Mişcarea, ianuarie 1923 (Anul 17, nr. 1-22)
1923-01-03 / nr. 2
ten Noul şi primul buget echilibrat a! României întregite, a fost votat. Parlamentur n’a îndeplinit o simpla formalitate legală, ci a consfinţit o operă din cele mai solide pe care se bazează întreaga politică financiară a statului român. Această operă pe cât de grea pe atâta de însemnată Cinsteşte munca extraordinară a autorului ei, d. Vintilă Bottianu, pui. Cu atâta interes şi adevărat patriotism In serviciul ţârei. Actualul ministru de finanţe a moştenit o situaţia de om Cele mai entice. Nu se cunoşteau, nu numai chebtueili, dar nie! veniturile, şi numai după doi ani de administraţiune, d-sa a realizat un budget echilibrat, de 24 miarde. In intervalul acesta ministrul de finanţe a adus noua opeia fiscală, lege eminamente democratică,fără a contracta alte imprumuturi, fără a emite bonuri de tezaur, fără face noul emisiuni. In acelaş timp datoriile in străinătate au fost consolidate ca şi datoriile flotante, plătindu-se peste un miliard din datinile interne. Numai Cine poate pătrunde Ingem natdea acestor mari operaţiuni şi tecnica ei, numai acela poate fi la stare să aprecieze manca grea şi opera mare a d-numi ministru de finanţe. In expozeul său In Care a răi runs tuturor oratorilor cari au examinat noul buget, d. Vindiu Brâtianu a arfttat că datorită roadnelor puse Ia finanţele Italnia!, s’a sporit creditul ţârei In străinătate, ceeace a atras aranjamentul cu Creditorii eugieji şi franc«11. Tratative Incurs vor aranja, In curând, datoriile creditorilor clreţieni. Aceste măsuri de însănătoşire a vaste! naţionale, au făcut ca leul — Care sub guvernul d-lui Averescu era de 25 cent!ne— să ajungă aităsi la 10 centime. S’ar părea că e puţin dar b realitate este foarte mult. Ceea ce este de reţinut, este faptul că leul nostru este astăzi stabilizat. Opera Consolidărei financiare nu este totuşi terminată. Opoziţia a cerut ministrului de finanţe să facă doi ani ceea ce ar reclama două-trei decenii. Dar dacă comparăm situaţia f nanciară de la 1921 cu de azi, vedem marele progres realizat. D. Vintilă Brâteanu a schiţat programul de activitate Ce trebuia urmat ca să reclădim di nou situaţia cea financiară a României. Pentru moment se impune ! 1) înlocuirea portofoliulu! Statala! de la Banca Naţională Sa portofoliul comercial. b) Retragerea surplusului de bilete de la Banca Naţională, asigurându-89 in acelaş timp contravaloarea garantiei in aur a biletelor ce vor rămânea. c) Limitarea circulaţiei fiduciare şi sporirea stocului de aur. D. Vintilă Brâtianu, şi-a exprimat speranţa că situaţiuneafinanciari şi economică va deveni din cele mai înfloritoare: „Optimismul meu, a apus d-sa le partea finală a expozeului, esta optimismul poporului meu. Un om fără Hazii este un om pierdut Eu am încredere in viitor, fiindcă, ştiu ce s’a Întâmplat in trecut“. Cosolidarea * României Ge a isst ce este: ce nL 94 Jtfârzecu şi stodesl ddisoti La feslraa din consiliu di miniştri cm s’a finul aiai tălari, un grup de studsnfl au Vnf impi nat pe d-l G. G. Mârzescu, miolitrul Justiţiei, rnmâniîidu-i tin mamorlu prin care cer