Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)

1922-06-24 / nr. 134

* al ANUL XVI No..1.34 tf4âtpi sl AiMn|ii as* Magie tas» m «, 2©®S ,Se näfess« a S*TM# a. m S* 4®efc*»** *» «a*p«f mmt î* mmm, $ssB, & Bp ara iiSfe­r«Sp5»l as m S AMBAT A 24 IUNIE 1922 ms&M Sanl 50 Take Ionescu , telegramă laconică sosită ieri în ţară, aduce o veste din cele mai dureroase pentru noi. Take Ionescu a murit. Răpus de o boală grea cu care a luptat în­delung, asupra căreia se părea totuşi un moment că triumfase,—el s’a stins pe pământul Italiei acolo unde cu câteva săptămâni mai înainte, concepţiunile pollei sale exterioare primiseră consacrarea celui mai de­săvârşit succes în faţa tuturor statelor lumii. Dacă pentru ultimii patruzeci de ani de viaţă politică a României Take Ionescu a fost inteligenţa sclipitoare, energia combativă, spiritul înaintat şi mereu înţelegător al vremurilor,—dacă a robit cu talentul său magic sufletele contemporanilor, smulgând deopotrivă admiraţiunea prietenilor şi adversarilor săi—în vremurile actuale, prezenţa în arena politică a unui om cu vasta sa experienţă, pătruns adânc de sentimen­tul ordinei şi al răspunderii, era un factor esenţial în echilibrarea for­ţelor în luptă şi o garanţie a victoriei împotriva spiritelor tulburătoare şi dizolvante. Moartea sa lasă an gol imens, care nu se va umple. Take Iones­­cu era necesar fării, ei îi oferea încă puterea neştirbită a facultăţi­lor sale alese, pe lângă autoritatea necontestată a unui om de guver­nământ. In orientarea politicei noastre exterioare, Joke Ionescu a fost cel mai înfocat susţinător al intrarii în război alături de Aliaţi,--şi a co­laborat apoi în cele două guverne a lui Ion I. C. Brătianu la opera de jertfă şi de abnegafiuns care până la urmă ne-a adus victoria. Con­secvent politicei sale, el s’a străduit ca sâ păstreze, strânse, legăturile ţării cu Aliaţii, şi să-i asigure prin federafiunea micei înţelegeri o pl­in­a june cât mai puternică în mijlocul foştilor săi duşmani. Partidul naţional liberal educe astăzi omagiul suprem unui adver­sar leat dar şi acelui bun Român a cârui prezenţă in viaţa politică a statului însemna păstrarea tradiţiunilor de ordine şi demnitate, necesare acum mai mult de­cât oricând. Adânc îndureraţi, luăm cea mai vie parte la acest mere doi tu, pe care- l resimţim la fel cu prietenii săi de aproape şi cu întreaga su­flare românească. „MIŞCAREA" V . LUCRĂRILE PREGĂTIM pentru modificarea csaslitujiei Co­misiunea constituţională aleasă de Cameră şi Senat, s’a întrunit la Senat sub preşidenţia d-lui M. Fe­re­kyde, fiind faţă şi membrii guver­nului. D. Ioan I. C. Brătianu, prim-m­­­nistru, propune să se aleagă o de­legaţie care să alcătuiască ante­­proectul de Constituţie care va fi supus la urmă în discuţia comîsîu­­nei plenare. In urma discuţiunilor Ia care au luat parte d-nîl Bălănesfiu, N. Chir­­cu escu, C. Dîssescu, Vintică Brăila­­nu, Negură, etc., s’a admis propu­nerea d-lu! prim-minîstru şi s’au ale® în delegaţia constituţională d-nii M. Fertkyde, preşedinte: C Dissesco, raportor: dr. Boero, N. Bălănescu, N. Botez, V. Bârcă, D. Ioniţescu, Istrate Mocescu, C. I. N­eogarscu, Gr. Procopiu, Mihail Pon­crat, C. Petre­­gcu-Comnen, dr. Pordea, dr. Haos Otto Roth şi dr. Romul Refitz mem­­bri. . ^ I [In urmă s'a hotărât formarea a zece subcomisiuni care să studieze și se adune materialul necesar pen­tru următoarele chestiuni: 1. Stat, teritorii, naţionalitate, ex­trădare, minorităţi. 2. Drepturile persoanelor, liberta­tea­­individuală, egalitatea de drept şi de fapt. 3. Drepturile de proprietate, mo­nopolurile de Stat judeţ şi comună. 