Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)
1922-06-10 / nr. 122
A '". W [ ISEAR IeLMl * ft* $ l.ft|3 ®—«S ^ AB. se m atmmmm msms^Bsms mmi 8» a«l «Uf» «&*sf * iQfcg&l ja|.A^||yt^| SAMBATA 10 IUNIE 1922 UHflU PRIPffl MARIOARA Astăzi, la Belgrad, in mijlocul bucuriei a două popoare înfrățite, se celebrează după datinele vechi, căsătoria Principesei Marioara a României cu Regele Alexandru al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Iată că pentru a doua oară în scurtă vreme, o gingaşă domniţă pleacă dintre noi, pentru a-şi desăvârşi menirea fericită a vieţii sale. Cu Ea trimitem o parte din sufletele noastre, pe plaiurile depărtate pe care soarta a vroit să le străbată ca Regină, pentru a întări legăturile de sinceră şi temeinică prietenie pe care le am întreţinut întotdeauna cu viteazul popor sârb. Pe cele două maluri ale Dunării, la Belgrad cât şi pe vechiul său duşman, Semlinul, fâlfâie drapelele de sărbătoare. Soli de frunte veniţi din toată lumea s'au adunat cu strălucire mare, pentru ca nunta regească şi înrudirea celor două dinastii şi a celor două popoare aliate, să poarte semnul dragostei şi al urărilor voioase ale tuturor. In Regele Alexandru, poporul nostru vede pe viteazul căpitan, care prin înaltele sale virtuţi ostăşeşti, a câştigat dragostea nemărginită şi recunoştinţa patriei sale. Comandantul armatelor de la Kumanova şi de la Bugalniţa, luptătorul eroic în desperata retragere către Salonic, Regele care a trăit cot la cot cu soldaţii săi, indurând greutăţile războiului şi apasarea celei mai chinuitoare existenţe, tsgonttam patrie pentru a se bate fără preget — Iată suveranul care a realizat pentru poporul său, idealul mângâiat din negura vremurilor Astăzi, statul sârbo-croato-slovan, cuprinde ţărmurile Dunării şi malul Adriatic. In culmea gloriei şi ajuns la realizarea deplină a revendicărilor sate naţionale, el sărbătoreşte cu entastasm noua lui Regină. Domniţa noastră va duce poporului vecin un semn al frumuseţii fostei sale patrii. Facem urările cele mai ferbinţi de fericire şi de prosperitate, pentru familiile domnitoare şi pentru cele două popoare, astăzi înfrăţite printr’o legătură nouă. %Mill&It Ban! ‘ 50 O mărtursiire a d-rului Lupu Socialistul „sui geauris" care subscrie un „darore“ toate năabblfite, a’n simţit dator sa scrie şi un necrog in amintirea defunctului literat nuiliu Zamfirescu. Prn acceste rânduri cari caracterizează desanţarea morală a doctorului Lupu, desprindem următoarea mărturisire a acestuia: — „I-am făcut malte rile amice lu’ Dfeitin Zamfireseu“ recunoaşte d-lui Lupu Intr'im moment normale Cititori e-isri cunosc toistă activitatea... parlamentară, extraparlamentari şi publicistică, „sui g sacrii“ ta nevropatului egitator ţărănâst vor deduce singuri ceea ce mărturiseşte szi direktorul „Aurorei“ In faţa mormântului lui Duilu Zamfirescu, la acelaş necrolog, drai Lupu te simte dator să facă aprecieri psichologice despre literatul dispărut şi scrie textual: — „Era un om cu vastă cultură, literat el Însuşi şi literat distins; gţî făcea plăcere să ai comerţ sufletesc cu dânsul“. Nu ştim ce plăcere o fi avut sărtoana Dulilu Zamfirescu In acest „comerţ sufletesc* cu doctorul Lupu. Ceea ce ştiai atu®«, este stilul doctorala! Lupu care caracterizează omul... Mai trebuis8 comentarii? MiDOLJSl Romanul .Viaţa la ţara" al defunctului literat Duilla Zumfin seu se traduce actualmente In englezeşte şi va apare In curând tipărit la Londra.