Mişcarea, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 201-226)
1919-10-27 / nr. 224
ANUL XIII No. 224 Membrii clubului naţional-lberal au fost convocaţi ieri în adunare generală, cu care prilej şeful nostru, d. O. G. Mârzescu, a făcut o expunere asupra modului cum se prezintă lupta electorală şi asupra situaţiunei politice interne. In cele ce urmează rezumăm expunerea d-lui G. G. Mârzescu. Alegerile nu se amână D-l Mârzescu, începe prin a arăta că zvonurile despre amânarea alegerilor sunt tendenţioase şi că nu răspund realitatei. D-sa arata că comisiunea de pe lângă Ministerul de Justiţie, a verificat declaraţiunile de candidatură şi a ordonat imprimarea buletinelor. La aceasta vine să se adauge desminţirea categorică a guvernului. Dar chiar dacă n’ar exista aceste fapte, întreitul interes al restabilim regimului constituţional, de ferire a Coroanei de răspunderile ce opoziţia e dusă a-l atribui zilnic, necesitatea ca sentimentul Ţârei să fie manifestat în faţa problemelor externe, indică îndeajuns motivele pentru care alegerile nu pot să fie amânate. Lupta electorală După ce d-l Mârzescu, expune sistemul de votare în noua procedură electorală, d-sa arată că cu toată propaganda de abţinere dusă de partidul tachisto-averescan, în circumscripţia electorală a Iaşului sunt în luptă şapte liste şi anume: lista partidului naţional-liberal, listele partidului conservator-progresist, naţionalist-democrat, ţărănesc, socialist-internaţionalist, socialistnaţionalist şi o listă independentă, in afară de judeţul Vaslui unde sunt în prezenţă numai două liste, încolo în toate celelalte judeţe sunt în prezenţă 56 liste şi judeţul Dolj ţine recordul cu 14 liste. Astfel numai asociaţia takistoaverescană nu se prezintă în alegeri şi din aceit fapt nu se poate trage concluzia că viitorul Parlament nu va fi expresiunea reală a ţârei, pentru că nici d-l Take Ieneseu, nici d-l general Averescu, nu pot avea cutezanţa să stiaţie că în ei se întruchipează ţara. Voinţa ţârei stă în manifestaţiunea masei electorale şi această masă nu se va abţine de la vot. Atacurile Coroanei Trecând la evenimentele politice ale săptămânei trecute, d-l Mârzescu arată cum gruparea d-lui general Averescu, prin penele măestre ce poate avea, continua a ataca Coroana. Oamenii nestatornici în credinţele lor, ţin să dovedească cât de statornici sunt în patimi. Nu e nici o surprindere ca aceştia să califice de slugărnicie statornicia în credinţa ce avem în ideia monarhică şi în fidelitatea ce avem faţă de Suveran. Aceştia cari pretind a avea parisul neatârnărei caracteristice, se complac mai bine în neatârnarea infidelităţei şi a trădarei, decât in supunerea conştientă pe care o impune patriotismul, încetepciunea şi spiritul de ordine. Slugărnicia este însă termenul cel mai despreţuitor al supunerei şi viaţa nu cunoaşte tip mai odios decât acel al slugei care schimbă şi-şi batjocoreşte rând pe rând stăpânii. Desfiinţarea partidului Conservator. Transformarea partidului conservator în partid democrat, zice d. Mârzescu, este un eveniment care nu poate fi trecut cu vederea. El nu poate fi considerat însă decât ca o maşinaţiune politică pentru necesităţile situaţiei momentului. Căci din două lucruri unul: ori spiritul conservator, prin oamenii vechi va domina noua formaţiune, şi atunci firma de „democrat“ constitue o ipocrizie; ori spiritul democrat va domina în mod sincer gruparea şi atunci legăturile istorice cu vechiul partid conservator nu mai pot subsista. In această împrejurare însă ca şi în alte împrejurări din trecut partidul conservator a dovedit că nu şi-a înţeles menirea în organizaţia politică a unui Stat. Partidul conservator pentru a-şi dovedi tendinţele lui democratice, n’avea nevoe de o formă nouă şi nici de un program Împrumutat de la toate partidele democratice, în mijlocul căror va peri ca prins catr’un cleşte. Era suficient ca el să nu opue o rezistenţă inoportună reformelor democraţiei şi, pentru a evita zguduirile, el singur să contribue la armonizarea lor cu organizarea naţională a Statului. In acest sens se pare că vechii