4. Libertatea de asociaţie, a în­trunirilor şi presei. 5. Libertatea conştinţei, libertatea Căitului, raportul dintre Stat şi B­ie­rică. 6. învăţământ. 7. Puterile Statului şi raporturile lor. Principii generale. 8 Puterea executivă, descentrali­zarea, armata. 9. Puterea judecătorească. 10) Finanţe, impozite. Buget. S’a decis ca delegaţia comisiunei constituţionale să se Întrunească Vi­neri 23 curent, la ora 5 p. m. la preşedinţia consiliului pe miniştri. NOTE ZILNICE Se poate trăi cu sau firi autoritate ? Iată o întrebare destul de puţin interesată, pen­tru unii. Omul, animal creat şi pus in lume pentru a trăi în societate, poate fi liber? A pune această chestiune, înseamnă de sigur a o rezolva, poate.. Părerile sunt foarte împărţite: o teză, pentru sau în contra autorităţii, trebue înainte de a conchide, să treacă în revistă părerile destul de contradictorii, a lui Moise, Solon, Ravachol, Joseph de Maistre, Mahomet Napoleon, L. Mi­chel, J. J. Rousseau, Confucius etc. etc. Asupra acestui subiect s’a scris mai multe cărţi decât cuprinsese vestita bist­otacă din Alexandria, dar noi mergem mai departe şi ne întrebăm : — Cine ne va spune cu autoritate, dacă noi putem trăi cu autoritate? — Intr’o seară, pe când luam masa cu mai mulţi prieteni, spune Clement Vantel, am auzit discutându-se această chestiune. Aţi observat, de­sigur, că la sfârşitul unei mese îmbelşugate, convorbirea este extrem de aprinsă, sau extrem de serioasă, ceea ce dovedeşte că comesenii şi-au cam încurcat mintea. Printre aceşti conmeseni se găsea un spirit de­gajat cu totul de orice prejudicii, un cugetător obicinuit cu culmile, în sfârşit un tip cu totul uimitor. Natural, el era duşmanul ori­cărei constrân­geri sociale. El apără teoriile anarhiste in nişte fraze admirabile. — Aş ! strigă el, trebue să stricăm lanţurile care ne leagă cu convenţiunile, moralele. Sun­tem făcuţi pentru a ne desvolta pe toate tărâ­murile, in singurul cadru, de altfel extensibil infinitului al naturei. Din partea noastră noi ne răsculăm contra autorităţilor artificiale care ne impun moravurile şi legile noastre, şi suntem gata, la ziua hotărâtă, sâ dăm semnalul revo­­luţiunei decisive care va face din noi,—in fine ! —fiinţe libere ! Se simţea în el credinţa care face eroii şi mar­tirii : într’adevăr, era superb. El vorbea, vorbea... când p­e neaşteptate, îl vedem că păleşte privindu-şi diasornicul. — Deja unsprezece ore? mormăi dânsul. E de necrezut! Cum am să mă duc acasă ? — N’ai grijă, circulă încă autobuzele.. — Nu la asta mă gândesc. Mă gândesc la nevasta mea care mi-a spus să vin acasă la o­­rele zece luni. cel ma târziu. Cine ştie ce voiu păţi? Şi îngrozit, sălbatecu inamic al autorităţii, te­ribilul anarhist, fugi repede pe ușă... ___ ___ Dion DOUĂ MONUMENTE DELAVRANCEA şi COŞBUC — In atenţiunea „Societăţii Scrii­torilor România — De curind „Societatea Scriitorilor Ro­mlei* de sub preşidenţia d-lui Corneliu Moldovanu, a lansat un apel pentru strin­­gerea unui fond necesar ridicăsei unui monument în amintirea scriitorilor noştri cari au murit în timpul sau din cauza răs­­boiului. Iniţiativa este mai mult de­cit lăudabilă şi ea nu putea veni de cit de la S. S. R. singura care se ocupă de scriitori noş­tri, astăzi atit de reduşi. Cu alt prilej am propus S. S. R. să în­tocmească o istoriografie a tuturor scri­itorilor noştri, incepind cu cei mai primi­tivi cari au avut un rob­in templul litera­ture! şi pănă la cei din urmă dispăruţi. O istoriografie care să cuprindă notiţele biografice, exacte, tabela tuturor opere­lor lor adunate in volume sau uitate prin reviste şi ziare, şi data exactă a morţii. O atare lucrare ar fi in acelaş timp un îndemn pentru însăşi S. S. R. ca să orga­nizeze anumite comemorări şi aniversări în amintirea celor dispăruţi, dintre care cei mai mulţi au fost daţi cu totul uită­­rei...