* In edituraViaţa Românească* din Iaşi, s’ă pus sub tipar un volum de ,Amintiri“ ale d-lui prof. Dr. N. Leon. D. N. Thuiescu proectează înfiinţarea unei biblioteci româneşti la legaţiunea română din Londra pentru a înlesni astfel cunoaşterea ţarei in statul Marei Britanii. La 24 iunie, Societatea Naţiunilor va organiza mari demonstraţiuni la Hyde Pack (Londra). In acest scop se vor construi 20 de tribune internaţionale de unde oratorii îşi vor rosti cuvântările. O tribună va fi rezervată României. Intre oratorii români figurează şi d. M. Beza cunoscuţi literar şi consulul nostru la Londra. * „Gândul Nostru, revista pentru artă şi literatură, a ajuns la al 12-lea număr, la care colaborează d-nii Sandu Teleajen, T. Măinescu, Al. A. Leontescu, B. Serghie, G. M. Vlădescu, M. Sturdza, G. Voevlaca. ŞTIRI EXTERNE — Servieta! sgenflel „Radar“ — Preşedintele Statelor Unite, Harding s deliberat în chestia suspendărei ajutorului american pentru Rasia, deoarece el devine tattal din,, cauză că-l sustrag bolşevicii. . ** Ma ca victorie a partidului Bethlen va avea o tarămire covârşitoare asupra viitoarelor lucrări ale parlamentului, căci guvernul va fi în majoritate. Continuitatea lucrărilor este clar asigurată. Rezultatul vorstei din Budapesta nu este tacă cunoscut din cauza mirelui număr de voltinţi. Este prohibit că partidul Aedasig nu va reuşi să abă la Budro^it» de cât en siigst raaedst. * A4 dimineaţă, la ora 9, de faţă cu reprezentanţii asociaţianli tinerilor comertanţi, primarul Belgradului a inaugurat expoziţia oraşului Senjevo, rostind un discurs. Expoziţia meseriaşilor şi a comercianţilor din Serajevo este instalată lângă catdrală, Guvernul din Washingion a notificat ambasadorului rea Bachmetitw că nu-l mai poate recunoaşte ca reprezentant al Bestiei. Se ştie că Bachmetitw a fost numit ca ambasador la Washington de către guvernul ţarist şi era bucurat până in ultimul timp de toata prerogativele unui ambasador. Pe lângă asta Brathmatiev a fost sufletul tuturor mişcărilor îndreptate in contra guvernului sovietic şi a sprijinit tot timpul armatele lui Denikin şi Vranghel cu bani pe care a ştiut să şi-i procure din sursă americană, la ultimul timp i s’a cerut lui Bachmetlev explicaţii cu privire la Intrenuinţarea fondărilor ce i s’au încredinţat. Notificarea guvernului american pare a sta la Ifgliură ca răspunsul insuficient al ambasadorului rus. , . Din Angola se anunţă că Mustafa Kerns a plecat pe front pentru inspectarea trupelor și luarea de măsuri militare provenite la vederea desfășurarei unor eventuale evenimente. * Noul comandant al trupelor grecești din Asia Mică generalei Higlanostl a sosit la Smirna. Fostul comandant generalul Popcuiss, a dat ca ordin de zi către trupe îndemnâadu-te să asculte de ordinele noului comandit spre binele patriei. Generalul Hagiaaesti pleacă pe front. Unacord a intervenit între Tareia şi Karzl, pe bisa căruia cei din urmă se obligă si păstreze neutralitate până la sfârşitul răebţtateî grecotare. Acord?! a fost semnat de valiul Van Haidar şi şeful naţionaliştilor kurzi Semco. COMUNISMUL Ţărănist — In Bulgaria şi la noi — Silri antorisate ce vin dfh S fi», anunţă că îatr’adevăr d-1 Stambolinski, conducătorii ţărăniştilor bulgeri, s’a afiist politicei comunkto-revolujl jnre. Faptul a fost confirmisit şi de fostel primministru al