Mişcarea, octombrie 1922 (Anul 16, nr. 215-239)

1922-10-07 / nr. 220

Mv IM SAQA Multe şi mărunte... Audienţa d-lui Mihalache la Palat ne aminteşte versul celebru al lui Vlăhuţă : „Minciuna stă cu Regele la masă*... Minciuna şi făţărnicia... Poliţia Capitalei a arestat pe‘„celebrul prezicător Săvescu* care este acuzat de satirism. Săvescu, in momentul depunerii a „protestat energic* argumentând că el a prezis războiul mondial, abdicarea Sultanului, etc. A prezis „abdicarea Sultanului* pentru a se proclama pe el Sultanul Sultanelor!... * — De ce e luna de pe cer atât de palidă? — Fiindcă umblă nopţi întregi ? — Ce stă veşnic în mijlocul unui car ? — Litera „a*. * Un îmbogăţit de războiu îşi invitase prietenii la un banchet dat cu prilejul... îmbogăţire! sale de războiu, adecă cu prilejul inaugurărei palatului nou în care se mutase ca proprietar, conform legei chiriilor. Printre Invitaţi şi lume bună, dar... intelectuali săraci. Unul dintre aceştia găsi prilej ca să intreţie cu parvenitul îmbogăţit următoarea discuţie : — Frumoasă serată, păcat că nu-i muzică. Ce bine ar fi fost acum un quartet. — Să nu crezi că nu m’am gândit şi la asta, răspunse îmbogăţitul. Am şi vorbit cu unul din muzicanţii noştri ca să-mi trimită un Iquaitet. Când colo, spre seară, mă trezesc că-mi trimete numai patru lăutari, pe care de ciudă i-am concediat!.. Manifestări politice ale oamenilor noui Toate ziarele anunţă câ d-l Minulache a fost in audienţă la M. S. Regele. O anumită presă caută să dea amploare acestei auciienţe acorrdându-i caracterul urei însemnate de manifesitaţiuni politicil. Mai intâi pentru a preciza lucrurile trebue să spunem Că nu d. Mihalache a fost chemat la Palat, ci Că d-sa a solicitat audienţa. Apoi, după această audienţă d. Mihalache a fost reţinut la masă şi onorat cu deosebita bună voinţă cu care M. S. Regele îşe tratează musafirii. In sfârşit, scopul acestei Întrevederi a fost aducerea la Cunoştinţa M. Sale că partidul ţărănist, nu înţelege să participe la serbă fie încoronarea. D-l Mihalache, Independent de concepţia politică din imboldul căreia socoteşte nemerită această atitudine, a mai crezut necesar să se ducă anume la Palat pentru a spune "Regelui aşa de la obraz, că d-sa nu vine la Încoronare. Răspunsul a fost Cel meritat; o bănuială care transformată în certitudine provoacă mirare şi regret. învăţătorul de la Topoloveni care execută codicilele politice, d-rului Lupu, actualmente pe tărâmuri extra - europene, a rămas pdiplex in faţa ’ primirii binevoitoare Ce i s’a făcut Cât şi a răspunsului primit. A făcut cunoscut Că va mai reflecta şi că va cere avizul comitetului executiv al partidului. In acte de asemenea importanţă— importanţă pentru partidul ţărănist, nu pentru alţii — se procedează cu atâta uşurinţă de conducători şi se ajung la situaţiuni lipsite de Cuviinţă şi de sens. A te duce la Palat ca şi Cum ai vrea să te tocmeşti Cu Suveranul, aidoma Ca pentru docoţi de stambă la cooperativa din Topoloveni, asupra unei manifestaţienî Care niciodată nu va fi politică ci nunaracă lessea şi naţionalăsistă procedarea lipsită de cuviinţă şi de bun simţ a d lui Micdache. Ceea ce se poate regreta din lipsa partidului ţărănist de la încoronare, este că aşează fără voia lor Cele câteva elemente româneşti