­ Astăzi cînd S. S. R. lansează ideia ridi­cării unui monument in amintirea celor morţi in răsboi,­constatam o mare lacu­nă : din lista scriitorilor decedaţi, amin­tiţi in apelul S. S. R. lipsesc doi fruntaşi ai literature!, am putea spune două glo­rii, şi anume: Delavrancea şi Coşbuc,am­bii morţi în primăvara anului 1918... Delavrancea a închis ochii la Iaşi, în re­­fugiu­ după ce a cunoscut toată epopeia răsboiului şi a luat parte la toate dure­rile eroice ale neamului. El a închis ochii în pribegie, ducînd cu dinsul visul măreţ al unităţii naţionale. Coşbuc, a murit în acelaş timp în Bucu­­reştiul ocupaţiunei germane, după ce a cunoscut întreg martirajul regimului stre­in, fiind unul dintre aceia care la căsuţa sa, redacta jalbele cetăţenilor bucureşteni cătră Comandatura germană, de a li se a­­corda mai multă omenie... Şi Delavrancea şi Coşbuc au fost mari martiri ai răsboiului şi amintirea lor tre­bue să rămîe vie pentru generaţiunde vi­itoare cari vor cunoaşte monumentul scri­itorilor romîni morţi în răsboi. De aceea semnalînd lacuna, o supunem S. S. R. şi mai ales d-lui Corneliu Moldo­vanu cu convingerea că vor lua act de ea şi vor proceda in consecinţă. Cînd vorbim de scriitorii noştri morţi în timpul răsboiului, să nu uităm pe cei doi maeştri ai prozei şi versului românesc. ARALD Ex-Kaizerul "și-a vândut „memoriile“ ce vor apare peste câteva luni, ca formidabila sumă de 40 milioane lei. (75 milioane mărci). * Poetul Demodene Botez a pus sub pusă­­ un nou votum intitulat „Dumineci“. * I Scriitorul Al. O Teodoreanu a terminat­­ două lucrări teatrala—una care va fi repre-­­ sentatâ pe scena teatrului ieşan, şi a doua­­ pe scena „Teatrului Mic­” a d-lui Puiu Ian- j c­ovescu. * »' Ultimul număr din „Arhiva“, ca de obicei, 1 Inundă In Inepţii şi trivialităţi. D. prof. Iile Bărboulescu şi apendicele său ilustrul filo­­gogoman George Pasca se pot felicita. Revista de istorie şi filologie se menţine în adevăr la un accentuat nivel academic prin pana străluciţilor savanţi ai Universi­tăţii noastre, cari rău înetează să­ împroaş­te noroi şi venin asupra celor mai reputaţi pamurii di ştiinţă ai ţării. Nmeni şi nimic nu scapă neponegrit și­­ neterfelit. Dacă pentru cimitu­rile tu/, pe j cari probabil le-a vulgarizat prin „saloane- | te“ pe cari le frequentează ca şi prin colet- j ţionările de texte pe cari le intitulează „îs- \ tone a Literaturii'', genialul Doctor George Pascu nu poate ajunge academician, după­­ ce a ajuns profesor universitar, găseşte mo-­­ tiv să profaneze cu injurii de birjar, memo- f rta Iul lancu Bogdan şi să împroaşte ca » trivialităţi de manalagiu agramat şi obras- j nie oameni cari s’au afirmat în ştiinţa ro-­­ mănească ca şi în cea mondială, cum sunt d-nii N.Iorga, V. Pârvan,­G. Ibrăilianu, etc. Cei car l-au făcut profesor universitar se pot felicita; ştiinţa românească a căpătat un nou geniu şi mâine—poimâine, va mai publica, in vre-o limbă indo-eropeană, mul­­ţămime profesorilor străini pentru cine ştie­­ ce broşurete sau opuscule lipsite de valoare şi pe cari—ca şi In trecut in modestia ce-l caractir­sază—le va prezenta la „aprecieri tie savanţi or străini, asupra marelui savam român d. George Pascu“. D­­ea nu-l laudă nimeni, dacă nu se ştie că pentru calare broşura, profesorul X de la Berlin i-a mul­ţumit, doctorul filolog­ie simte ti