albsrcraa studenţilor erestaţi. Studenfl au cerut şl intrbsl d-lui ministru el junlflel sa INTERVIE pentru a obţina eliberarea colegilor lor. La aceasta Intemnllunt, d-l Marzascu a arătat mdsnîlfer irtttrvintionlsff ci d-sa nu po®f i da aici un riepans, deoarece aceasti chestiuni rimirte exclusivi Tn seama organelor Judecătoreşti. D l Mirzesiu a rispuns sfuj dinţilor : „Ministrul Justifiei nu poate da JudeciSorilor Indicaţii, nici pentru asuprirea şi nici pentru apărarea studenţilor arestafi. Judecătorii au dreptul unui suverana aprecieri asupra vinovăţiei sau nevinoviilor celor arestafi. Singurul meu drept a şi interviu pentru accelerarea Instrucțiunii Si aceasta o voi face chiar azi* — Tremol do Dorohoi s sout s'ănoapte cu o fathreiere de trei ore, din ««* misfiel ce e’a defectat ii stația Traseutl. Marile antitat di săltări „Cultura Naţională" a pat la anulaţii di sărbători armatoarele noutăţii M. Eminezeu. Poezii Urlet a Potzii filozofite. Gr Alixandrica, Poezii. * I. Agărbiceanu, Două iubiri. Al. Poptten-Tiuga, Prozatorii spanioli contemporani. Shakespeare, Negattoral din Veneţia, trad. Ad. Stern. I. Răăneanu, Sociarismul de stat. „Basme sârbeşti“, trad. Virginia Popeseu. M. Manoliescu, Politica produtitei naţionale. Neager, Statul viitor* N. I. Pitculescu, Problema C. F. R. Mihai Popovtel, solidarimal politic, /, Roldacana, Socialismul de stat. N. Ioneseu, Sindicalismul. Q. G. Amonesea, Baza pedagogică a reorganizării învăţământului. A. Rădaustu, Publicitatea drepturilor reale imobiliare şi registrele de proprietate. Analele Academiei tom. 43—şedinţele din 1922-23.« A iniţiat din vieaţă la Paris inginerul Eiffel, autorul faimosului turn dat evoltaia Franţei, care i-a eternizat numele. Eiffel, care moare în vârstă de 91 de ani, este autorul unor uriaşe construcţiuni de poduri, viaducte şi statal celebre, atât în Franţa căt şi la America. La Petrograd se află fărăaera—după cea mai nouă siettetted—un număr de 120,000 lucrători, intre cari 80,000 femei. Pictorul Briesta îşi deschide mâine noua expoziţie de pletur*. Amatorii de artă îşi vor putea procura cele mai frumoase suveniruri de edibatori reţinând die tablourile talentatului pictor Uşan,* Cea mai utilă, inzimitiva și amuzantă literatura, o oferă volumul „Striete Literar” care obține an mare sacm de librărie. dulți ultimi «Mistuni» Conferinţa 4ela_8«lsi«4 La 9 Ianuarie se os deschide le Belgrad ponferin/a Micei Antante. Deşi programul conferinţei mu‘e fost enunţat of letel, totuşi se curtase, tn parte, chestiaadle prineipete ce vor fi desb&tate le această reuniune a statelo?/ Micei înţelegeri. kJIn timpul din urmă au survenit două chestiuni mari cari Interesează in chip deosebit Mina Antantă. In primul rănd este împrumutul sxtern al Ungariei, care este estgurată că-l va obţine şi care prin porttrea ei Iredentistă şi prin atitudinea adoptată, tinde să nu achite detariile la care a fost impusă prin tintetul dela Irenen. Conferințe iota Belgrad se os ocupa eu lat Interesul de aaeastă chestiune, fiind vorba mal eu seamă da respactarea tratatelor de pace. Io el douilaa rând ssto Intentionen Bolgártól do a