Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)
1923-03-23 / nr. 65
IV" ANUL XVH No. 65 1 LEU ABONAMENTE: I *8 «KS * • I it • 200 £»** lsz . . . * . . 146 TV. M te!tei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA te$, PVTa narrrf Ma, 6 earette de literaa: 9—\'2 a. m. şi 3—5 p. ja. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc m cccdi+ioBi avastagioase direct la administraţia marota tesi. Plaja Unfrei C. Deasemene* prfe feafe agwipe de paefidwse Opoziţia contra consolidării statului Svat Colorile opoziţiei coalizată, departe de A impresiona num*de populare, se pierden provocat unele scandaloase din Parlament, şi la încercările de a provoca desordie şi perturbări de stradă. Nimeni nu ştie, până azi. Ce voeşte şi la ce tinde această opoziţiane unită, alcătută din elemente cu Concepţii politice cu votaj opuse intre ele, dar unitară la Ceea ce priveşte desorientarea in care an ală. Ţărăniştii şi ardelenii, după ce au Contestat legalitatea Parlamentului şi au lansat proclamation prin cari declarau că nu vor veni In sânul Alunărilor Naţionale» au venit totuşi In chip regulat dar ocult, Ca tăvşi exercite dreptul de a... ipessa diurnele, Iar la punerea in discuţiane a proectutal nonei Constitution!, s’au coalizat pentru a Împiedica realizarea el. Ardelenii d-Ior Maria-Vaida au aderat la revoluţionarismul şi... naţionalismul d-lor Lupu-Stere-Malache, Iar aceştia au adoptat sistemul de luptă al celor dintâi, utilizat In parlamentele maghiere. Acesta este rezultatul acţiunel la care s’a dedat opozţa coalizată. Ce s’ai întâmplat In urma acestei atitudii s’a văzut: o permanentă acţiune scandaloasă, clasa In Adunările Naţionale, o înjosire a demnităţii şi autorităţii parlamentare, cu ecouri şi repercursuni favorabile la Budapesta şi Viena. Zarele maghiare şi austriace jubilează, descriind cele ce se petrec in parlamentul notei Românii şi semnalează faptul că foştii parlamentari români din Camerele ungureşti, duc o luptă făţişă alăturea de minorităţile din Ardealul desrobit, susţinând revendicările exprimate, la Cameră, de Cătră representantul ungurilor, d. Iosif Szandor,eare a declarat, la discuţia proectului Constituţiei, Că ▼oeşte lă se bucure de protecţiunea statului român dar şi a celui unguresc. Dar da£ă această este atitudinea aaftenală a celora din fostul partid naţional-român din Ardeal, şi acţine internafionala a ţărăniştilor d-lor Lupu-Stere Mihalache, din punctul de vedere al politicei Interne şi al organizărei şi Consolidărea statului, toată lumea se întreabă : ce foeşte această opoziţie? De la venirea partidului liberal la Crimă, această opoziţie a destus o permanentă Campanie cu caracter electoral. Întreţinută Înainte şi in timpul alegerilor. Cu toate că numeroşi reprezentanţi al tuturor grupărilor politice au obţinut mandate pentru Cameră şi Senat, In vechiul regat ca şi in provinciile desrobite— (dovadă de cer teroare“ a domnit In alegeri!)—totuşi opoziţia a continuat cu această Campanie timp de un an, ameţind lumea cu o barocă literatură electorală, până în el mul depunere!n Parlament a nouei Constituţii. Puşi Ia faţa acestei mari opere menită a realiza desăvârşirea unităţi naţionale, ţărăniştii şi stdeienii au exasperat pur şi amplu. Nepregătiţi In totul in această direcţiune, ne cunoscând adevăratele interese pentru viitorul statului şi n ci una din marele probleme ale vremurlor, ţărăniştii şi ardelenii, la caii s’au alăturat elementele reacţionare, s'au dedat la cunoscutele manifestaţiuni publice, spre marea nedumerire a