50 kg. 112501. 2500 „ tărâţă „ „ 0.50 „ 1250 „ *12500 „ Va avea deci numai două sute lei peste preţul măcinişului, cu 1150 lei mai puţin la vagon, „câştig oneros“. Cum? Administraţia comunală prin ordonanţă scade cu 1150 lei câştigul morarilor la vagon, şi prin aceasta d. Crupenschi „favorizează pe Diamant, în paguba a 100.000 cetăţeni ai Iaşului? Iar morarul Lascar Antoniu acoperindu-se cu mantia anonimatului la ziarul d-sale „Presa“, pentru a se lupta şi a-şi răzbuna pe concurentul d-sale Diamant că a primit să lucreze cu câştigul scăzut, furios pe Preşedinte Comisiunei Interimare că a îndrăznit să se atingă de beneficiile societaţei morei ce vice-prezidenţiază, socotindu-se necunoscut în această profesiune, porneşte campanie veninoasă, cu îndrăzneala pungaşului care după ce a furat punga strigă „prindeţi pe hoţ!“ Până în ziua de 27 August la moara d-sale s-a măcinat în două calităţi câştigând 1350 lei la vagon şi până în aceiaşi zi a înjurat pe „corbii“ care măcinând făina integrală câştigă numai 200 lei. Ziarul i-a servit pentru a-şi pregăti clientela şi a-şi aparat afacerile. Să o ştie odată publicul: de astădată s’a văzut vârful urechei. Înfrângerea bolşevicilor peNistru Lyon.—„Petit Parisien“ semnalează nouă succese pe Nistru împotriva trupelor roşii. Douăzeci de regimente bolşevice sunt încercuite. Paris. — Lângă Nowograd şi Wolgrsk, bandele bolşevice au fost înfrânte. Pe Niprul inferior detaşamente bolşevice sunt în retragere forțată. EXCROCHERIE ?!. Confratele nostru „Viitorul“ şi odată cu el întreaga presă din capitală, a publicat clauzele extraordinare din convenţia specială pentru minorităţi. Toată presa românească a ridicat protestările ei împotriva încercărei de robire şi jignirei profunde ce se aduce ţărei noastre. Un singur om şi un singur ziar nu s’a asociat la acest protest, pe care un elementar simţ de demnitate cetăţenească, dacă nu de patriotism, îl impunea. Omul l’aţi ghicit de sigur, nu îi poate fi altul decât d.Take Ionescu, iar ziarul e oficiosul partidului tachist care ca o crudă ironie e intitulat „Românimea“. Ei bine, Românimea taxează de excrocherie publicarea acestor condiţiuni. Atitudinea nu ne surprinde. D. Take Ionescu a lipsit întotdeauna de acel sentiment care se numeşte dragoste de ţară. De dragul puterei, d-sa ar subscrie oricând chiar scoaterea la mezat a avuţiei naţionale. Să nu ne vorbească însă de excrocherie omul care n’a făcut la Paris decât să uneltească împotriva intereselor ţării, crezând că face dificultăţi d-lui Brătianu. Şi apoi d. Take Ionescu care la Paris a avut contact numai cu anumite cercuri, nu credem să fie străin de condiţiunile impuse României în chestia minorităţilor. De altfel un viitor foarte apropiat va face dovada de partea cui este excrocheria. •é/rnitták mjMhMMtMMflWM* PmksM tutui îti$...Iîittr®sat Comicul personaj Lascar Antoniu a trimis un nou protest împotriva cenzurei. Are omul specialitatea protestelor, singurul mijloc prin care-şi poate pune mai bine în evidenţă insuficienţele. De astădată l-a supărat cenzura aplicată inexactităţilor interesate în chestia păinei. Nu voim face polemică cu comicul director de gazetă. Pentru a pune în evidenţă însă nu numai deşteptăciunea lui proverbială, dar şi reaua credinţă, ţinem să se ştie că presentându-se în biuroul cenzurei Presei a ţinut să accentueze că vorbeşte in calitate de „membru în Consiliul de Administraţie al Morei Iaşilor“. Aşa fiind, lesne îşi vor da seama cetitorii care este mobilul campaniei ce o duce „Presa“ în chestia pănei. Şi prost şi de rea credinţă. IR-A-raiSRI SX PiiuPTE -„Socrate din Sararie“ Intr’o revistă literară locală, cunoscutul prozator şi filolog fălticeneanu d. Artur Gorovei, publică sub titlul „In lumea Liceului“, o serie de amintiri cari se referă la epoca Iaşului cultural de altă dată, de pe vremea „Convorbirilor Literare“ şi a „Contemporanului“. Directorul „Şezătoarei“ care şi-a făcut studiile la Iaşi, evocă reminiscenţe din epoca profesoratului lui Lambrior şi V. Burlă, amintind starea tranzitorie de spirit a tinerimei studioase dintre epoca „Jultimei“ literare şi aceea a literaturei socialiste. D-l Artur Gorovei sub farmecul acestor amintiri—cari nu pot fi simţite decât de acei cari au trăit în acele vremuri ca şi de aceia cari au mai prins atmosfera acelui mediu intelectual,—evocă pe unii din colegii cu cari a petrecut prima tinereţă, amintind pe Ed. Gruber, D. A. Teodoru şi Nicoleanu, ş. a. De asemenea d-l Gorovei ne descrie ce se discuta pe vremuri printre liceenii Iaşului care secundau pe studenţii universitari: „socialism, cerere şi ofertă, Maximum de salar, Ioan Nădejde, Nihilism, Doctor Russel!...