Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)
1920-09-19 / nr. 204
BIBLIOTECA UNIVERSITY ANUL Xivm 204 50 Bani Abonamente: Un an ..............................80 de lei Șase luni ...........40 de le zizrm Trei luni . ................ • • • 20 de lei Redacţia şi Administraţia laşi, Piaţa finirei Nr. 6. Orele de loturi 1, 8--12 a. m şi 30 p. in Anunciun şi Reclame Se primesc in condiţiuni avantajoase direct la Administraţia ziarului, laşi Piţa Unire! 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate, folia lini fale lowai portal Ce nu şi-a permis d. Take Ionescu în zbucianata sa viaţă politică? După ce a trecut din partid în partid, elaborând doctrine întotdeauna nouă şi creindu-şi firma în raport cu elasticitatea sa morală,d. Take Ionescu a ajuns la convingerea că relaţiile internaţionale ale României sânt chestiuni de gust, simple capricii,pe care le poate trata cu aceiaşi uşurinţă cu care d-sa e gata să accepte un loc într’un consiliu de administraţie al unei societăţi de asigurare sau un proces dubios şi sgomot. Pentru d-sa talentul a fost un mijloc de dezorganizare morală a societăţii şi nu un criteriu de acţiune idealistă închinată scopurilor superioare pe care un popor trebuie să le urmărească în dezvoltarea sa. D. Take Ionescu a cântat o viaţă întreagă, fără simţire şi fără credinţă; a ameţit lumea cu melodia unei oratorii pe care cineva a comparat-o odată cu o baltă întinsă, fără adâncuri şi plină de impurităţi. Gata la orice tranzacţii, fără nici un scrupul în hotărârile sale, d. Take Ionescu a înţeles, întotdeauna, să subordoneze interesele ţărei directivelor din afară. Fineţa diplomaţiei sale a culminat în tratativele pe care le-a avut în 1913 la Londra, când Danel îşi bătea joc de „înţelepciunea" şi „prudenţa" cu care d. Take Ionescu apara revendicările României asupra Dobrogiei sudice. Se ştie doar că a fost chemat de la Londra, pentru a se salva ceia ce încă nu era compromis... D. Take Ionescu a făcut, după toate acestea, politica naţională, care a dus la întregirea neamului...—dar pe care a prejudiciat-o prin concesiuni şi umilinţe... care i-au dat numele de „mare european"... Ce ironie!..* * * Astăzi d. Take Ionescu e ministru de externe ai României mari şi, în această calitate, crede că are dreptul să declare presei străine „că România este guta ide.tre în răsboi cu oricine, dacă aliaţii i-ar cere aceasta".. Întreg apusul Europei este dominat de interviewurile saie, prin care distruge orice independenţă a ţarei saie, de dragul aliaţilor, care, de doi ani încolce, ne ştirbesc neîncetat drepturile, nesocotindu-ne sacrificiile şi despreţuind chiar propriile lor tratate de alianţă. Nu este, într-adevâr, extraordinar ca un ministru al ţării să ţină un asemenea limbaj , care poate angaja, mai ales în vremurile de astăzi, însăşi existenţa statului ? Să mergem, dacă vor spune o Aliaţii, împreună cu Wranghel, cu Denkin care a reînviat sau chiar cu Trotzchi şi cu Lenin ? Şi când spune d. Tache Ionescu astfel de lucruri ? După ce s’a protestat la Spaa împotriva nedreptăţilor ce ni s’au făcut cu repartizarea despăgubirilor de războiu şi după ce la Paris în chestia Dunărei a început să triumfe politica demnitaţei şi a intereselor româneşti... Ce n’ar face d. Tache Ionescu dacă ar fi lăsat în linişte ? Ar da petrolul, ar deschide larg graniţele economice ale ţarei, ar aduce capitalurile străine — evident pentru a înfrumuseţa şi a reclădi ţara, dar pentru a nenoroci iremediabil un popor întreg... Aceasta e politica d lui Tache Ionescu pe care o face de la 1884 şi până astăzi. De aceia a fost numit cândva Belzebut şi n’a inspirat pentru oamenii serioşi, nici o consideraţie... şi nici o încredere. . Acum d-sa voiajează, e mândru că a perdut Banatul, câ s’au semnat clauzele economice şi a minorităţilor din tratatul de la St. Germain, că, insfărşit, poate vorbi lumei ca „mare european"... Ce zice însă generalul Averescu ? 