opiniei publice care se Întreabă mereu : Ce vrea opoziţia? Nici una din grupările din opoziţie n’a pregătit o altă Constuţie. Există un singur proect de Constituţie, aCela al revoluţionarului autocrat care este d. I. C. Stere, şi pe Care nu i’au putut accepta nici ţărănişti, pentru Caracterul lui pronunţat comunist. Prin urmare este bine lămurit că opoziţia coalizată nu are a revendica alte principii constituţionale. Căci nu are nucai o schiţă de proect. La nevroza un om, revoluţionarismul Internaţional şi reacţionaristul Oligarhic al altora, s’au alăturat ambiţiunile şi vanităţile deşarte formându-se astfel acest mixuam-compotitum Care-l prezintă opoziţia coalizată. De aici desorientarea generală a acestei opoziţii, cu concepţii opuse, toate Îndreptate nu împotriva guvernului şi a partidului liberal, ci Împotriva supremelor interese și necesități ale României Întregite. IN SAGA Multe şi mărunte... Cât va dara acţiunea şi abitracfia opoziţiei, ne-a spus-o un Popa Man din partidul maghiar al d-lui Vaida: , , Vom lupta 3 zile, 3 luni, 3 ani,“ (vezi modina* de anatit / Şi noi spunem: nici peste trei ani poporul Rumânul Mari nu va afla ce voeşte opoziţia unită, afară doar de putere... Pentru a înlesni apariţia mai repede a zlaretor cari se consacră ca atăta m»ufie fire obit u ful din parlament, propunem reaactonlor respectivi să menţU zatul mTenbilul scandal ac la Cameră şi teroarea guvernu ai" în tot timpul căt va dura discuţia Constituţiei. * „Lumea* de azi e adorabilă în relatarea scandalurilor ce le inregstrează. »Se crede că deputaţii din opoziţie au aruncat fiolele ca hidrogen* se. le mLumta’. Acest »se eredt* s absolut adorabil ! **■ Ziarele din Bucureşti anunţă ed Efisto- Tungo, din jurul operei din Capitală, pleacă din Bucureşti. Rămâne în schimb dl. Origuţă Filipescu- Taago, dirijorul mascaralelor opoziţioniste... BILANŢUL OBSTRUCŢIEI Cum este combătută Consiliu fia tină astăzi ,opoziţia unită a combătut astfel proiectul nouei Constituţii. Prin abţinerea de la lucrările parlamentului şi întrarea unbroc în Adunările Naţionale. Prin manifeste şi proclamaţii violente re-' dactate de d-nii: Stere-Lupu-Vaida-Maniu. Prin aruncături de serpentine şi confeti la Cameră. Prin pocnete de bice şi morişti de vânt. Prin tropote, ropote, ţipete şi fluierături. Prin înjurări la adresa Coroanei, prin ameninţăricu, deslipirea provinciilor desrobite, prin revoluţii de stradă! Prin dansurile de varieteu ale d-lui Griguţă Filipescu şi prin literatura „Aurorei“ „Faclei“ „Opiniei“ „Epocei“ „Adevărului“ „Luptei“ şi a oficioasei, publicaţiuni pentru studii sociale şi economice întitulată „Pardon“ Prin fumurile d-lui Matei Cantacuzino. Prinaplauzele din parlamentul maghiar care incurajează acţiunea... naţională a d-lor Iuliu Maniu şi Vaida Voevod. Prin bătăile aplicate ziaristului Raul Crăciun pe care ardelenii şiţărăniştii l’au crezut că face parte din majoritate. Prin cunoscutele argumente ilustrate ale d-lui Constantin Miile. Prin aruncarea în Parlament a unor sfiole cu conţinut pestilenţiale,esenţă boerească a opoziţiei unite... Dacă cu acestea opoziţia epusează întregul program de obstrucţie, în interesul superior al statului, acest program va fi reluat de la început... ■»fillil Pii égem In declin... — De la Conu Matei cetire — D. Matei Ciatataziao solitarul de la Copou—(„«obtur* este si d. C. Stere!...) — evident anul dintre veritabilii reprezentant! ai vechi bocrimi moldovenesti, a incsput ei tri«»8Ct fa politiei prin leg ndi. Bo«ri& se, caitara sa, retorica sa, Ciudăţenii