Mişcarea, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 201-226)

1919-10-27 / nr. 224

ANUL XIII No. 224 Membrii clubului naţional-lberal au fost convocaţi ieri în adunare generală, cu care prilej şeful nostru, d. O. G. Mârzescu, a făcut o expunere asupra modului cum se prezintă lupta electorală şi asupra situaţiunei politice interne. In cele ce urmează rezumăm expune­rea d-lui G. G. Mârzescu. Alegerile nu se amână D-l Mârzescu, începe prin a arăta că zvonurile despre amânarea alegerilor sunt tendenţioase şi că nu răspund rea­lit­atei. D-sa arata că comisiunea de pe lângă Ministerul de Justiţie, a verificat decla­­raţiunile de candidatură şi a ordonat im­primarea buletinelor. La aceasta vine să se adauge desminţirea categorică a gu­vernului. Dar chiar dacă n’ar exista a­­ceste fapte, întreitul interes al restabi­lim regimului constituţional, de ferire a Coroanei de răspunderile ce opoziţia e dusă a-l atribui zilnic, necesitatea ca sentimentul Ţârei să fie manifestat în faţa problemelor externe, indică în­deajuns motivele pentru care alegerile nu pot să fie amânate. Lupta electorală După ce d-l Mârzescu, expune sistemul de votare în noua proce­dură electorală, d-sa arată că cu toată propaganda de abţinere dusă de partidul tachisto-averescan, în circumscripţia electorală a Iaşului sunt în luptă şapte liste şi anume: lista partidului naţional-liberal, lis­tele partidului conservator-progre­­sist, naţionalist-democrat, ţărănesc, socialist-internaţionalist, socialist­­naţionalist şi o listă independentă, in afară de judeţul Vaslui unde sunt în prezenţă numai două liste, încolo în toate celelalte judeţe sunt în prezenţă 5­6 liste şi judeţul Dolj ţine recordul cu 14 liste. Ast­fel numai asociaţia takisto­­averescană nu se prezintă în ale­geri şi din aceit fapt nu se poate trage concluzia că viitorul Parla­ment nu va fi expresiunea reală a ţârei, pentru că nici d-l Take Ie­neseu, nici d-l general Averescu, nu pot avea cutezanţa să stiaţie că în ei se întruchipează ţara. Voinţa ţâ­rei stă în manifestaţiunea masei e­­lectorale şi această masă nu se va abţine de la vot. Atacurile Coroanei Trecând la evenimentele politice ale săptămânei trecute, d-l Mâr­zescu arată cum gruparea d-lui ge­neral Averescu, prin penele măes­­tre ce poate avea, continua a ataca Coroana. Oamenii nestatornici în credinţele lor, ţin să dovedească cât de statornici sunt în patimi. Nu e nici o surprindere ca aceştia să califice de slugărnicie statorni­cia în credinţa ce avem în ideia monarhică şi în fidelitatea ce avem­­ faţă de Suveran. Aceştia cari pre­tind a avea parisul neatârnărei caracteristice, se complac mai bine în neatârnarea infidelităţei şi a tră­­darei, de­cât in supunerea conşti­entă pe care o impune patriotismul, încet­epciunea şi spiritul de ordine. Slugărnicia este însă termenul cel mai despreţuitor al supunerei­­ şi viaţa nu cunoaşte tip mai odios­­ de­cât acel al slugei care schimbă şi-şi batjocoreşte rând pe rând stă­pânii. Desfiinţarea parti­dului Conservator. Transformarea partidului conservator în partid democrat, zice d. Mârze­­scu, este un eveniment care nu poate fi trecut cu vederea. El nu poate fi consi­derat însă decât ca o maşinaţiune poli­tică pentru necesităţile situaţiei momen­tului. Căci din două lucruri unul: ori spiritul conservator, prin oamenii vechi va domina noua formaţiune, şi atunci firma de „democrat“ constitue o ipocri­zie; ori spiritul democrat va domina în mod sincer gruparea şi atunci legăturile istorice cu vechiul partid conservator nu mai pot subsista. In această împrejurare însă ca şi în alte împrejurări din trecut partidul conservator a dovedit că nu şi-a înţeles menirea în organizaţia politică a unui Stat. Partidul conservator pentru a-şi do­vedi tendinţele lui democratice, n’avea ne­­voe de o formă nouă şi nici de un pro­gram Împrumutat de la toate partidele democratice, în mijlocul căror va peri ca prins ca­tr’un cleşte. Era suficient ca el să nu opue o rezistenţă inoportună re­formelor democraţiei şi, pentru a evita zguduirile, el singur să contribue la ar­monizarea lor cu organizarea naţională a Statului. In acest sens se pare că ve­chii