dator să te publice­­... qxiTi m mmm a ti-* UITIMILE ȘTIRI THLfi­romei TAKE lOlfESCU Minister! de externe a fost ieri tele­­grsfjc Înştiinţat că ştia! partidului demo­crat, Tike Ionescu, a încetat din viaţă la Roma, uade se «fl* îa convalescenţă dar ca o pronunţată afecţiune de cord. Ştirea a fost primită î.» toată ţara cu­­m vădU regret pentru trctu­şol p liric care a avut importante roluri L, grmrcă­­rile conservatoare dn ultimele trei decenii. Tik. Ioeesen a intrat în viaţa politică a ţării telstiv îâ­ răr. f ltd la început ca adept al programului pa rtidu'ct naţ'ocal bersl. A evoluat lată succesiv, şi prin d­verse etape, trerând în partidul conservator de rtsb seîlg­îni L?.acsr Csta gîn. De la'moar­tea aceatuî», dcs.h^âadn se p’oceaal șefid conservatoare care urma paralel cu disc­­iotsasea partidalnî, Take Ionescu a desrhis Jupi* pssitm cucerirea acestei șefii. A ho­­tat ast-feî ca gruparea .jjnimîâță & lai P. P. Cer­o şi Th­e Malcrescu, hr în urmii, ce N.cu Filipescu şi AI. MarghUgnan. A iglositî între timp să formeze o gris­­pare a p.srfe, care a fost denumită „par­tidul conservator­ democrat“ care după un scurt interval de existenţă a devenit „par­tidul conservator" (in urma morţii lci N. Fii(pesct') iar in tîmpaî războiaiei g deve­nit „psrodal democrat". Fără a face istoricul evoluției șl peripe­țiilor nolitice ale partîdaîoi conservitor­­jcslmist în descompunere, — ne vom opr! îa serviciile pe care Tske Ionescu ie a a­­da?­tării. A fost raisistrsl instrucțiune! publice în guvernul conservator, apoi min’itra îa di­verse rânduri: Ia departamente! finanţelor îs externe, etc. Ia timpaî răsboialul pentru enlrates n&- j ţioniiă, Takî Ionescu a făcut parte din­­ guvernul naţional, prezidat de d-l Ionel I Brătifiua, fiind vice-preşedinte aî cosslciaîui j dî miniştri. A fost' un fervent partizan al j intrărel noastre în război aîături de Aliaţi ] de care a rSm«g nedespărţit pică în .cet-­­ sul din urmă. Parlamentar disn­ais, Take Ionescu a i­ j icatrat e o quest« română ca numeroase ] discursuri rostite în Cameră şi Sssat ca­­ prii?jjI diverselor probleme politico-soci- j ale ce se deibăreau. Avea Lamosse suc­cese şi în întruniri publice, fiind conside­rat ca unul din cei mai de talent oratori ţării, în bogata-i carieră politică,—îa care s’a distins mai ales îa laptele pentru restau­rarea şefilor conservatori,—T*ke Ionescu a ÎUit parte a tiva I* cele mai importante opes® legislative, fiind ales de multe ori şi in opoziţie. După răsboî a colaborat Ia guvern cu­­ generalul Averescu de care s’a despărţit , în timpul guvernărei, convins de opera­­ nefastă pentru ţară a aceîei guvernări. La prăbuşirea regimului averescan a venit­­ singur la guvern cu sperenţa că va putea îndruma majorităţile parlamentare spre o­­ sită directivă, dar neab­itind, a fost silit­­ să se retragă după o scurtă guvernare de­­ o lună. Evident că în viaţa politică a ţării Take­­ Ionescu a jucat an rel însemnat, de pe ] urma scliviîlţ’i sale, din cauza ’eternului î proces al şefiei şi dirotaţiei consarvatoa-­­ re, nu rămâne însă o operă constructivă ■ pe care n’o pute­m semnsla în istorioara-­­ fia politică a ţârei. Moartea lui Tike Sosesce, a produs o impresie profundă în ţară, intru­cât a fost unul din fruntaşii noştri politici. Partidul detapcist sa va resimţi enorm de mult in urma dispariţiei şefului său. un omagiu pentru activitatea desfă-­­­şurată de Take Ionescu pentru serviciile solute patriei şi peniţa memoria lui, ar­borăm dolici închiaoada-ae cu pietate în­­­aintea mormântului său. JUSTUS in jurul demisiei lui Lenin Higa. — Stirea despre