şi parttenlaritfiț le sate, toste aceste^ laolaltă an ti sat din d. Matei CftatAGastaO O figuri deosebit a Iasului. Pentru aceste şi alte multe însuşiri, dte e*re se distinge acea on orabili tatea exemplară care l-a dat, mal mult de cât ur c*, atâta autoritate morali—d. Matei Cantsensino a ajuns a fi aduit de ieşeni. Plutind întotdeauna peste eamen, păşind în viaţă senin şl drept, d. Matei Cantecusino, devenit legendarul „Onele Mathleu“ şi pentru popor »Conu Matei", a atrabătut în toată largheţe toate chirurile pontce. A fost «Konservator, ca s£ devie tachiet, a trecit la conservatorii naţionalişti, la liberal?, la avereseani, la comunişti, la stelişti împotriva cărora a deschis acţiune publică ?n primul moment al tabacnţiei risboiului european—pentru ce retras definitiv din viata politici si reintra acuta din nou in sinul opoziţiei coalizate, aderând la conceptii* d-rumui Lupa, la regionalismul d-lui Veld« şi la principiile democratise ale d-lui Gri gută Fitipe«en. I s’ar fi Ingidnît d Iu! Matei Canteeuzîno şi aceasti nouă şi... merea asi avântase, deci cel puţ'n d-sa ar fi dispensat opinia publici de acele deelaraftant pe sari le-a făcut in tutul săptămânal prin scrisoarea de la „Dacia* şi prin stare e bucureştene. D. Matei Cantasuelno, adoptând in totul (momentan!...) programul de luptă a opoziţiei, declari ei se asociază la această acţiune. Dar un ziarist bacurestean, vrind si eunocsei mai îndeaproape ceea ce cugeti d. Matei Cantacusino, i'a pus intr'o situație de cele mai dificile. — Dacă guvernul aceita nu e bun, daci Constituţia ea sa votează nu va tril, care ar fi solutiaaea ? Care ar fi guvernul mai bun, care ar putea da o Constituţie mal buci ? Aşa Vă Întrebat gazetarul pe d. Matei Cantacuzino, care s’a grăbit a repunde: — Nu ştiu ! Nu ştiu ! Această frânei mărturisire a a*rletocratui ci dala Jocky Cklo,ear eterizează noua fazi a veneratului Conu Matei, pe care o semnaîim eu regret in cuvintele eu care intrinitu si aceste constatări. ,cCi Henri Lavedan obţinut un nou aspecte cu romanul «An »Pantean*. .Buletinul Cărţii« No. 4 public» o «curtă dar frumoasă monografie a institutului de editură »Viaţa..Românească" dând vederea palatului din Iaşi şi fotografiile ateilerelor respective. Ukrainienii din Bucureşti, au comemorat aniversarea morţii poetului Taraa Şevcenko. I. Zamfir C. Arbore a vorbit despre opera poetului Ukrainian. La Ateneul din Bucureşti au avut loc o şezătoare comemorativă la amintirea lui I. L. Caragiale. Criticul S. Struţeanu a vorbit despre opera marelui dramaturg şi satiric. Secţiunea românească a expoziţiei internaţionale de cărţi ce a fost organizată la Florenţa, a rămas intactă, trecând în seama scriitorului italian E. O. Parodi, decedat zilele acesta. „Dragoste de grai şi de viers romnisse* este talul unei broşuri scrise de defunctul fito-romin prof. Urban Iarnik, reeditată de „Casa Sfoalelor*. — Senatul universitar a’a Întrunit aseeră, sub preşidenţia d-lui dr. Bacaloglu, prorector. S’au discutat diferite c heltuuii administrative. S’a sporit Cota de întreţinere la Căminari, de la 10 la 12 lei pe zi pentru student, aceasta din pricină Că numărul studenţilor s’a micşorat. S’a luat act de adresa administraţiei financiare, după Care, pentru Conferinţele Cu plată Ce se ţin în aulă, trebuesc achitate cuvenitele taxe, ci în orice altă sală. S’a convenit, ca în şedinţa specială, in Care senatul se va oupa de balloteci, să ia parte şi delegaţii facultăţilor din comisianea pentru bibliotecă, Care Insă va fi administrată de