tmtrodues saraidat militar obligator—ahasítuno oara ssta protlvmaă olauaelor tratatelor de pace. éeho-Slovacia va fi reprezentată de 0 delegaţiune tehnica in frunte cu d-l Brneş, Ierigo-Slavie dee delagaţiune similare in frunte cu d-l tornatól. Din porton Romániat va pleca d-l ministru, Q. Duca, cere va fi insoţit de d. O. Kritacoomics motorai Brnsei Naționale. Productli Conservata*» iul din la$i Erl U or* 4 p. m, * ivit Io* prin producţis dl* ani acesta a Coaservaterahd do aultl şl artă draanttsf dl* facilitata. A aaistat • numoutl aslstsatl li fata dir«!* a'aa prod** nmtnm aton tat« litre uri «are cităm. Da I* dau da dscîaautle a d-htl pro. M. Codrean, d-ra A «fala Dam! tratai a declamat ea maril căldări şi tamparaamat „Li laoni“ de AL Vlăfaaţă. D. Trifu Bacavnici a raaitit „Vaigi|it firi vot* de Qr. Alexandra««. Clan d-lol prof. AL Teodori«I. Ii p»tei I i-rele L. Barada, A. Vanilia si B. Blaaastaia fi d. N. Cordinio au axscatat Sgarfoala csicertată No. 4 de Dancia cn acompaatameit da pita o. la partea 11-a d. M. Mattal aiempaaiat de d-ra C. Biaasteia a foat malt aplaaăat peatra coacertal 2-a 7 de Birtot. Exclaslad ținta, d-ra Dimitria Piloftaia din cina d-aef Căpăţină a exhcatat ca toată corectitadlaea şi ca daital taieat o bucată da Mic Dowell. Dia dlan d-nl Aspaati Barada a obţint n frumos şi binvoitir nccea miciţi Rodin Sita ca bacăti dia Ssfanmana op. 68, executate dia memorie. Programai, atlt ii psrfaadt şi in « U-a s*a termiaat ca baaăţ! exaeatate de către claia de maaică da «mari a d-lui prof. N. Teodoratca. Trio peatra violoncel, viollal şi piaao da Haydn a foat admirabil e xacatat da d. M.Barsac şi d-rele B. Biaanstain şi M. Garăa. Programai t’a termint ca nu iurtat da coarde peatra 2 violine, violă şi violoncel da Schabert executat da d-reta L. Barada, C. Braanstain ș! d«n N.sCordonana și M. Burauc. Trebui ai aducem paceaiii cale laade dirtctinel Coatarvatorafel, «are după cam n-a declarat d. Zirrs, iaraațioaeul aă dea la fiecara lasă asemeni production!, aici almai aatfal ae pot forma sl •iamentela coaaervatoraial, in cont direct ca pablical — Kimanle si an împila de muci—cât si peatra pablical amator care «’ar pitea adaia si fonna la farai aceator frumos** prodnetlsui pa car« (« daa elevii coasarvatoniaL la «pvdlal «amerile executate de daa* de mssfeă du cameră a d-lui N. Tsodoroasu, pot cos tribal vădit la educațiau*« maatcală a trasritat stamsnta, și crtdem că star găai şl safieisnt pablta amator apr« a «adia acuta praducţliii in nli Teatralei Neţkmai. hamu mmm Expunerea Mitropolitului Primat. ce a decis Sf. Sinod. Calculul anilor bisecţi. Sărbătorile. începerea noului Calendar. li ultima şedinţă a Sanatului, Mitropolitul Primat Dr. MIron iCrlitaa, depice a dat cevenite lămuriri prin care a arătat canele ce a determinat Biserica Ortodoxă aatioMic română să adopte hotărârile luate sail acaata la coagrarul ortodox de la Constantinopol, a dat cetire următoarei hotărâri a Sinodalii noatra: Coastattadasa ci data esaiaoctiaiai de primiviri, stabilit da către primai Sinod Ecnmeal dela Nicea pe alai de 21 Martie, li arma (Sisraatal dintre darata analii