11 aprobă, crede în valoarea politicei d - lui Tache Ionescu şi e ademenit de talentul sâu ? Ar fi bine să se ştie — iar viaţa politică a ţarei ar avea cel puţin o siguranţă care, deocamdată, îi lipeşte. * * * Pentru noi d. Tache Ionescu este, de multă vreme, omul pericolului şi dacă nu se găsesc mjoacele de înlăturare a acţiunei sale, atunci, cu drept cuvânt, se poate spune făţiş că internaţionalistul de la externe este şi rămâne un om de salturi şi de anarhie pe care opinia publică nu-l poate tolera. Nu peste multă vreme însă, această comedie sinistră — care e politica d-lui Tache Ionescu — va trebui să înceteze, pentru a se începe o viață normală şi sănătoasă la a cărei conducere cuvântul poporului nostru să fie deciziv. Tezaurul de la Moscova Eliberarea duplicatelor de pe titlurile furate de bolşevici După cum am anunţat, guvernul a hotărât să elibereze duplicate de pe toate titlurile şi valorile înscrisuri cari au fost depositate împreună la tezaurul ţarei la Moscova, de unde au fost furate de bolşevici. Prin decretul guvernului se prevăd următoarele disposiţiuni pentru eliberarea acestor duplicate: Toate Instituţiile vor elibera duplicate după datele ce se vor putea alege. Pentru titluri, obligaţiuni şi scrisuri funciare se va prevede în certificat împrumutul căruia aparţin, numărul şi valoarea nominală a fiecăruia precum şi cuponul ce-l aveau ataşat. Pentru acţiuni se va arăta câtimea, natura, numărul, seria, valoarea nominală a fiecăreia şi cuponul de dividende ce se afla ataşat la fiece acţiune. Pentru bonurile de tezaur: Numărul şi valoarea timpului pe cât a fost emis, data emisiunei şi data scadenţei fiecărui bon. Menţiunea expresă a autorităţii prin care a fost expediate la Moscova. Neliberarea certificatelor în termen de 60 zile de la data cererei constitue o contravenţie. Amenda va fi de la 5000—20.000 lei, care se va pronunţa de ministerul de finanţe şi se va executa după 10 zile libere de la comunicarea ei la domiciliul contravenientului. Guvernul va da în curând instrucţiunile oficiale. La 12 Septembrie a avut loc la Dlenze — lu prezenţa d-lui Chira, ministrul României la Paris — Inaugurarea monumentului ridicat la amintirea prizonierilor români morţi în captivitate pe frontul occidental. La Bucureşti se proeeteaza editarea întregii opere literare şi gazetăreşti rămasă pe urma lui Rometti-Roman. Noua ediţie va cuprinde şi o serie de versuri inedite. Aceiaşi editură proectează reeditarea vntregei opere literare a defunctului scriitor ieşan dr A. Steurman, de la moartea căruia se împlinesc doi ani. „Cuvântul Liber“ In noul număr sosit azi la Iaşi, publică un minunat studiu întitulat „Un portret clar-obscur al lui Alfred de Musset" in care, in fragmente psichologice, se învie toată epoca goroasă a autorului lui „Roila“. Aceste mici fragmente sunt intitulate : „Din cornetul discret al unei tinere domnişoare din Paris", fragment dintro scrisoare a unchiului său, „Monologul lui Musset“ Scrisoarea iubitei sale George Sand, „Colupturne“ lui Musset, Necrologul lui Musset — toate formând un artistic portret clarobscur al marelui francez. CITIŢI IN PAGINA a II-a ULTIMILE STIRI TELEFONICE 1 wm. jpă»?