senat. — Banchetul pe care funcţionarii ceferişti II vor da in onoarea d-lul Scuter«, a fost fixat pentru 31 Martie in sate societaţel de sport si maniei. Vor fi 303 de InvitaţL — Fabrica de eahti din Ripiceni a înştiinţat că va expedia un vagon satur pentru comuna Iaşi. Interesantul proces de la Curtea cu Juri Curtea orjiri, l’a ocupat erl de o afacere, petrecută la total ultimelor alegeri generale. Iată, faptele. Le cârciuma Gh. Nistor, din satul Leţcani, comuna Cucuteni, se găseau mai mulţi lă'eoi, făcând politică. Iată că ifi face Intrarea locuitorul Manoie Postniachi, In atare de ebrietate, care ■e pune de îndată pe scandal,. Înjurând in dreapta şi in stângi. De câteva ori (ârcinaaanul Gh. Niator, li învaţă să se astâmpere, sau să pirăsească caia, dar Postnische refuzase şl una şl alta. Gh. Nistor se hotirl atunci să-l scoată pe Postoache din casă, der în stare de ebrietete In care ae găsea, Postolache Îşi Înfipte dinţii în mine cârmasarululfl nu-1 slăbee. Pentru a scăpa, Nistor apucă de gâc pe Postolache «I mamei aşa a reuşit ca să scape de dnţii lul Postolache şi să-l scoată afară. Postulache pleci, se mal duse in alte locuri, dar a doua al încetă die viaţă. S’e făcut autopsie şi raportul medicolegal, constată, că moartea a provenit dlatr’o veche congestie pulmonară, agravată prin strangularea suferită din partea iniţiator. După acele amânări, procesate de Jadecateri. Canea era compusă din d-nul Eugen Petit, prim preşedinte, asistat de d-nii magistraţi Gerveau şi Lupu. Foto iei minierem.nl pubiic, era ocupat de d. prim procuror Corela. Partea civilă a fost reprezentată prin dnil avocat Pogonata şi Axiate. Apă area Inima. Niator a fost făcută de d-nii avocaţi C. Manela şi Omer Popovici. Apărarea a aratat că Gh. Postolache, a murit în arma veche boale de care anferea, şi nu a tăgăduit că a’a agravat prin acea că a fost apucat de gât de Niitor, dar la acelaşi timp a scos la evidenţi, ci Nistor a trebuit el insuşi să-şi apere viaţa, şi că carnal astfel a pătut scăpa de Postoache. Actsl medico-legal, dovedeşte că rana suferită de Nistor era gravă şi is predea o incapacitate de lucru. Cartea, la arma vn.dictatei juraţilor, a pronunţat achitarea îsi Gh. Nistor. Verdetul juraţilor a fost prim ca aplauze de sătenii din Leţcaci, caii cu toţii au szistat la desbateri. ■— Societatea pensionarilor roagă Cu imiatecţă pe cinste şi d-nii membri a se întrugi negreşit Duminică 25 Martie ora 3 in localul Primăriei, fiind convocare. — Viceri 23^Martie^oral6’p. m. d-nul inginer. Casierii işi va desvolte^conferinţa sa despre „listuţia Uzinelor Electrice din Iaşi" în salacercului inginerilor din str. Ştefan cel Mare No. 4, etaj. Rugăm stăruitor pe toţi camarazii şi pe toţi cei care urmăresc ca interes problemele de refacere ele Iasuloi să asiste la această conferință. - VINERI 23 MARTIE 1923 CRONICA TEATRALĂ „VINOVAT“ 3 acte de R. Voss Piesele nemţeşti, spre deosebire de cele franceze, pătrund mait sactul şi caracterul oamenilor şi dacă în Teatrul Francez, găsim mult colorit, la Nîmţi, acţiunea se destramă mai cu greu. Insă dă maximul de conştiinţă omenească şi de durere. La Francezi pesa ia un colorit repede şi viol, frazele se succed intr'o acţiune variată, impresionismul ds efect ia loc Imprealonlimnisi de fapt şi într’an begat decor, femei şi bărbaţi frumoşi, îacâaiâ dela prima acenă şi nu te lesă de loc să meditezi. Neamţul insistă astpra fle cărei scene, îţi explică rostul flecă al perionaj Interpret, şi toţi se trampan la viaţa de familie aşezată a germanului ca rostul