conservatori au înţeles acţiunea par­tidului conservator, al cărui titlu istoric şi de glorie, l-au repudiat conservatorii noul pentru de­apurarea. Şi Barbu şi Lascăr Catergiu, şi Alexandru şi loan Lahovari, şi Gh. Gr. Cantacuzinoi şi N. Filipescu s’ar întoarce în mormintele lor, dacă ar putea simţi că politica ce au re­prezentat a dat naştere acestui monstru, pretins democrat, pus sub şefia d-lui Ta­­ciţe Ionescu. Toate frământările interne care au condamnat partidul conservator la ste­rilităţi se datorase acţiunei pentru pre­­venţiunea acestui cataclism. Şi astăzi el se produce în aplauzele conservatorilor cari au voit să-l evite. Pentru ce­r- au primit atunci acest titlu încă de acum zece ani, când d. Tache Ionescu urmărea si impue titlul de con­­se/Tnfor-democrat întregului partid con­servator? Acest cuvânt „democrat“, aso­ciat celui de conservator, putea cores­punde preocupărilor actuale, dacă el ar fi fost sincer. A fost repudiat însă în democratismul partidului conservator­­democrat, pentru că necesităţile momen­tului, aveau nevoe de un alt democra­tism : de democratismul rus al d-lor Miile şi Cocea. S’a renunţat astfel la titlu de conservator care împedecă in­trarea în organizaţie a elementelor re­­voluţiunei. Titlul de conservator a fost lăsat de acum înainte pe seama odio­sului politicei reprezentate de d. Mar­ghiloman. Putem dar pune lespedea de mormânt de­asupra partidului conservator. Dar nici noul născut nu este viabil pentru ca nici un partid democrat nu poate deveni un partid de guvernământ, dacă nu se razimă pe o politică raţională şi de or­dine. Nu credem în viabilitatea pruncu­lui născut dintr’o mamă moartă. In urmă d. Mârzescu dă cetire noilor membri pe cari adunarea generală i-a admis în partidul liberal. Rep.­­ LUPTA ELCTORALA lliia N­ii Ml11« Discursul d-lui G. G. Mârzescu "" i­. . Socialiştii din Iaşi se abţin de la alegeri?. Se ştie că în urma desbaterilor­­ în congresul socialist ce a avut loc ■ la Bucureşti, s’a admis propunerea lui Ilie Moscovici,care a încheiat acordul politic cu d-nii Take Iones­cu şi Averescu adoptând atitudinea lor politică pentru organizaţia so­cialistă­, ca socialiştii să se ab­­ţie de la alegeri, împotriva voinţei exprimate de cei câţiva intelectuali cari au desaprobat acest acord şi întreaga po­ltică a lui Ilie Mosco­vici. In urma acestei hotărâri s’a dat o circulară cătră organizaţiile sin­­dicalisto-socialiste prin care li se cere a se abţine de la alegeri. Ori socialiştii din Iaşi, cari prin ziarul lor local, au publicat hotă­rârea congresului de a se abţine, nu şi-au retras nici până astăzi candidaturile depuse. Deci pe de o parte ei anunţă ab­ţinerea, iar pe de a­lă parte îşi menţin candidaturile în toată re­gula. Această atitudine este o nouă do­vadă de corectitudinea politică a socialiştilor noştri cari au dat mâ­na cu gruparea averescano-fachis­­tă, luptând în comun împotriva vo­tului universal. Halal socialişti! DATORIA AUTORITĂŢILOR Teren silliHo? în ateliere a Atragem atenţiunea autorităţilor asupra starei de anarhie ce domneşte în atelierele căilor ferate. Lucrătorii români, devotaţi instituţiei şi statului, sunt tero­rizaţi de o bandă de câţi­va inşi puşi în serviciul bolşevismului d-rului Rakowski, reprezentat în Iaşi, prin d-rul Ghelerter. Oameni care pretind a respecta libertatea credinţei fie­că­ruia, oameni care pretind a lupta pentru recucerirea libertăţi­lor constituţionale prin teroare, împedecă pe lucrătorii români să lucreze pentru Stat şi-i obligă să facă parte din asociaţia re­voluţionară pe care ei o numesc sindicat profesional. Lucrătorii români cari refuză să iea o parte activă la miş­cările revoluţionare ale sindicatului sunt scoşi cu violenţe din ateliere şi aruncaţi pe drumuri. Un asemenea caz s-a repetat şi ieri. Autorităţile au datoria de a asigura libertatea muncei. Să se institue de îndată o anchetă şi să se iea măsurile de resta­bilire a ordinei în ateliere, pentru a nu lasa opinia publică ro­mânească revoltată de acţiunea criminală a câtor­va răi­făcă­­tori să reacţioneze. p-rul Ghelerter să iea bine seama la ceea ce face. Cine sa­­mănă vânt culege furtună şi, odată furtuna