“ Intrarea în rândul studenţimei universitare a primelor domnişoare studente, — Ana Conta sau Tereza Stratilescu—se considera pe atuncea în mulţime ca „o manifestare contra ordinei sociale, un fel de nihilism importat în Rusia!“ Pentru îndrumătorul tineretului spre ideile socialiste, pentru fostul director al „Contemporanului“ d-l Ion Nădejde—faţă de care socialiştii noştri de astăzi manifestă atâta lipsă de gratitudine şi consideraţie—d. Gorovei are pasagii deosebite. „Socrate din Sărarie“ cum îi spunea regretatul Burlă nu era altul decât Ion Nădejde care alăturea de Gherea şi Morţun ocupă locul cel mai onorabil în galeria socialismului român. Ca şi poetul Anghel în „Fantome“, d-l Gorovei aduce câteva admirabile reminiscenţe din Iaşul de altă dată, cântat cu atâta nostalgie şi regret de poetul A. Verea în volumul său „Iaşii“. Cei cari cunosc acea epocă vor ceti cu drag evocările d-lui Gorovei. ARAL Kamenetz - Podolsc. COMUNICAT OFICIAL UKRAINEAN—Trupele Ucrainene şi Galiţiene care înaintează pe linia Wabarka-Birzula, s’au încăerat în luple grele cu numeroase trupe bolşevice, care s au retras de la Odessa şi Nicolaev. Toate atacurile inamice au fost respinse până acum. Trupele ucrainiene, după un scurt dar viguros atac, au ocupat localitatea Koioszinoy (12 km. Vetde Skylia) de-a lungul căei ferate Kazatin-Fasniw. Trupele Galiţiene au străbătut dincolo de staţia Popejina, iar trupele ce operau la Sepetowka şi Polonie50 km Est de Sepetokat au cucerit în dimineața zilei de 21 August Jitomir. * Kamenetz-Podolsk. — (Comunicat-U- crainian oficial). La Sud-Est de Wapniarka luptele continuă. Trupele ucrainene au ocupat raionul Szarvewka-Skwira. Trupele galițiene înaintează pe calea ferată Kazantin-Fastow și au ajuns la stația Kozanka (18 km. S.U. de Fastow), iar trupele galițiene ce operau la Berdicew, au trecut în regiunea Kocetina (28 km. Sud-Est de Jitomir). * Kamenetz-Podolsk (com. Ukrainian oficial).—La Nord-est de Wapniarka, activitate de patrule. Trupele noastre au ocupat Belaia-Terkow (35 km. Sud-Est de Fastow, unde am capturat multe muniţiuni. Luptele continuă în această regiune. Trupele noastre continuând înnaintarea, au mai ocupat: Huiumova (?), Stokulza (?), Hodorkow, ajungând la 50 de km. Est de Bredicew şi înaintează la Nord-Est de Nowograd-Wolhynsk. EVENIMENTELE DIN RUSIA Răsboiul Ukraino-Boleevic — Succesele trupelor Ukrainene.—Cucerirea de către Ukrainani a mai multor centre.—Cu anunță comunicatele oficiale — in stella puisării rissski — Un comunicat al Uzinei Electrice din Iaşi — Direcţiunea Uzinei de lumină Electrică aduce la cunoştinţa publică că din cauza defecţiunei unei maşini, a fost nevoită să limiteze consumul. Această împrejurare se datoreşte stărei precare în care se găsesc maşinele şi faptului că acum suntem în perioada de reparaţiune şi de pregătire pentru iarnă. Una din maşinele cu vapori este demontată şi îi se fac reparaţiuni radicale. Prin urmare Uzina funcţiona cu două maşini cu vapori şi cu un motor „Diesel“, care din cauza defecţiunei de construcţie, nu poate fi utilizat decât într’o măsură redusă, ceiace a motivat vechea administraţie să nu-1 recepţioneze. In această situaţie şi pe neaşteptate survine defectarea unei maşini cu vapori, anume : topirea cusinetelor dela arborele principal, din cauză că aproape în întregime, compoziţia era uzată. Fatal a trebuit să limităm consumul, câteva zile pănă când se va turna şi înlocui piesa defectă. Se lucrează cu foarte multă asiduitate şi nădăjduim că în 4—5 zile, această maşină va fi pusă în funcţiune, revenind astfel la eclerajul de pănă acum. Administraţia Comunală de acord cu Direcţiunea Uzinei, ţinând seamă de starea precară a maşinelor şi de lipsurile pe care starea de războiu le-a provocat, a luat o sumă de măsuri, pentru a înlesni şigaranta luminatul şi forţa motrică. ’ • In ce priveşte reţeaua, s’au cumpărat din Bucureşti,în mai multe rânduri numeroase becuri care au fost puse la reţea. Unele din ele au fost uzate, altele furate, aşa