ce cuprinde în rândurile tuturor răuvoitorilor neamului nostru pentru care ziua aceasta nu poate fi nici când o bucurie. Socotelile meschine pe care d-l Malachs le consideră însemnate în aceste momente, se confundă cu politica internaţionalstă şi profund antiromânească a celuilalt conducător ţărănist d-rol Lupu. Pentru o grupare politică ce revendcă titlu de partid şi pretenţia de a exprima necesităţi reale şi permanente ale vieţii noastre politice, era vorba de a se alege calea între cea ce spune şi cea ce este realmente partidul ţărănist. Intr’o manifestare atât de Însemnată, unică prin măreţia ca şi ridicată deasupra tuturor frământărilor vieţii de toate zilele, atitudinea ţărăniştilor este concludentă. Naivitatea d-lui Mhalache nu face decât să exprime ceace s’a văzut chiar dela început, că partidul ţărănist reprezintă cu perzistenţă curentele anarhce şi dizolvante, răuvoitoare statului ş! instituţiilor noastre naţionale. HU DE ASISTENŢĂ SOCIALA — Ajutorarea victimelor de la Lupeni — După nenorocirea dela 27 Aprilie a. c. când in urma expîotiânel dela mina Aranca (Lupenl) au rămas pe drummi atâţia copilaşi ai căor părinţi căzuseră vitime şi mulţi lucrători rămâne cu Infirmi, iar cituva autoritâţlor noastre în frunte cu d-l Oh Mârzescu, ministul sănătăţii peblice al muncoi şi ocrotirilor sociale secondată de cea particulară, au dat dovada unei admirabile solicitudini sărind în ajutorul sinistraţilor. Paralel cu opera de ajutorare întreprinsă personal de d-l ministru al sănătăţii publice, listele de subscripţiane deschise de z’sre, s’au acoperit imediat cu sume mari iar donaţiunile particulare şi colectele făcute au dat rezultate uimitoare. In mai puţin de şase luni s’a strâns suma de 2.232.000 Iei desiliată statorărei celor rămaşi pe urma acestei nenorociri. Această sumă se compune dta 575.800 lei totalul sumelor provenite din donaţiuni, colecte sau subscripţiuni publice şi încredinţite ministerului Sănătăţi publice, muncei şi ocrotirilor sociale ; 388.300 Iei adunaţi din donaţiuni, colecte sau subscripţia:!! publice de către comitetul local de ajutorare din judeţul Hunedioara ; 1 042.400 lei suma declarată de societatea Uncani. Valea Jiului şi 226 100 totalul salariilor pe o zi reţinute, după cererea însăşi a lucrătorilor, de diecţiunea minelor, soc. Petroşani. Cum s’au distribuit sjutoirele Pentru o echitabilă distribuţiune a ajutoarelor s’a şi format un comitet ad hoc, presidat de d. ministru Gh. Q. Mateescu, şi compus din d-nul G. Dableş prefectul judeţului Hanedioanu, Aurel Constantinescu, director, Bociata, președintele comitetului local Frei, directorul exploatării minelor soc. „Uricam“, V. Julius, Butnariu, deputat, Bucium, lucrător minier și N. Micică, primarul comunei Lupul, care a hotărât ca din suma de lei 2.232 660, reprezentând totalul, 2.207.600 să se distribse celor 76 familii, compuse din 247 membri sinistraţi. In urma acestei deciziuni, d.miniatra G. Mârzescu a procedat în ziua de 24 Septembrie la distribuirea sumelor, în presenta A. S. R. Principeie Carol. Suma distribuită s’a impărtit astfel: cei 530 500 în numerar şi 1.677.100 depuşi la Casa de păstrare din localitate pe numele celor in dept pentru a fi stataţi treptat pe măsura trebuinţelor lor. Cu acest prIfj s’a mai distribuit 