deslânţuită, nu este simţimântul naţional acel care va fi învins. _ ^CA­NDID­AŢJj^N­OŞTRI AT. AT. GHEORGHIU Una dintre cele mai cunoscute şi sim­patice figuri ale Iaşului. Membru devo­­tat şi statornic al partidului naţional­­liberal încă din anul 1883, când student fiind a intrat îrn viaţa politică, luptând cu însufleţire pentru realizarea tuturor ideilor democratice. In anul 1885 a fost ales consilier co­munal al Iaşului şi reales în 1894. In anul 1895 a fost numit avocat al Creditului Urban din Iaşi precum şi a­­vocat al Casei Sf. Spiridon. Intre anii 1896—1899 a fost avocat al statului pe lângă tribunalele şi Curtea de Apel din Iaşi, iar­ de la 1895—1899 Comisar al Guvernului pe lângă Came­ra de Comerţ din Iaşi. In anul 1901 a fos­t ales pentru pri­ma oară reprezentant al Iaşului în Ca­mera Deputaţilor şi reales apoi în 1907. In anul 1912 a fost reales pentru a treia oara deputat luând parte la lucră­rile Constituantei care a votat Expro­­pierea şi Votul Universal. In calitate de chestor al Camerei, gu­vernul francez i-a acordat înalta distinc­ţie de Ofiţer al Legiunei de Onoare. Intre anii 1903—1904 a ocupat dem­nitatea de Epitrop al Cassei Sf. Spiridon, iar în anul 1917 a fost numit pentru a doua oară în această demnitate, când a avut prilejul să-şi pună în evidenţă toa­tă puterea de muncă. Intr’adevăr, în vremurile cele mai gre­le ale răsboiului, când spitalele Cassei Sf. Spiridon au fost de o atât de mare utilitate pentru alinarea mulţimei de su­­ferinţi, d. Al. Al. Gheorghiu a desfăşu­rat o activitate vrednică de laudă. Ca avocat d. At. At. Gheorghiu se bucură de multă dragoste şi autoritate între colegii săi, fapt pentru care în a­­nul 1914 a fost ales decan al baroului. Democrat convins, d. At. At. Gheor­ghiu este unul dintre fruntaşii partidului naţional-liberal între cari ocupă un loc de cinste şi dragostea de care se bu­cură în toate straturile sociale, es­te cea mai sigură chezăşie că şi de as­tă dată va obţine încrederea alegători­lor. iciii Stib­iliilii liniilor Memoriul prezintat Guvernului de către Sindicatul din Iaşi ...................................................................­ • * După­ cum am anunţat, o delegaţiune din partea „Sindicatului chiriaşilor“ din Iaşi, compusă din d-nii D. Dimi­triu, Em. Cehcovski şi N. V. Ştefăniu au prezen­tat Preşedintelui Consiliului de miniştri următorul memoriu : Domnu­le Prim-Ministru, O speculă neomenoasă, pănă acum ne­înfrânată, face ca situaţiunea chiriaşilor din orăşel Iaşi să devină imposibilă. Proprietarii din Iaşi pretind chirii extra­ordinar de mari faţă de acele din 1915. Tendinţa care se manifestă în chip evi­dent, este o neîncetată urcare, pănă la cifre fantastice, a chiriilor locuinţelor şi prăvăliilor. Chiriaşii nu pot urmări şi satisface pe proprietari în dorinţa lor, pe cât de nemărginită pe atât de nejus­tificată, de câştig. Protecţiunea, pe care legea exepţională a chiriilor, actualmente în vigoare, o a­­corda chiriaşilor, este imperfectă, fiind­că pe de o parte în lipsa unei sancţiuni severe aplicată de instanţe speciale, pro­prietarii mărind chiria nu vroesc să trea­că în contract adevăratul preţ, iar pe de alta sunt imobile, care din diferite îm­prejurări nefiind închiriate pănă acum, nu pot fi supuse legii excepţionale în ceia ce priveşte quantumul chiriei. Specula se exercită deci în toată li­bertatea, frauda legii rămâne nesancţio­nată în lipsa unor pedepse severe şi a unui regim legal pentru imobilele din ca­tegoria celor din urmă. Dacă legiuitorul, inspirat de grija in­teresului general, a luat măsuri de în­­frânarea speculei la care se dedau co­mercianţii abuzivi, aceleaşi motive de dreptate şi de ordin genera­l ne îndrep­tăţeşte să cerem pentru chiriaşi o pro­­tecţiune identică. Această protecţiune es­te cu atât mai uşor de acordat cu cât pretenţiunile proprietarilor nu sunt întru nimic justificate. Proprietarii din Iaşi, fie că-şi au imobilele construite sau achizi­ţionate înaintea răsboiului, fie că le-au obţinut acum speculând asupra lor, nu pot pretinde alt venit de­cât acela co­respunzător valorii reale a imobilelor dinainte de răsboi. Nici unii nici alţii n’au