că astăzi iarăşi lipsurile sunt destul de simţite. Becuri însă nu se mai găsesc în ţară. Puţinele becuri ce se mai găsesc la Bucureşti, nu pot fi utilizate de noi, şi atunci am comandant din timp, prin legaţiunea olandeză la Bucureşti, un număr de 4000 becuri predabile la Galaţi de la Casa Philipps din Amsterdam, Olanda. Comanda este efectuată şi aşteptăm sosirea lor, pentru a complecta lipsurile de becuri şi pentru a le furniza abonaţilor particulari, cu un preţ redus. In ceia ce priveşte maşinele, s’au luat deasemenea măsuri pentru repararea lor radicală. Grupul celor 3 maşini cu vapori, instalat în Uzină încă dela înfiinţarea ei, n’a mai făcut obiectul unei îngrijiri speciale, deoarece administraţia veche le părăsise, înlocuindu-le cu motoare „Diesel“, fie din cauză că erau uzate, fie din cauză că aceste din urmă sunt mult mai economice. Chiar înainte de războiu vechea administraţie comandase în Germania motoare Diesel, pe care declaraţiunea de războiu le-a surprins la Braşov, aşa că aceste motoare s’au înapoiat la fabrică, iar Uzina a fost nevoită să funcţioneze cu motoarele vechi şi cu grupul de maşini cu vapori. Motoarele Diesel aflătoare în Uzină în timpul războiului s’au defectat din cauza lipsei de combustibil rafinat, după cum s’a constatat, deoarece în acest răstimp Uzina a fost nevoită să funcţioneze cu ţiţei brut. A rămas în funcţiune grupul de maşini cu vapori şi un motor Diesel cu defecţiuni de construcţie, care după cum am arătat, nici nu a fost recepţionat de vechea administraţie. Faţă de această stare de lucruri, preocuparea a fost de a repara grupul de maşini cu vapori, de a repara motoarele Diesel şi de a aduce un nou motor Diesel, de 800 H. P. In 1917 era imposibil de a face reparaţiuni radicale la maşinele cu vapori. Era forţa motrice necesară industriei de războiu pe care trebuia s’o furnizăm şi deci toate maşinele trebuiau necontenit să funcţioneze. Piese de înlocuire pentru motoarele Diesel nu se puteau obţine, deoarece ele nu se pot fabrica în ţară. Şi atunci ne-am oprit la soluţiunea de a aduce un nou motor. Adiţia comunală, de acord cu ministerele de Interne, Muniţii şi Industrie, a hotărât să se aducă Dieselul de 800 H. P. de la moara „Steaua“ din Galaţi şi să se instaleze la Uzina noastă. Motorul s’a demontat la în 1918, Uzina a făcut fundaţiunile, dar în răstimp încheindu-se pacea, direcţiunea morei s’a opus la ridicarea motorului, iar Ministerele au renunţat la rechiziţia pe care o făcuse. In 1918, nu se putea face nici o comandă în străinătate din cauza evenimentelor cunoscute, iar la începutul anului 1919, aceiaşi situaţie continuă. Din momentul când relaţiunile în parte au fost reluate, şi deci se avea putinţa, tratată cu cassele străine constructoare de motoare. Direcţiunea împreună cu Adiţia comunală, a reluat chestiunea refacerei uzinei, oprindu-se la următoarele soluţiuni : T. După recomandarea ministerelor de Interne şi Industrie, s’a trimes un delegat la moara „Steaua“ din Galaţi spre a conveni cu ediţia acestei mori, cumpărarea Dieselului de 800 H. P. Condiţiunile de preţ urcând valoarea şi montarea acestui motor, la aproape 2 milioane, iar obligaţiunile ce ni se impunea, ca până la 1 Iunie 1920 să-i procurăm un alt motorde o putere egală, de la casa Schuitzer din Elveţia, erau imposibile de primit, ceia ce ne-a făcut să renunţăm la această soluţie. 2. Fiind informaţi că în regiunele ocupate de armatele române, s’ar găsi motoare Diesel, am făcut intervenţiile necesare, însă fără rezultat, de oarece motoarele care s’au găsit nu erau adaptabile Uzinei noaste. 3. S’a dat delegaţiune d-lui inginer A. Păiş, conducătorul tehnic al uzinei, de a se transporta la Augsburg în Germania spre a trata cu fabrica, care a construit actualele motoare Diesel din uzina noastră : a) Aducerea cât mai urgentă a pieselor necesare repunerea în funcţiune, a celor două motoare scoase din uz din cauza războiului ; b) Aducerea unui motor Diesel de 800 H. P., sau a grupurilor de câte 600 H. P. comandate încă din timpul vechei administraţii şi pentru care sunt făcute şi fundaţiile în sala de maşini. Totodată pentru înregistrarea regulată a curentului va aduce comptoarele necesare şi eventual, dacă se vor găsi, şi becuri cu preţuri convenabile. 4. Paralel cu însărcinarea d-lui inginer Păiş, s’au dat şi d-lui inspector in