ei, cu caracterul sănătos al lui. „Vinovat", piesa lui Voss, face parte din teatrul sănătos german. La Tomas Lehr, an Adolf Kramer, on Carol Lehr stet fiinţe trăite şi nedreptăţite de soarta aceasta a lamei. Tomas Lehr rabdă 20 ani povara închisorei şi nu cearcă să se dea vinoviţe dacă fiiod că te Imperiul german toate sâot hotărâte, fiind-că au fost bine hotărâte şi Tomas Lehr se simte nevinovat în carcera cu No. 37, dar el n’are glas să ţipe, dar el, mai ales, n’are glas sâ’i mai auzi cineva. Şi el face carcera, fiindcă oricât ster revolta fiinţa lui, ştie că „tone «lat la deşert", îa imperiul german conştiinţa Iedvidului e înăbuşită şi neamţa na te-sseată după bătăile Inimei sau a«pă flata revoltată a ta, neamţul ştie ci odată faptei sivâ şlt, eşti tu care i’ai săvârşit şi deci... expiaţia. Dar lati’o z germana! Herbert, procuror, descoperă pa adevăranl lâptaş şi nu se sinchiseşte de cei 20 ani, făcuţi pe gratis de tine, îţi di dramul dar are grijă de tine, pentru reintrarea ta în ni e« societate, dâade-ţi un ghid, pentru iadrumarea din nou, a primor paşi. Şi Tomas Lihi, nevinonitul, lesa de Închisoare şi se duce, drect după nevasta şi copiii lei, da'... familia lui, fără şef, a apucat drum greşit. Nevasta lui, Mariba, silită, s’a dat atut detractat bătrân şi bogat, care face din ea ceea ce vrea. Frica Iul Lehr, Julia, se prostitueasă, fiindcă societatea cere ca ea să trăiască. Fiul lui Caro! Lehr, conştient de ce vede in casa Iul tată-său, se apu.că de beţie ca ea să nu mai vază, căci îi face fini să vadă. Şi Tomas Lehr, ezre venire acazi, numai ca să-ţi vază pe iubiţii vii, nevastă, fiu şi fiică şi să-şi uite de cei 20 ani de carceră, el Toma Lehr, care a suferi, ca un martir, cu toate că se ştia nevinovat, azi dânsei omoară pe marele calmn al suferinţiiorDemenţi, pe respirgatorul amant ai ei, numai pentru că dreptatea trebue să ■e facă şi fără de a mai fi silit şi mărturisească la vreun instructor, se predă ca vinovat lăsând cerui să spună de data aceasta motivul faptei, cu adevărat, săvârşită. In piesele nemţeşti, erotismul aproape lipseşte; afară de tema mult cunoscută a labirei, neamţul a găsit şi alte teme bazate pe sufletul complex al omului. E drept că în erotism, piesele franţuzeşti, reuşesc totdeauna şi a superioare celor nemţeşti, dar iarăşi e dept că franţuzul nu face nimic fără dragoste. Dragoste în msnsă, dragoste servitoarei lui, dragoste vioeei tale, dragoste midinetei din prăvăiie, dragoste întregului element femeesc cu chici Neamul nu-şi prea părăseşte teză căminul, ca ana ca două, şi purtarea"Martei din piesa lui Voii, e purtarea acelei femei, ajunsă la sapă de lemn, când ţinând mult la bărbatul ei, şi văzând dezorganizarea menajului ei ideal a ficat o adevărată sforţare şi nevoită s’a dat bogatului Kramer. Piesa are mait fond zntreteac şi indistribuţia făcută a avut o nouă reuşită. „Vinovat" căzând la loto] Directorate de scenă, Vlad Cacinschi, Interpretul tei Tomis Lohr,rol principal al piesei,— d-sa, ban cunoscător al piesei şi-a ales cei mi buni secondanţi. Tomas Lehr al d-sale, un rol bine stadiat, a avut o conştiincioasă Interpretare. Mai ales un tetal I, în prima apariţie, de după 20 ani, d-sa a mişcat mail publica!, prin rolul interpretat. Păcat ci pe dl. V. Cuzinsch! Ii vedem rar. Vechiul acoittst al cetei dintăi teatru al Moldovei, susţinătorul multor rola prime de mai bine de 20 ini, si apare din câod in când pe scena teatrului nostru. Am înalt şi ne pare rău, ci d-sa fiind suferind»e nevoit să nu poată juca aşa de det.