«»y⻫in.n mSctCSte «Sw*ari»iM»Í«fi^SwfttMa»aBltialBW««;>WWHaaWte?8LlÉMlBÍSS^ESa8JiaW5S^SSlL' ’■ DUMIN/CA 19 '.SSPTSVmiE 192) m • Apare zilnic Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie OU mili HAMVEI MUIE (Bucureşti telefonata) Delegaţia rusă de pace a sosit la Riga unde este aşteptată şi delegaţia polonă Negocierile dintre Poloni şi Bolşevici încep la 18 Sept. la Rga. * In cercurile poloneze din Londra se afirmă că tratativele de pace de la Riga vor duce la un rezultat favorabil. * Guvernul din Varşovia are credința că la Riga se va putea încheia un acord definitiv. Principiile păceî prevăd intre altele, neamestecul reciproc al fiecărui Stat în chestiunile interne şî independenţa Ukrainei. Port reia! Iul Wrange! Un ofiţer francez care a avut de curând ocaziunea sâ întâlnească pe generalul Wranger, îi face următorul protret în „Le Matin“. Wranger ! frumoasă figură de soldat , de-o talie mai mult decît nuirocie, subţire, impecabila totdeauna în uniforma sa de general cazac, generalul baron Wranger, face o vie impresie asupra trupelor supuse comandamentului seu. Sinceritatea apucăturilor sale, hotărîrea în vorbă şi purtarea sa ireproşabilă, înălţimea cugetării şi marea sa cultură generală, atrag asupra lui simpatia şi respectul. Generalul Wranger vorbeşte perfect franceza şi manifestă o profundă dragoste pentru Franţa. In ultimul timp al guvernului Denikin, atunci, cînd creştea impopularitatea acestui din urmă şi mai cu seamă a şefului seu de stat major, generalul Romenovsky—asasinat la Constantinopol,— cea mai mare majoritate a voluntarilor cântară să obţină ca Wranger să fie numit comandant şef în Crimeea în locul generalului Shiling, care-şi perduse complect încederea armatei în urma lamentabilei Sile evacueri din Odesa. Un demers s’a făcut pe lâigă Denikin de cătră aliaţi pentru a obţine această numire... fară succes, căci Denikin respunse că este prea satifăcut de serviciile lui Schilling şi că nu se gîndite la înlocuirea sa. Generalii şi amiralii ruşi care luară pe ţaţă partea lu Wrangei fură deplasaţi sau blamaţi şi Wrangei, cari se găsea atunci (Februarie 1920) la Sevastopol, primi ordinul de a pleca din Rusia. Atunci l-am văzut pe bordul Alexandru Mihailovici, la portul Sevastopolului, în mijlocul refugiaţilor cari se pregăteau să fugă din Crimeea ameninţată. Refuzănd de a se supune sugestiilor acelora care-i încurajau să fie puterea în momentul când spitalele, otelurile şi casele private din Sebastopol erau pline de tifici şi holerici, fâră vestminte, fără leacuri şi fără cărbuni pentru a se încălzi pe un frig groaznic. in momentul când generalul Slatsof ţinea cu frică frontul din Perekop, când aventurierul Orloff mergea din fata spre Sevastopol, Wrargel, prin pur sprit de supunere militară, se prepara de plecare. El voia, mi-a spus, să plece să trăiască lângă Ragusa şi doria sfârşitul războiului civil în Rusia „singurul mijloc de a duce la descompunerea armatei roşii“. Fâră cărbune, fără lumină, Wranger suferi soarta sa cu o perfectă demilitate. Am avut atunci ocaziunea de a îndulci rigoarea situaţiei pasagerilor de pe „Mihailovici“ şi de a-i furniza puţini cărbuni şi lumină. După câtva timp Wranger plecă la Constantinopol şi-şi instala familia la Prinkipe, în una din insulele unde Aliaţi îngrămădiră pe aliaţii ruşi,apoi