conservatori au înţeles acţiunea partidului conservator, al cărui titlu istoric şi de glorie, l-au repudiat conservatorii noul pentru deapurarea. Şi Barbu şi Lascăr Catergiu, şi Alexandru şi loan Lahovari, şi Gh. Gr. Cantacuzinoi şi N. Filipescu s’ar întoarce în mormintele lor, dacă ar putea simţi că politica ce au reprezentat a dat naştere acestui monstru, pretins democrat, pus sub şefia d-lui Taciţe Ionescu. Toate frământările interne care au condamnat partidul conservator la sterilităţi se datorase acţiunei pentru prevenţiunea acestui cataclism. Şi astăzi el se produce în aplauzele conservatorilor cari au voit să-l evite. Pentru cer- au primit atunci acest titlu încă de acum zece ani, când d. Tache Ionescu urmărea si impue titlul de conse/Tnfor-democrat întregului partid conservator? Acest cuvânt „democrat“, asociat celui de conservator, putea corespunde preocupărilor actuale, dacă el ar fi fost sincer. A fost repudiat însă în democratismul partidului conservatordemocrat, pentru că necesităţile momentului, aveau nevoe de un alt democratism : de democratismul rus al d-lor Miile şi Cocea. S’a renunţat astfel la titlu de conservator care împedecă intrarea în organizaţie a elementelor revoluţiunei. Titlul de conservator a fost lăsat de acum înainte pe seama odiosului politicei reprezentate de d. Marghiloman. Putem dar pune lespedea de mormânt deasupra partidului conservator. Dar nici noul născut nu este viabil pentru ca nici un partid democrat nu poate deveni un partid de guvernământ, dacă nu se razimă pe o politică raţională şi de ordine. Nu credem în viabilitatea pruncului născut dintr’o mamă moartă. In urmă d. Mârzescu dă cetire noilor membri pe cari adunarea generală i-a admis în partidul liberal. Rep. LUPTA ELCTORALA lliia Nii Ml11« Discursul d-lui G. G. Mârzescu "" i. . Socialiştii din Iaşi se abţin de la alegeri?. Se ştie că în urma desbaterilor în congresul socialist ce a avut loc ■ la Bucureşti, s’a admis propunerea lui Ilie Moscovici,care a încheiat acordul politic cu d-nii Take Ionescu şi Averescu adoptând atitudinea lor politică pentru organizaţia socialistă, ca socialiştii să se abţie de la alegeri, împotriva voinţei exprimate de cei câţiva intelectuali cari au desaprobat acest acord şi întreaga poltică a lui Ilie Moscovici. In urma acestei hotărâri s’a dat o circulară cătră organizaţiile sindicalisto-socialiste prin care li se cere a se abţine de la alegeri. Ori socialiştii din Iaşi, cari prin ziarul lor local, au publicat hotărârea congresului de a se abţine, nu şi-au retras nici până astăzi candidaturile depuse. Deci pe de o parte ei anunţă abţinerea, iar pe de ală parte îşi menţin candidaturile în toată regula. Această atitudine este o nouă dovadă de corectitudinea politică a socialiştilor noştri cari au dat mâna cu gruparea averescano-fachistă, luptând în comun împotriva votului universal. Halal socialişti! DATORIA AUTORITĂŢILOR Teren silliHo? în ateliere a Atragem atenţiunea autorităţilor asupra starei de anarhie ce domneşte în atelierele căilor ferate. Lucrătorii români, devotaţi instituţiei şi statului, sunt terorizaţi de o bandă de câţiva inşi puşi în serviciul bolşevismului d-rului Rakowski, reprezentat în Iaşi, prin d-rul Ghelerter. Oameni care pretind a respecta libertatea credinţei fiecăruia, oameni care pretind a lupta pentru recucerirea libertăţilor constituţionale prin teroare, împedecă pe lucrătorii români să lucreze pentru Stat şi-i obligă să facă parte din asociaţia revoluţionară pe care ei o numesc sindicat profesional. Lucrătorii români cari refuză să iea o parte activă la mişcările revoluţionare ale sindicatului sunt scoşi cu violenţe din ateliere şi aruncaţi pe drumuri. Un asemenea caz s-a repetat şi ieri. Autorităţile au datoria de a asigura libertatea muncei. Să se institue de îndată o anchetă şi să se iea măsurile de restabilire a ordinei în ateliere, pentru a nu lasa opinia publică românească revoltată de acţiunea criminală a câtorva răifăcători să reacţioneze. p-rul Ghelerter să iea bine seama la ceea ce face. Cine samănă vânt culege furtună şi, odată furtuna