Poloniei, d-1 Witor, care a plecat ziele acestea din Soft*, ends a găsit pe igitatorul comunist Râkovki la perfectă armonie cu ţărăniştii bulgari. Situaţiunea aceasta din Balgir.a, învederează legăteriie dintre ţărănişti şi comunişti, regăteii ceri există şi la noi. „Ţărăniştii“ noştri au adoptat şi ei programul ţărăniştilor bulgari şi ceva mai mult, uneie desiderate cari figurează la programul comunist. Ania trecut, la Uşi, în casa d lui Boresa, ţărăniştii au pus chestiacea proclamăre! repuliiicei româneşti şi iatăt jrsteii Dinastiei. Am fost cei dintâi cai era anunţat această acţiune ţârătsisto-revoluţionară, iar încercarea nsivulei domnului Bejor de a desminţi faptul, a fost dimpotrivă confirmarea lui. Că programul „fărinist“ al d-lui Mihalache a fost inoculat cu idei comuniste, st a putut constata şi din faptul că acest program—opera d-tor Lupu-Stere-Bujor— nici nu s’a împărţit la sate. Ţăranilor s’a dat numai un extras al acestui program, iar textul adevărat al programului s’a împărţit numai în câteva centre, la oraşe. Astăzi te face dovada complectă despre legăturile dintre ţărănişti şi comunişti. Ceea ce a constatat d-l Witos la Sofia, se petrece aidoma şi la noi. „Ţărăniştii" noştri conduşi de dral Lupa sânt in legătură directă cu agentul comontat Răkovek’. la ultimul timp s’a produs o dsabtoare latre partidul naţional din Ardeal şi ţărănişti. Nu se cunosc motivele acestei certe. Dar dacă ardelenii din „partidul naţional“ au reacţionat la un adevăr împotriva acţiunei subversive a d-nulul Lupu, au săvârşit un act înţelept■ oricare ar fi celelalte concepţiuni politice şi sociale pe care Ie nutresc. Este iadmisibil ca un român cu dragoste de ţară şi neam să se afilieze la internaționalismul verde al d-nului Lupu, care servește causa bdîşevii malal. Recepţia ministrilui Franţei la Universitate Ed la ora 5 după amiastă, d-l Dasscher, ministrul Franţei la Bucureşti, a fost primit c o deosebită solemnitate la Universitatea noastra. D-sa, condus de dl Traian Brata, rectorul Universităţii, cât şi de corpul profesoral, a vizitat sălile de cursuri şi lăboistorine, în care lucrau un mare număr de studenţi. Apoi, ln Aula Universităţii unde se aflau studenţi şi an numeros public, d-I Bratu a sfîutat pe distinsul oaspe, din partea Universităţii ieşene. In cuvântarea sa, rostită în limba franceză, d-I rector a insistat asupra comunitâţii de interese şi de cultură dntre cele două popoare, aducând omagiile învăţământului român. D-l Daeschner răspunde cuvintelor de bună-venire ce i stau adresit, amintindu-fi cu plăcere de colegii săi de studii români care se distingeau întotdeauna prin inteligenţă şi dragoste da cultură. Arată dragostea Franţei pentru poporul român şi mulţumeşte peste primirea călduroasă ce i s’a făcut. Vorbeşte apoi d-1 Partea I ca reprezentant al studenţilor, care exprimă sentimentele de recunoştinţă pentru Franţa cât şi dorinţa ca legăturile dintre cele două ţări să se strâgă mai mult încă, prin înlesnirea exersrsiunilor ştiinţifice şi a răspândirii cărţilor franceie. U-l Daeschner luind cuvântul din nou, dă asigurări ce guvernul francez va face tot ce este în putinţă pentru a sprijini scese nevoi importante atât pentru Români cit şi pentru F.mcesi. Distinsul oaspe s’a întreţinut apoi cu numeroasa asistenţă. CITIȚI i PAGINA ft U‘ft ULTIMILE STIRI TELE-wommn — contrar tuturor ver siunelor, la Bursa din Bucureşti nu sta