designat de Denikin în momentul cel mai critic, atunci când soarta rămăşiţilor armatei voluntare părea disperată, Wranger primi comandsmentul suprem, şi, galvanizând ceea ce rămăsese din această armată, parveni să oprească ofensiva roşie, apoi să scape Crimeea prin atacul său superb asupra Melitopolui. Actualminte stăpân pe o parte din litoralul mării de Azov, el a căutat să lege pe Cazacii dda Don cu cei din Kuban. Se înţelege dlar frica lui Trotzky şi apelurile sale la ajutor. . % • Informat i latrucit din Insuşi oficina primăriei, se dau informarii cu a-1 Ministru al Industriei şi comerţului uzi săvârşit, un act cere lezează grav interesele comunei îa chesti«tseft uzinelor de electricitate, pentru a ne putea rosti în plină cunoşţă de cauză, cerem că Primăria sa dea publicităţii sau să comunice presei, pe de o parte, adresele şi memoriu© Primăriei care ne vor pune in măsură de a cunoaşte modul în care primăria a pus chestiunea şi susţine interesele comunei, iar pe de a alta parte deciziunea şi adresa ministerial de Industrie singurele din care vom putea contata în ce mod a fost rezolvita problema, Pâinea la Iaşi.—Da,cu cum am anunţat, în chiar localul Primăriei —unde au fost convocaţi de d. M. Negruzzi — Morarii şi brutarii au încheiat un cartel în ce priveşte modul de fabricapine şi preţul panei. După ce cartelaţii au stabilit în chiar localul Primăriei preţul de 1 leu 60 bani pentru pâinea de calitatea II-a, astăzi se anunţă că au şi majorat preţul la 1 leu 75 bani, cea de calitatea I-a urmând a se vinde cu 3 lei şi 10 bani. Aşteptăm intervenţiunea dlui Negruzzi pentru ca spoliaţiunea carte taţilor să fie reprimată ca energie. — Suntem informaţi că Primăria a cumpărat de la d. Grigoriu, ajutor de prmar, un număr de 12 boi dintre cari 6 boi sunt absolut improprii serviciului. Faptul este atât de adevărat încât un alt ajutor de prmar s’a exprimat ca nu poate rezista stăruinţelor puse şi din, toată oferta făcută de d. Grigoriu. Comuna a fost nevoită să accepte cumpărarea acestor 12 boi. Ceea ce mai ciudat e faptul că medicii veterinari ai comunei nici nu au fost invitaţi să corutare boii cumpăraţi—pentru mtivul că aparţin d-lui Grigoriu. Inghtrăm faptul riguros exact—lăsăndu-l la apneprea opiniei publice. — S lmbur a corpnn lor a produs mari ntmuţumiri in Ardeal. Zarul „înfrăţirea“ din Cuj anunţă câ dm „fia de incapacitatea organuor admnstratve di a pune capăt stârci de analit* profesorii an.vcietăţii clujene au ţinut o htrun re publiă unde au vorbit d-nii prof. V. Dimitriu, Paul, N. Banescu, A. Lepădăm, D. Călugăgănanu, P. Poruţu, Gh. P.Pumfu, Dr. Iacobovii şi A. Orogovici. „ In ziua de 27 a. c. va sosi în Iaşi comisiunea compusă din trei ofiţeri superiori şi doi profesori de specialitate petru a examina pe candidaţii la catedra de matematicâ a liceului militar, râmasă vacantă prin transferarea dlui C. Romanescu la liceul militar din Chişinău. Sunt cinci candidaţi, toţi profesori titulari la matematică. Cursurile la Conservatorul de muzică şi declamaţiune încep la 25 a rudei acesteia. — Duminică se va celebra la Botoșani nunta d-rei Eufrosima Tabacaru, fiica d-lui Gh. Tabacaru mare proprietar, cu d. Paul Gârjovanu, cunoscut financiar din Brăila! SUCCESUL UNEI ARTISTE JUsgla Dsrifii Aprecierii?, presei streine — ''„Thr. MM.