calendaristic a rimaa Îndărăt Ia 8 Martie, arătând o Intârziare da 13 iile, Sfâitul Sinod decide Îndreptarea acestei greşeli, (a caiace prifeşte trecital prin suprimarea aaaator alia, ca aă fia edomocţial de primăvară Iar precam a’a hotirât da Sfiţii piriafl dela Nicala (ani 325). • In ca privești viitorii, ae meaţ'ne modal de circalareial Caleadaralul lolita, dapă are tot ol pitralean o blaect ca 366 «Ut. Dar ani »dar n eats prods da 365 alic si an pătrar, «ata ca 11 minata, 14 cecando, 02 mai »cart. Această difaranţă face la 128 ani o altatreagă şi la 900 ni 7 an». îndreptarea pa viitor a acoatei diforanţe se va fie la anii aecalari prin o noii omblaae da ane după următorul calcal. Dintr’n cicla da 900 ani, 7 ani vor fi ccraiii şi numai 2 blaocţi, şi uiai, ani biaecţi vor fi acel ni sioolari, cari diviaiţl ci 9, vor da on rest de 1 aia 6. Altfel din grapa 1 da 9 ni aeculari, 2000 —2300, ani biaecţi vor (3 nu mal anii 2000 fi 2400, iar ceilalţi ni seculari 2100, 2200 2300, 2500, 2600, 2700 ş! 2800, vor fi aotoiiţi ca ani comod, deşi mi dlatre oi împărţiţi ca 4 aa dai nici n rest, deci dapă regala generală ar trebui ai fia bl«pejj. do 366 ■lls.a’ apă această regală lungimea midie a natal chrii va fi da 375 ana, 5 ore. ş! 48 adiate, daci (a concordanţă aproape dopă vârful ca lungimea medie a analii aolar, reiaeâada-ae diferanţa anală la 2 a. 02., pe ctad dapă calea lui astroaomdil Lillaa do pa vremea Papei Grigorie alXllitea diferanţa esta da 26 a. 02. Aatfel calaadarul aostra eata md perfect. După hotărârea Sf. Sinod, la cara de 800 tal latre calendarele da azi li nil lamii creştin. aa va fi la această privinţă o diferenţl.* Cu priviră la aarbarea Fâşiilor ae moaţin principiile şl dlapoabile canonice, stabilite de Intăial Siaod Etamtah dela Nicela. In tamaini acaator principii şl dlspoilţii canonice. Paştii*aa serbea al fi prima Daminică dspi lua plină, cara urmaaaă ecsinocţialal de primăvară. Conaiderlsd că după ctlendsriia creștinei au un az, calcularea lune! pline este neaxacti, (ca 5 die msi târâie) pe viitor va fi hotărâtor mo mintal, la care lana plini ce urmează dupl econocţid de primăvară ie arată deasupra SfIntuid Mormânt al Domaalui din Ieraaalim. Iar dacă a’ar întâmpla ca data serbării Paştilor aatfel atabilită, al concadă ca pasca florelasci. In acel caz serbarea Paştilor nosatre se »mână pe Dsminic» următoare, cam preacila dispoaiţiile caaosice. Sărbătorile fixe şi diete fixe din cursul săptămânii, apoi numărul lacilor şi si altelor din săptămână, rămânii loculor Întocmit ca ni. Aşesirea glisărilor, a svetenilor ea Evanghelia Utreniei, c Apostolaiul gl a afiiislor Eviaghiiii dela Lstarghie, rămfii, ca și piai «cam in tsgăniră ea ssrbarea Paştilor. * Data ncspttalui acestui calendar se stabileşte pentru lua Octombris, anul 1924, devenind 1 Octombris du de 14 Octombrie. Ca dispoaițis tipicoulă de ordin latera Sf. Siaod dispnse, ca alinți! dia cele 13 sili de lai«! Octombrie ■ calendars!)