deslânţuită, nu este simţimântul naţional acel care va fi învins. _ ^CANDIDAŢJj^NOŞTRI AT. AT. GHEORGHIU Una dintre cele mai cunoscute şi simpatice figuri ale Iaşului. Membru devotat şi statornic al partidului naţionalliberal încă din anul 1883, când student fiind a intrat îrn viaţa politică, luptând cu însufleţire pentru realizarea tuturor ideilor democratice. In anul 1885 a fost ales consilier comunal al Iaşului şi reales în 1894. In anul 1895 a fost numit avocat al Creditului Urban din Iaşi precum şi avocat al Casei Sf. Spiridon. Intre anii 1896—1899 a fost avocat al statului pe lângă tribunalele şi Curtea de Apel din Iaşi, iar de la 1895—1899 Comisar al Guvernului pe lângă Camera de Comerţ din Iaşi. In anul 1901 a fost ales pentru prima oară reprezentant al Iaşului în Camera Deputaţilor şi reales apoi în 1907. In anul 1912 a fost reales pentru a treia oara deputat luând parte la lucrările Constituantei care a votat Expropierea şi Votul Universal. In calitate de chestor al Camerei, guvernul francez i-a acordat înalta distincţie de Ofiţer al Legiunei de Onoare. Intre anii 1903—1904 a ocupat demnitatea de Epitrop al Cassei Sf. Spiridon, iar în anul 1917 a fost numit pentru a doua oară în această demnitate, când a avut prilejul să-şi pună în evidenţă toată puterea de muncă. Intr’adevăr, în vremurile cele mai grele ale răsboiului, când spitalele Cassei Sf. Spiridon au fost de o atât de mare utilitate pentru alinarea mulţimei de suferinţi, d. Al. Al. Gheorghiu a desfăşurat o activitate vrednică de laudă. Ca avocat d. At. At. Gheorghiu se bucură de multă dragoste şi autoritate între colegii săi, fapt pentru care în anul 1914 a fost ales decan al baroului. Democrat convins, d. At. At. Gheorghiu este unul dintre fruntaşii partidului naţional-liberal între cari ocupă un loc de cinste şi dragostea de care se bucură în toate straturile sociale, este cea mai sigură chezăşie că şi de astă dată va obţine încrederea alegătorilor. iciii Stibiliilii liniilor Memoriul prezintat Guvernului de către Sindicatul din Iaşi ................................................................... • * După cum am anunţat, o delegaţiune din partea „Sindicatului chiriaşilor“ din Iaşi, compusă din d-nii D. Dimitriu, Em. Cehcovski şi N. V. Ştefăniu au prezentat Preşedintelui Consiliului de miniştri următorul memoriu : Domnule Prim-Ministru, O speculă neomenoasă, pănă acum neînfrânată, face ca situaţiunea chiriaşilor din orăşel Iaşi să devină imposibilă. Proprietarii din Iaşi pretind chirii extraordinar de mari faţă de acele din 1915. Tendinţa care se manifestă în chip evident, este o neîncetată urcare, pănă la cifre fantastice, a chiriilor locuinţelor şi prăvăliilor. Chiriaşii nu pot urmări şi satisface pe proprietari în dorinţa lor, pe cât de nemărginită pe atât de nejustificată, de câştig. Protecţiunea, pe care legea exepţională a chiriilor, actualmente în vigoare, o acorda chiriaşilor, este imperfectă, fiindcă pe de o parte în lipsa unei sancţiuni severe aplicată de instanţe speciale, proprietarii mărind chiria nu vroesc să treacă în contract adevăratul preţ, iar pe de alta sunt imobile, care din diferite împrejurări nefiind închiriate pănă acum, nu pot fi supuse legii excepţionale în ceia ce priveşte quantumul chiriei. Specula se exercită deci în toată libertatea, frauda legii rămâne nesancţionată în lipsa unor pedepse severe şi a unui regim legal pentru imobilele din categoria celor din urmă. Dacă legiuitorul, inspirat de grija interesului general, a luat măsuri de înfrânarea speculei la care se dedau comercianţii abuzivi, aceleaşi motive de dreptate şi de ordin general ne îndreptăţeşte să cerem pentru chiriaşi o protecţiune identică. Această protecţiune este cu atât mai uşor de acordat cu cât pretenţiunile proprietarilor nu sunt întru nimic justificate. Proprietarii din Iaşi, fie că-şi au imobilele construite sau achiziţionate înaintea răsboiului, fie că le-au obţinut acum speculând asupra lor, nu pot pretinde alt venit decât acela corespunzător valorii reale a imobilelor dinainte de răsboi. Nici unii nici alţii n’au contribuit