semnalat absolut ulei o „panică“. Qwittett poturg în mod normal. — Astăzi la ora 5 p. m. va avea loc la Cercul Militar o recepţie de onoare a dlui Daeschner ministrul Franţei. Vor participa ofiţerii din garnizoană. — După ultimele ştiri sosite la parchetul general, poliţia este pe urma bandiţilor din Roman. Asasinii vor fi curând arestaţi. indicii preţioase au dat eliberaţii condiţionaţi In virtutea legei speciale, ceia ce a dat dovadă despre eficacitatea acelei legi, isprava unei ţigări Costachi Alexandra lucrator, făcu sstănoapte un chef cu draci. Pe la oră 2 noapte porni spre locuinţa ss, o cameră mobilată îa st. Şoseaua Arce.18, trăgând cu mare plăcere din ţigară. Alexandra se desb’ăeS, se culcă şi uită la pat ţ’gara aprinsă. Nu trecu mult şi peaeîe d!n perne se aprinseră, dar Costchi dormea dur. Vecinii dintr’o cameră de sfătarea simţiră mirosul de arsură și privind prin geam, zăriră camera lui Cqitachi plină de fum. Gesmul fu spart. Vecinii pătrunseră și ce mare greu deșteptară pe Costachi, care tace puse să se porneasca. Costachi fa salvist, dar pstul a fost detrus de tac. 4 — Ministrul Franţei, d. Dieschner, a visitst aci dimineaţă şcoala normală „Valié Lupu“. In cursul zilei plenipoterrjiarul francez a viiisst diverse instituţiuni şi monumente din oraş. — la ziua de 26 Iunie a. c. era 11 dimineaţă se va ţine .la locgîfl Piixnărtai Iaşi lîcUaţie publică orală pentru darea in concesie a latrinei din piaţa Hâleî conf. eaeîuiul de sarcini Îîtocraii. Ca taxă concesie n.oral va pitea tacass 50 bani pentru intrebaiotarea Inul closet, plsiarele vor fi gratuite. Garanţia provisorie 3000 lei la numerar sau efecte garantatede stat. Diapoziţiunile art. 72 — 83 de legea contabilităţii pubice se vor aplica acestei licitaţii. Caetul de sarcini se poate vedea În fiecare zi de lucru la archiva comunei. — Garda Conştiinţei Naţîonsilfc“ dîa România, roagă pe toţi membrii să să ia parte la înmormântarea mult regret,statal NEGULA! ŞOICAN, fost şef mecanic al R. M S. Iaşi, şi membru activ în colBbOîdl Gărzi!. Cortegiul va porni de la locuinţa decedatului din şoseaua Axa No. 32 Sâmbătă 10 Iunie 1922 ora 2 iam. p. la. Doi lucrători de la fabrica de tutun, Tudor şi Gea, au fost înaintaţi parchetului sub acuzare, că treptat furau pe cliste cu hârtie de ţigară de lux şi pe care i- ar fi vândut d-lui Movilă debitant de tutand la strada Zugravilor. Impecţia sanitară la Nistru.D-l d-l Stălinescu, inspector ganitar tehnic, a făcut o minuţioasă rnspecţiune sanitară dă ÎUEgEl Nistrului şi Iapitsanul Mărei Negre, luând măsurne previnive pentru a evita primejdîa holerei, care bântuie la Odessa. însoţi de dl N. Martinessa inspectorul sanitar al Bassabiei, de d. dr. Gresia medic la Cetatea Alba şi de d. Cc Ionel Prima, d-ts a vizitat punctele principale la N sîu şi la Hmsn, dând măsurile necesare, inspecţiunea a durat o săptămână. — In ziua de 16 Itraie a. c. ora 11 dimineaţa se va ţine în localul primîriei Iaşi licitaţie orală pentru vânzarea unei rezervor de tablă rămas de la foasta fabrică de conserve de la abator. Garanția provizorie 500 lei la numerar sau efecte garantate de stat. Rezervorul se poate vedea în fixare zi de lucru la Abator. îi OTSCAReA' Sfinţirea bisericei şcoalei normale După ce a stat II ani închisă, camputând fi sfinţită din pricina împrejurărilor protivnice, anul aceata îa zioa Sfintei Treimi, biserica scoat deschisă pentru