- H raid" scrie urm Hoarde d spre succesul obţinut de diva Migda Doripi, care va concerta li laşi ufâ ie seară, la Teatrul Naţional: „Puţini artişti îi ultimii ani au ştiut sâ cultiveze stima şi simpatia publicului .Mal ez c - Migda Dorini Inzestrati, cu cele mai frumoase calităţi voce, la care să adiaga şi un joc de scenă în afară de orice om,când-ta entuziasmează publicul care pe drept cuvânt o consideră ca pe una din favoritele lui. In cursul stagiunei lirice Magda Dorini a muncit fără odihnă, distingăndu-se ca „Milion Les aut, Funcidia del Wert Men mort les, Aida, Boheme, Via della finestra, Edgard şi Trovatere“, în care a avut deplina ocazie de a arata frumuseţea şi amploarea vocii bogate în colorii şi motulaţiuni. In specii în „Manon“ pe care a ţinut să o dea pelitru seraţiei de onoare, a fost o adevâratâ sărbâtoare artistică. Teatrul fiind împodobit de Hori şi steaguri, publicul a fost neobosit îa aplauze şi i-a oferit multe daruri. Urâm Magdei Dorini, — detesă artista — o splendidă carieră. * U Hnar: „O prezentaţi? în beneficiul Magiei Doini — în afara de orice discuţie — a fost demnă de meritele tipja consfinţite în diferite teatre de o indiscutabila importanţă printre care „Maximal“ din Citania unde a căatat diferite opere de gen firico-dramatc şi a trebuit să dea în acest teatru opera „Piratul“ de Bellini, toţi a d un succes triumfal. Opera aleasă în beneficiul ei îa „IVU- xni-ii“ nospu a foit „Manon“ de Puccini cu câte dânsa a debutit dâ d.i-ne o adevărată creațiune. Toate pucăt le principale au foit bisate, câtând pe lângl altele „La Roudine“ a aciuiași autor. Teatrul a fost împodobit prea frum3. irî tot timpul reprezentaţiei s’au aruncat flori, oferindui-se şi înalte daruri de valone ; în fine o serbie despre care Meda Dormi va păstra o plânta amintire. — Domnul căpitan înretragere Buznea Andrei este rugat sâ bmn-voia ca a trece pe la Comandament 1 Garnizoanei laşi, petru a i se pune în vedere un ordin al Ministerului de Raboi. Din urma cererei intivuitor comercianţi de inoduri, Cmura de Corn .nr. laşi a intervenit la Manstru de industrie şi Comerţ pentru a dipune ca d. Prefect al Poliţiei şi să revie asupra ordonanţei ce a dat o privire la aplicarea legei repausului deamical pentru vânzarea mezelurilor, deoarece locuitorii de la ţară şi muncitorii în genere, se aprovizionează tocmai Duminica cu acel articol alimentar. Un profesor de la Liceul Militar din Iaşi ne înştiinţează cu la cură c va sosi ordinul Direcţiunei învăţământului mitar pentru înfiinţarea clasei 1 la această şcoală, care până în presept nu are de cât cursul superior, adică cesle 5, 6 şi 7. ’ Tendinţa este ca să se complecteze şi Liceul Militar cu cursul inferior, cum s’a la Liceul Militar din Craiova. Procesul bolşevicile basarabenî La Curtea marţială din loc litme a încăput de eri judecarea cnor 25 de bolşevici basarabeni, ausaţi d.. unchtiri împotriva Statului. Curtea se compune din d-n colonel Velseu preşedinte, maior Mustea şi căpitanii Strat şi iarnoschi, membri. Acuzarea e susţinută de căpitan Roldeanu, Comisar regal. Anvizaţii sunt aduşi din penitenciarul central, sub o puternică escortă. Toţi inculpaţii sunt tineri şi par a primi cu mult sângele a tot ce se petrece în jurul lor. Printre ei, se găsesc şi două studente. Ziua îmâna a trecut cu cetirea ordonanţei şi cu ascutirea a 5 acuzaţi, cari răspund negativ la ingiuutiîie ce li se aduc. Apărarea e reprezenta.tă prin dnii Alfons Herovăm, Demostene Botez, Scheiber, H . şi Ştefănescu. Dezbaterile continuă. — Din spitalul din Cahul aevatafVestitul criminal şi recidivist Ivan lvi.mdvici. S’au luat,toate măsurile penîru prinderea lui.