17.000 lei celor 9 lucrători răniţi şi rămaşi în neputinţă facă de a munci sau cu capacitate de muncă redusă şi 8000 iei la 4 lucrători rămaşi orbi de pe urma accidentului din 24 Septembrie 1917. Ce ajutoare t’au dst .Ajutoarele a’au acordat pe baza următoarelor cote : 1) Minorii orfani de ambii păriţi au primit fiecare câte 9 700 Iei; 2 văduvele □eapte de muncă, fără copii sau cu copii minori, au primit fiecare pentru ele personal cât 9 700 lei, iar pentru fiecare copil până la vâsta de 14 ani inclusiv câte un ajutor de bisă la sumă de 2 300 lei sporit pentru fiecare an de vâstă în minus cu o cotă aproximativă de 1150 iei ; 3) văduvele apte de muncă care au copil minori au primit fiecare pentru ele personal câte un ajutor de 7000 lei, iar pentru fiecare copil până la 14 ani inclusiv acelaş ajuor ca mi sus ; 4) ascendenţii, capi de famlie, in neputinţă de a manet, fără alţi copii sau cu copii minori, au primit fiecare pentru el personal câte 9.700 lei, iar pentru fiecare membru al familiei—soţie şi copii sau nepot minor—câte 2.300 Iei; 6) ascendenţii, capi de familie, în neputinţă de a manet, cu copii minori, au primit personal cât 7.000 lei, şi câte 2.300 lei pentru fiecare membru al fimmiei; 6) văduvile apte de muncă, fără copii minori au primit câte 4 700 iei, iar ascendenţii, capi de familie, în neputinţă de amanet, au primit câte un ajutor, după apreciere, de circa 3000 Iei, lucrătorilor grav răniţi, cu copii, câte 5.000 lei, celor grav răniţi fără copii câte 3.000 iei, celor scăpaţi nevătămaţi câte 1.000 lei; celor rimaşi orbe din accidental de la 24 Septembrie 1917 câte 2.000 lei. Opera de ajutorae efectuată, reprezentanţii sindicatelor profesionale de lucrători minieri din localtate, au exprimat A. S. R. Principelui Carol şi cornetului de distribuire, mulțumiri în numele lucrătorilor şi familiilor celor sinistraţi. ' mmm mu „târâit” D-l Mihalache In audieată la Rege. Făţărnicia ţărănista. Dinastia sau Revoluţionar. .Regele Petrece", isceda Tronurilor Republica d-lul Paul Bujor. D-l Mihalache a fost primit in audientă de Suveran, Căruia l-a exprimat,de sigur, sentimentele dinastice ale partdului ţărănist. Nu ştiu anume cu ce argumente a putut monca d-l Mihalache atitudinea grupărei safe politice fată aserbările Inaorcnărei. Presupunem cand-sa a întrebuinţat un alt perbia decât acele pe care-l utilizează prin „Aurora“* şi in care această atitudine este aratatâ în toată libertatea cuvântului. In timp însă ce dl Mihalace es gura, pe Suveran de dragostea jf ţărăniştilor—inclusiv acea a d-lor Lupu şi Paul Bujor—ziarul ţărănist ,Aurorul continuă să ponegrească actul naţional şi istoric al Incoronarei şi afirmă in stilul ei specific că „Regele petrece“. Iar in suplimentul „Aurorei" intitulat „ Contemporanul “ — care apare sub oblăduirea doctorului Lupu—într’un articol întitulat „Cascada Tronurilor", (care nu are macar meritul [originalităţe!!) un „ literat“ al grupărei ţărăniste care a avut delicateţa sâ înjure crişul lui Take Ionescu“ într’un stil de tavernă, scrie cu satisfacție următoarea încheiere: ^ „ Principesa Elisabeta şi soţul el urcă şubrede trepte. Are veşti sosite din Belgrad, spun că acolo mişcarea autolrsastica tulbură somnul august al Reginei Maria. Poate că în curând Bucureştii vor fi