a piuri ragădaşile credincioşilor. Strbarcare niare şi Impunlicare, care a stres o mulţime de lume. S’a rtînviat cevs da credinţa trecutului, rârd strlmofii noştri mii pliţi ca noi, puteau prin simplitatea snfleuirîri lor, nestins tacă de indoală, că sdtfcă prtacsn! lor de mulţumire lui Dumnezeu. Bîcric* e frunaos pictată îe ’stil blzsstta de pictorul Abschluß. Dacă sfinţii nu mai ia rigiditatea pietorei bizsniiae, totuşi un gândde cucernicie, acoperită pe elorcuri de o expresie de suferinţă presomereiscă şi prea copleşitoare, gtrăleşte chipul sfinţilor. Se pare că pictorul a fost dus mai mult de respitarea modelalor sale, de cât de ent.ea! însăşi, învluit de o resemnare Înşivă, care se ridică deeaupra diferei,a artei orientale. Sfintele au tact tapate pa faţa lor, expresie prea pronunţată de melancolie,care presupune îmi msit regretul după Sacrarile omeneşti, de cât renunţirea voită a lor. Sfântul RíHtélimon din dreapta bisericii are o expresie de prea multă bărbăţie—un portret de orgaf admirabil—dar nu nu sfâit. Chipul ingerelui, din Kosnis murală da lângă sitar, e atrăbătat de gânduri legate de sufletul omenesc şi însăşi atitudinea întreagă a corpului exprimă cn fel de oboseală a minţii căzetă tati’un fel de scepticism. De sîgur dacă pictura în factură e bizantină, ca sedlît e departe ds această artă, fără însă ca acest lucru să-i scadă ceva din valoare. Eh este mai fault o îmbinare a ieshirice! artei blgaotins cu înţelegerea modernă, apropiată mult de realiste, a artei bisericeşti. Ailara te minam sculptat în lemn. Biserica cu teste de mică, totarşi are ceva din echilibrul monumentelor noastre creştine. Lumina electrică şi culorile prea vii din decoraţia piraţilor şi a primi biţi aduc ceva străin la sufletul nostru. Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. Arhilactic şi de a fi sobor de preoţi în frunte ca părint de Niculea, protoereul judeţului. Răspunsurile la leturghie au fost date de excelenta cor al sosiei normale ca coacartai preţios a casorva eleve da la Reuniune. Corul a fost condei de d-l C. Baciu. Biserica e prea neîncîpătoşre pentru a cuprinde toată lumea. Remarcăm pezenţa d-loi Tr. Ră u, rectorul Universităţii, — C. Meisner, fost director a! şcoaleî, Ing. Scafaru, colonel Ionescu comadant al regimentului 13, I. Sal coasaî al Franţei şi profesor al şcoald, d-na Aexindirina Gavrilescu, directoarea şcoalei profesionale de fete etc. După slujbă o masă comună a avut loc îi sufrageria şcoalei, snd-i «a particiat mai mult de 100 de persosne. S’a ridust diferite basteri, la mai toate s’a sebinist energica conducere a d-lui Director V. Todicescu. După amiază a avat loc o producţie a deviior la parcul şcoalei. Ceia ce a impresionat pe toţi era maica intimitate dintre profesori şi elevi—şi dragostea tinceră a acestora pentru îndrumătorii lor. Intr’adevăr d. Director V. Todicescu face parte din a ei foarte puţini c&re a sîrnî să îmbine autoritatea cea mai desăvl'şlîă ca dragostea mare pentru elevi. Acolo unde se prighesc edacsiorii de mâne trebse ca spiritul elevilor să nu fie copleşit de mecanîcizarea sufletului atât de caracteristică şcoald .r noastre. GR. SC. Conflictul sângeros da la Flume Bucureşti, telefonată Un conflict sângeros a avut loc la frontiera Fiume- Iugoslavia, între trupele guvernatorului Zsvelo şi cavallierii regali. Aceştia din urmă au avut morţi şi răniţi. Faptul produce mare senzaţie