contribuit prin muncă sau capital la ridicarea unei valori, determinată nu­mai de împrejurările excepţionale în ca­re trăim. Libera înţelegere între proprie­tari şi chiriaşi, pe care o reclamă pro­prietarii, ar fi libertatea speculei şi le­giuitorul, care mai cu seamă în ultimul timp a manifestat în toate direcţiile drep­tul de control al Statului, nu va lasa ne­­reglem­entată această chestiune suscepti­bilă de grave neînțelegeri. Această re­glementare o cerem noi. Ne-am organi­zat în Sindicat de aparare a drepturilor noastre, iar lupta noastră tinde la res­ LUNI 27 OCTOMBRIE 1919 tabilirea echilibrului ameninţat să fie rupt, între interesele tuturor categoriilor sociale. Dezideratele noastre îmbrăţişează în­treaga problemă, fiindcă prin prelungirea contractelor de închiriere de la 23 A­­prilie 1920 înainte se rezolva situaţiunea chiriaşilor cari au contractate în fiinţă, iar prin instituirea comisiunilor de jude­cata cu competinţa determinată, se va procura locuinţe, cu un preţ egal cu al celorlalţi chiriaşi şi acelora ce urmează să şi le găsească la 26 Octombrie 1919. In felul acesta, din punctul de vedere al quantumului chiriei, vom avea numai o singură categorie de chiriaşi. Obligativitatea declarărei contractelor din, 1915, a declarărei locuinţelor ce sunt de închiriat, precum şi sancţiunile severe —chiar închisoarea—aplicate de aceleaşi comisiuni, vor face ca legea de protec­­ţiune să nu rămână iluzorie. Respectuoşi supunem solicitudinei Dom­­niei-Voastre cererile unanimităţii chiria­şilor din Iaşi, reprezentaţi prin noi, ru­­gându-vă ca prin o urgentă soluţionare favorabile să redai® liniştea uneia din clasele cele mai numeroase din Stat. Cererile chiriaşilor sunt următoarele: 1. Prelungire­a contractelor de închi­riere pănă la revenirea situaţiunii nor­male. 2. Instituirea de comisiuni legale com­puse din reprezentanţi ai chiriaşilor şi proprietarilor sub preşidenţia unui ma­gistrat, care să judece toate diferendele relative la închiriere, stabilind în primul rând chiria locuințelor ce v/au­ avut con­tract anterior, după chiria pe care o plătesc imobilele similare aflătoare sub regimul contractelor prelungite pe teme­iul legii excepționale. Judecata va fi în ultima instanță. 3. Obligativitatea pentru proprietari de a declara contractele din 1915 precum şi de a anunţa apartamentele devenite libere. 4. Amenzi penale severe şi chiar în­chisoarea ca în Decretul-Lege, contra speculei, acelora din proprietari cari vor frauda legea. 5. Anularea prohibiţiunii de­ subchiriere ce există în unele contracte (Clauză care opreşte un mare număr de încăperi de a fi oferite) considerând pe chiriaşul prin­cipal ca proprietar şi aplicându-i ace­leaşi sancţiuni severe în caz de fraudă. 6. Recunoaşterea Sindicatului ca per­soană morală. Ministrul Italiei io Pol­o o la Roma.—Ministrul Ralie,­ a prezen­tat scrisorile d­e acreditare șefului de stat polonez. EVREI­ JELENI ! Alegerile Confratele nostru „ Viitorul“ publică următoarea ştire din Iaşi cu privire la atitudinea evreilor alegători în actualele alegeri: „întrucât unele ziare,­locate au af­ir­mat că evreii încetăţeniţi din Iaşi se vor abţine de la alegeri, socotim necesar a da următoarele lămuriri: Evreii ieşeni nefiind organizaţi într'un partid politic, şi nici măcar într’o co­munitate, nu au luat nici o hotărâre cu caracter politic. Ei vor paarticipa la alegeri, întrucât votul universal a atras şi încetăţenirea elementului israelit, care va participa, prin aceste, alegeri, la viaţa politică. Evreii din Iaşi, încetăţeniţi şi înscrişi în listele electorale, vor vota în alegeri în deplină libertate, ca toţi alegătorii. De notat că în afară de cei 4—5 membri din comitetul „Uniunei evreilor pământeni" cari nici ei nu au măcar o soluţiune proprie toţi intelectualii evrei propagă votarea în favoarea candida­­ţilor liberali; acea­sta întrucât cunosc în amănunt activitate şi programul par­tidului naţional-liberal.“ Universități franceze la Strasburg Bruxelles. — Universitatea din Liége va fi oficial reprezentată la ceremonia deschiderei Universităței Franceze din Strasburg. Citiţi in pagina a n-a ULTIMI­LE ŞTIRI TELE­GRAFICE

Next