*) asta si. In anul 1924 să se serbeae In mlaă* siirl la tot atâtea ails eonsecutive, ce armeană după 14 Octombrie, iar la bisericile parohiale se vor prăsni toţi deodată la alai de 14 Octombrie. Universităţile din Capitalele statelor ortodoxe (Atena, Belgrad, Bacaraşti, Piltava) vor fi solcitate pria Sfintele Suoide ale Bhuifidimr ortadize (fia ruptidveis state, ca să calculeze data Iacei pine astronomice ce armeasă după 21 Martie, paatre an period de cd pafta 25 m, după meridianul ce trece pila ierasdim şi datele aă ae comsdce prin mijlocirea SHrr tel ar Slaosde Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. Ia caa de necesitate delegtţil UdversH titlior vor putea fi convocaţi de către Patriarhie la o cosmeristă comacă patranificarea datei ar. Informaţii — 04 C. Mandu, prafelul politiei g8s!nd personalul Inferior al pol|isl rSu sth paf, Tn caiac« privasts Imbricimintai, a făcut inlarvenţii pe lingi ministerul de Interne pentru a se acorde TmbrSeSmintea necesară. Fiind la Bucureşti d-sa a făcut persnal intirvenţi&mi, Tn urme cărora a râuşit hobilul TmbrScfimbfta necessrâ ptntru 290 oameni. S’flu distribuit sergenfilor şi ssrgsntiior-msjori uniforma complectă, bocanci, precum şi pelerine de ploaie. Dl prefectei poliţii I facsmiui Intervenţii pentru a obţine echipamentul necesar resturi de sergenţi rimaşi naechipaţi. — Anunţăm cu părere de rău ştirea încetării din vieaţă a Doornail Ecat&tm Qheorghht, sora prietenului noetru, d-l Al. At. Qhwtghlu. Ceremonia îampmătitării au loc mâine Marţi 1 Ianuarie, la ora II dimineaţă, la cimitirul „Eternitatea.* Transmitim familiei îndoliate condoleanţele noastre. — O SERBARE’SCOLaRÂ.Sâasbătă seara a avut tac la şcoala primară „Cos* tacha Negri*—da laljiativa d-l*i dirojior Mantsaua—o serbare artistică daasanti la scopul da a imbrasa copil, cei mai saraci şi meritioşi dta şcoală şi peairs a« contrai p asii de mese. Ai participat nsmirofl estiten! din toata atratarlis sociale. Serbarsa a avat an deplin ssccea moral şi msteriil. D. dr. Tămaescu medical şef al eresa- 1b! a ev!d*at!at iatr’o csvoarare scopul şl iaaemaăratei unor asemeaee serbări. D. Munteanu a rasltam't d-îaî dr. Tinisssea, adaclad laeoe adminiftrației comaxals, care priatr’o adresă oficislă aaeaţi că va acoperi taaaela netetare pcmra’ canitrazea bile!. Ma! malți elevi s’au produs, iar d-os Matei a cântat câteva meredi! nation!« care au fost mait spiasdate. — fa alua de 3 Decembrie la ora 10 dim. «o va vinde pria licitaţie pebiică la com. IV din str. Elens Djamsa trn a«tomobil marca „Hark“ proprietate» prefecture! de poliţie. — fa arm» exstmnafai dcpgs îs faţ« anei comisinai prealdată de d-l prolasoc dr. Bogdan as regşit ea succes fa rsauseaul de doctor In medicină d-rele M. Balgam, Eugenia MaaaniM. L«eia Naehi, Maria Vaainia, d-sti îi. Gtaftein și Daiss Spanier. — M«rț) 1 ianuarîe 1924, ce r^pretstai pe scena teatralul națiotui, o f.arao*«! premieră „Un act veaepau* d-ra So» rana Topsan rulai principai, Ia car» d-s* ar« o miauată Interpretare. Tot «tunci se repreaisifi alig prsmieră „Datorii uitat«* o sasus coasedie «graifa lati’ao act, datorită d*ta reoleaai Mandlactee Coast., fa car« rob! principal li delta« «predatul artist eossediss Venules* vâlcea. Se pravndt o fraaenl rmffMa »»««=tispssfacol Pfigiusi.