ultimul refugiu al feudalismului goubîrât, şi la CotroCani Regele Ferdinand trecut prin fostul chrakespearian şi încoronării, se va mândri Cu o sufragerie de Regi-o sufragerie grec, ce e drept“. Această literatură ultra-revolifionară şi antidinastică o fac soldişti ţărănişti în presa ţărănistă, în ajunul încoronărei şi in momentul in care d. Mihalache, cu o incalificabilă făţărnicie, asigura pe Suveran de sentimentele dinastice ale, partidului ţărănist“. Să nu uităm că d-l Mhalache este partizanul socialism „sui generis“ al d-lului Lupu, şi partizanul luminei de la răsărit“ a d-lui Paul Bujor, cel care a propus la o consfătuire ţărănistă ţinută la Iaşi, întronarea republcei moldoveneşti. Italia va trimite un reprezentant la Angola Roma 4, (Rado.). Guvernul italian are de gând sS trimâaîă on specialit in chestiile orientale, pe lângă Renia Pașa, care ai reprezinte interesele italiene, după cum Frank inBouilio le reprezintă pe cele franceze. Croica Artistică EXPOZIŢIA MM In salt „Expresul“ ca pictor neconosent pentru ieşeni,dar totuşi eleval scos cel de Bele-Arte locale şi faultat al Academiilor de pictură din Muenchen şi Pads, expune un număr de aproape opt aeci de pictat cuprintând: portrete, capete de studii, peisagii, acees de psihologie crină‘ şi alte lidări de agenie,. Pretorei Tarasovae prezintă publicului Jessa ca ana din cele mai frumoase Însuşiri artistice, ca aa desemn minunat, care se impune deja prima impresie, înţelegem prin acest desemn conturarea excelentă a Agerilor portretate, de o aşa manieră încât măcărie ior par uneori vii. Observaţi de pildă tabloul „Uvcrind coşul de papară“ unde ctitorirea bitatorui lucrător este atât de fraptată Încât ai impresia că-l vezi inciuad In continuam, fără la treispetea necesară a clipei de a fi portretat. Această lucrare (No. 3) este o adevărată capodoperă de artă—chiar dacă impresioniştii noştri nu s’ar declara satisfăcuţi de întreaga manieră a pictorului, care este o pictură academică. De aceiaşi valoare sânt uimitoarele lucrări: „Mătuţica la ciorap“ (No. 1), „La gherghef“ (No. 4), „Broderia“ (No. 18), în care ae remarcă fineţa momentelor psihologice şi in genere aproape toate capetele de stadii şi portretele in miniatură care ae dstiig prin sedaţi perfecţiune de desen. Dacă pictore! Tarasov ar fi avut darul sculptare!, ar fi tăiat liniile într’o fineţă uimitoare. Expoziţia cuprinde multe peisagii in care se simte acelaşi îngrijită şi un colorit aparte. Acest colorit dă, la totalitate, o limone de culori care face impresiane că avem Înaintea noastră nişte pictori rusticvechî. Faptul acesta denotă că artista a vizitat multe pinacoteci streine, că a rămas sub sogeatianes pi Aniei clasice şi ca atare se şi prezintă ca un „academician“ la ale picture!. Această particularitate(care peatra educsţienea [marelui pcbic are un rol covârşitor) ii distinge pe Artrtorel Tarasov de şcoala noaâ,impresioditâ, D-sa, e empiric, didastic,— ceeace însesimilă o înauş’re remarcabilă. Ficiorii scold noal aa şi ei valoarea lor —dar nu vom putea trece peste şcoala pictuiiei clasice care la Uşi a fost reprezentată prin Sishi, Bardssare, Popoviei şi alţii, şi al căror elev^şi continuator este dnul Tarssav. Dacă la aceasta mai avem în vedere inclinaţiunile pictorului Tarssov spre