prin muncă sau capital la ridicarea unei valori, determinată numai de împrejurările excepţionale în care trăim. Libera înţelegere între proprietari şi chiriaşi, pe care o reclamă proprietarii, ar fi libertatea speculei şi legiuitorul, care mai cu seamă în ultimul timp a manifestat în toate direcţiile dreptul de control al Statului, nu va lasa nereglementată această chestiune susceptibilă de grave neînțelegeri. Această reglementare o cerem noi. Ne-am organizat în Sindicat de aparare a drepturilor noastre, iar lupta noastră tinde la res LUNI 27 OCTOMBRIE 1919 tabilirea echilibrului ameninţat să fie rupt, între interesele tuturor categoriilor sociale. Dezideratele noastre îmbrăţişează întreaga problemă, fiindcă prin prelungirea contractelor de închiriere de la 23 Aprilie 1920 înainte se rezolva situaţiunea chiriaşilor cari au contractate în fiinţă, iar prin instituirea comisiunilor de judecata cu competinţa determinată, se va procura locuinţe, cu un preţ egal cu al celorlalţi chiriaşi şi acelora ce urmează să şi le găsească la 26 Octombrie 1919. In felul acesta, din punctul de vedere al quantumului chiriei, vom avea numai o singură categorie de chiriaşi. Obligativitatea declarărei contractelor din, 1915, a declarărei locuinţelor ce sunt de închiriat, precum şi sancţiunile severe —chiar închisoarea—aplicate de aceleaşi comisiuni, vor face ca legea de protecţiune să nu rămână iluzorie. Respectuoşi supunem solicitudinei Domniei-Voastre cererile unanimităţii chiriaşilor din Iaşi, reprezentaţi prin noi, rugându-vă ca prin o urgentă soluţionare favorabile să redai® liniştea uneia din clasele cele mai numeroase din Stat. Cererile chiriaşilor sunt următoarele: 1. Prelungirea contractelor de închiriere pănă la revenirea situaţiunii normale. 2. Instituirea de comisiuni legale compuse din reprezentanţi ai chiriaşilor şi proprietarilor sub preşidenţia unui magistrat, care să judece toate diferendele relative la închiriere, stabilind în primul rând chiria locuințelor ce v/au avut contract anterior, după chiria pe care o plătesc imobilele similare aflătoare sub regimul contractelor prelungite pe temeiul legii excepționale. Judecata va fi în ultima instanță. 3. Obligativitatea pentru proprietari de a declara contractele din 1915 precum şi de a anunţa apartamentele devenite libere. 4. Amenzi penale severe şi chiar închisoarea ca în Decretul-Lege, contra speculei, acelora din proprietari cari vor frauda legea. 5. Anularea prohibiţiunii de subchiriere ce există în unele contracte (Clauză care opreşte un mare număr de încăperi de a fi oferite) considerând pe chiriaşul principal ca proprietar şi aplicându-i aceleaşi sancţiuni severe în caz de fraudă. 6. Recunoaşterea Sindicatului ca persoană morală. Ministrul Italiei io Polo o la Roma.—Ministrul Ralie, a prezentat scrisorile de acreditare șefului de stat polonez. EVREI JELENI ! Alegerile Confratele nostru „ Viitorul“ publică următoarea ştire din Iaşi cu privire la atitudinea evreilor alegători în actualele alegeri: „întrucât unele ziare,locate au afirmat că evreii încetăţeniţi din Iaşi se vor abţine de la alegeri, socotim necesar a da următoarele lămuriri: Evreii ieşeni nefiind organizaţi într'un partid politic, şi nici măcar într’o comunitate, nu au luat nici o hotărâre cu caracter politic. Ei vor paarticipa la alegeri, întrucât votul universal a atras şi încetăţenirea elementului israelit, care va participa, prin aceste, alegeri, la viaţa politică. Evreii din Iaşi, încetăţeniţi şi înscrişi în listele electorale, vor vota în alegeri în deplină libertate, ca toţi alegătorii. De notat că în afară de cei 4—5 membri din comitetul „Uniunei evreilor pământeni" cari nici ei nu au măcar o soluţiune proprie toţi intelectualii evrei propagă votarea în favoarea candidaţilor liberali; aceasta întrucât cunosc în amănunt activitate şi programul partidului naţional-liberal.“ Universități franceze la Strasburg Bruxelles. — Universitatea din Liége va fi oficial reprezentată la ceremonia deschiderei Universităței Franceze din Strasburg. Citiţi in pagina a n-a ULTIMILE ŞTIRI TELEGRAFICE