demisia lui Lenin este viu comentată în cercu­rile conferinței, întru­cât nu se știe până in present cine va lua de fapt conducerea afacerilor în Rusia. Incident sângeros la Silezia superioară Berlin. — La Bhkupicz la Silezia superioară s’a produs un incident sângeros între un detaşament al po­­liţiei plebiscitare şi un detaşament de trupe franceze. Un mare număr de civici au luat partea poliţiei. S’au schimbat focuri, în urma cărora au fost uciși 4 civili. Autorităţile au fost înştiinţate ca foarte probabilă sosirea Prin­cipelui Carol în Iaşi pentru a lua parte la o şedinţă a congresului societăţii „Ocrotirea Orfanilor de răsboi. Reprezentanţii autorităţilor se în­­trunesc azi la primărie pentru a în­­tocmi programul de recepţiune. D. Const. Toma preşedintele comisie ne i interimare s’a întors as­tăzi dimineaţă în localitate venind din Bucureşti. — In «stă sea ă are ioc îs Ioc*Iu! ca­merei de comerţ o latrasire a inacţLo»ii- Ior comerciali, îa vederea închidere! pră­văliilor, în limp?;! vacanţei. — Duminică se va întruni comitetul u­­nificei sindicatelor comerciale și industriale pentru ca să închee gestiunea și a preda noului comitet, constituit la arm* faaianei ca sfătui negustoresc­. — In urna* intervenţii făcut* de d-l E­­mitian Popescu-Tăccta, administratorul do­meniilor d-lui D. Dobreacu, direcţia gene­rală a căilor ferate, a aprobat ca expre­­s,d ce pleacă la ora 1 din Iaşi să se o­­prească an menes şi îa gara Scânteia.­­ Admirabila asulptură „Blocul de Is­onus“ datorită sculptorului I. Mateescu se afla expusă în vitrina msgiziantul de muzică „Brssît“ din str. Lipaşnesna. Aviz amatorilor de artă, — ’Societatea de gimnastică, sport și m­arcă, a dat măsuri pentru a restaura Cabana de pe Cish’la, care a se ferit în urma râsboiului. Ia curând va avea loc în asgsrarea Ca­bana restaurate. Congresul general al O­­crotirei orfanilor In vederea congresului gena­ral al „Societatei Ocrotirea orfanilor din război“ şi-a mai anunţat sosi­rea Episcopul Ioan din Cluj, că­ruia i se­ va face o primire cor­dială. Preoţii ieşeni, în urma unei con­sfătuiri ţinute, au decis a găzdui pe numeroşi preoţi ce vor sosi in localitate cu prilejul congresului. Primirea Episcopului de Cluj se va face după un program special ce va fi întocmit de I. P. S. S. Mitro­politul Moldovei. Episcopul loan va fi găzduit la Mitropolie. & AdîBiBistraţia comsBidâ va da îa oooa­­rea congresiştilor un bsnsheî, care va a­­vea ioc DUiSslnică seara în grădiea Copou. Ia acest scop de ajutor ds pîirasi Va­­ailtu-Vilîia a luat măsuri pentru decors­­rea gradieei şi pentru gcegâilrea locurilor necesare baschetului. Vei îi învitiţi reprezentanţii sssterită­­ţilor — Direcţiunea liceului naţional din iaşi, face canoacul elevilor, corespondenţilor, părinţilor, profesorilor şi tuturor cari poartă imeres de şcoală, că serbarea de fişe de an,­cerirea peomoţiilor şi împărţirea pre­miilor pentru elevii meritoşi va avea loc Duminică 25 iunie orele 10 dimineata îa saîa da gimnastici a şcoaîei. Elevii se vor prezenta ia repei­fiiia ne-_ Cisare de cor Vineri şi Sâmbătă, (23 şi 24) iunie ora 4 dup! amiază. Direcţiunea rosgă pe toţi părinţii şi co­respondenţii să szisîe Ia această serbare de încheiere de an. — Cu prikjul încheiere!' «nului şsotar, o sgspi a avut ioc cri ia liceul particular „M. Kogiinicesse", la care au fost invi­taţi un mare num­ăr de profesori din șco­lile statuia*. CURSUR­LE SCHIMBULUI Bursa din Paris de la 21Iunie 1922 — Londra 51,18 New-Yor­k . 11,55 Germani® . 3 55 Belgia . 94,80 Hatra . 56,40 Praga . 22,25 România 7,45 Elveţia 219,50 V ii.n.î . 0,09

Next