clasicism, şi inrăurirea ce a avut asupra tânărului dobrogean din Dolta vechile pictări din galeriile şi pinacotecile streine-înţelegem şi mai mult valoarea educativă a expoziţiei din gala „Expresul*. Am dori—din interes artistic—ca aceste comutări făcute la prima vizită, să fie verificate de cei in măsură a se pronunţa şi anume de pictorii noştri clasici şi moderni cărora atragem atenţiunea asupra lucrărilor preopului Tarascov, Cronicar ECOURI „Pro arist foeism este intitulat un volum al d-lui V. D. Barnovschi, ce va apare la curând, având următorul caprine: Carpism sau neo-cărvunarism; ziarul "Moldova" ;312 ceaiuri la conu Petrachs; lecţii de patriotism şi de demnitate; adevăruri triste, zeflemele, anecdote, gesturi şi atitudini sub ocupaţia germană.* La 8 octombrie a. c. te vor împlini douăzeci de ani de la moartea lul Emile Zola. Scritorii francezi vor comemora această dată.« mLamuraa No, 10 şi 11 coprinde an bogat la mat la care contribue d-nii M. Condeescu, A. Sandu, I. M. Părvulescu, I. Negru, N. Urecu, B. Calea, I. O. Bătu, I. Smionescu, D. M. Sorbul cunoscutul scriitor, va publica un volum de fabule satirice, în versuri. VMM MS!X SE STKiMITt — Telegrama d ial ministru O. D. Mârzescu — La intrebarea teligrafică făcută de cătră d. N. V. Stefinîu, preşedintele Camerei de Comerţ, d. ministru Mârzescu a răspuns prin umătoarea telegramă: Disminţiţî categoric informaţiunea privitoare la desfiinţarea vămii Iaşi. Nu a fost vorba despre aşa ceva şi nici nu intră in intenţia d-lui ministru de finanţe şi a guvernului o astfel de măsură. ($$) C. O. Mârzescu Trei luni de studii în Franţa —Excursia Universităţii din Iaşi— IX. Aceştia erau: un sârb cu ochi de viezure, prietenul său „iugoslavul“, balan şi flecar, nedespărţit de pipa-i occidentală ca şi de spiritu-i asiatic, un englez prelins ca o lumânare, un socialist de 19 ani, a cărui pălărie a la Rembrandt părea încheiată pe cap. Intr’un colț retras, un marsiliez cu părul ca fuiorul de cânepă și privirea spălăcită, sta plictisit parcă lângă logodnica sprintenă, care nu uitase încă nici una din graţiile învățate la pension. De partea cealaltă, sora aceştia cânta să-i înflăcăreze pe amândoi prin măestrite triluri de râs. Dar punctul de milă al tuturora era elegantul sirian, fiu de paşa, veşnic cu floare roşie la butonieră împărţind veşnic cadouri „sexului frumos“ rotindu-şi ochii ca gămălii de bob, şi încreţându-şi fruntea îngustă de momiţă. Sâmbăta şi Duminica erau rezervate excursiunilor. La 7 dimineaţa în Place Grenette se întruneau cu toţii, profesori şi studenţi, şi porneau să cutreere munţii de prin prejur. Căci orăşelul Grenoble, pe care-l străbăteai în jum, oră de la o barieră la alta, e aşezat într’o înfundătură, o fântână îngrădită de Alpi. De aceia atmosfera e mereu îmbâcsită, mereu colb, mereu căldură apăsătoare, parc’ai fi într’un fund de cazan. Şi vegetaţia e fără vlagă, doborâtă, prăfuită, bolnavă. Când ieşi din această „bortă de şoarec“ cum spuneau însăşi localnicii, ce schimbare! Privirea se pierde în depărtări pe creştetele acoperite cu puf de omăt, năvala de aer proaspăt se deşteaptă. Cascadele sălbatice te uimesc, castelul singuratec pe muchea stâncoasă te ademeneşte, şi urci şi urci, până când nourii, ameninţători adâneoarea, rămâne în vale.