Mişcarea, august 1925 (Anul 19, nr. 171-196)
1925-08-02 / nr. 172
z i ^SmTxix a©:172 ABONAMENTE: Un an ... ... 260lei Şase luni . . ... 140lei ji Trei luni! . . ... 70lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Iaşi, Piaţa Unirei No. 6 parde de Woran-: Q_i2 a tn. -i 3—5 *». m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc In condiţiuni avantagioase direct la administraţia ziarului Iaşi, Piaţa Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate ...................■■■—ttr DUMINICA 2 AUGUST 1925 APARE ZILNIC Sub direcţiunea unui comitet de redacţie Un diferend al României Ia Geneva Canalul şl ntvigaţli li Siling—Diferendul Roimâni«i It Corns!« Europs&nă DinSmai.— Ce s« \m discuta îa m&\mm comisiei de corn? nici ţii şl transit, U Gint va. Acum câteva zile s’a bacgarat deschiderea canalului de la Sulina Ce a fost redat navigaţiei. Canalul are o adâncime de 21 picioare şi el va pune capăt tranabordărilor de mârfuri din vapoare In şlepuri şl viceversa. Acest Canal care este întreprins între noulle diguri Construite In prelungirea Celor vechi, începând dela farurile ce se află la capetele vechilor diguri. Noulle diguri sunt paralele și se Întind In directa N, 73°30\ E pe o lungime de 1790 metri. Dela data deschiderii noului local pentru navigaţiune, huniastul gurel şl balizajul radei vor fiIn mod provizoriu stablit In chipul următor: O geamandură neagră cu finer, typ Courtenay, Cu sclipiri albe este ancorată pe o adâncime de 40 picioare la prelungirea axului canalului, în afara nouilor diguri. îmbarcarea şi debarcarea piloţilor se va face în vecinătatea acestei geamanduri, unde navigatorii vor trebui să aştepte sosirea pilotului. O geamandură neagă, cu clopot, in sclipiri verzi, indică imediata apropiere a canalului. * La Intrarea la canal navigatorul trebuie să lase această din urmă geamandură la stâoga sa. In fața acestei geamanduri, intrarea In canal este însemnată printr’un stâlp roșu. Pe capul gării Nord se află provizoriu instalată pe o schelă ohimită roşie în sclipiri. E adevărat că reparaţiunile impulse de tratate învinşilor trebuiau, în teorie, să slujească drept compensating ale uriaşelor pagube suferite de statele aliate. Dar, politica Internaţonală a aplicărei tratatelor a fost altfel încât, la vreme ce obigaţiunile foştilor vrăşmaşi au fost neîncetat reduse şi amânate, datoriile de războiu ale statelor aliate au rămas neschimbate şi se cere acum plata lor. Navigaţia prin Sulina fiind restabilă, este oportun să amintim aici că această chestiune a circulaţiei pe Dunărea se află acum în dezbatere la Geneva. In actuala sesiune iau parte reprezentanţii următoarelor ţări: Dl. inginer Popescu din partea României, dr. Dreyfus (Franţa) Baldwin (Anglia) Sinigalia (Italia) Stremenard (Belgia) Abazurza (Spania) Polli* (Grecia) Smith (Norveg a) Reinhard, Austria Wienovschi (Polonia) Dobriovicius, Lituania) şi reprezentanţii Cubei, Japoniei, Chinei Columbiei etc. In saaul acestei Comisiuni se va discuta, intre altele, un raport al comitetului special Care a fost însărcinat să examineze diferendul dintre România şi Comisia Europeană a Dunărei, in ceea ce priveşte porţiunea compusă între Galaţi şi Brăila. După cum se ştie guvernul britanic a sesizat Comisiunea de Comu□icaţiuni s! Tranzit de diferendul ce s’a ivit între guvernele britanic, francez şi Italian de o parte şi guvernul român de altă parte, cu privire la aplicarea art. 346, 348 şi 349 ale Tratatului din Versailles relative la limita de jurisdicţiune a Comisienei europene a Dunărei. Diferendul se preferă asupra chestiunei de a stabili Care este întinderea puterilor Comisiane! asupra porţiunea Dunărei care merge dela Galaţi la Brăila şi care e jurisdicţiunea exactă a Comisiunei. Punctul de Vedere al României va fi susinut şi de data aceasta de d. ministru Conţescu. Vom ţine pe Cetitorii noştri în Curent asupra dezbaterilor acestei chestiuni importante. Deasemenea un alt punct la ordinea zilei este raportul asupra misiunei d-lui Wallter Hinner reiată la navigaţiunea pe Rhin şi pe Dunăre. Comisiunea de comunicaţiuni şi Transit primise deja conferinţa din Gsma misiunea de a proceda la o anchetă generală asupra restaurărei mijloacelor de comunicaţiune în Europa. In urma Informaţiunilor primite, Comisiunea a judecat la dispensabl de a proceda anul acesta la un studiu asupra situaţiunei navigaţiunei interioare în Europa, precum mai procedase pentru căile ferate. Fiind dată importanţa, particulară a reţelelor Rhinului şi a Dunăre*, Comisia a cerut d-lui Walker Hinnes să procedze la acest studiu. Care trebuea să arate starea actuală a traficului şi mjloacelor de a o ameliora, D. Hinnes care a procedat la o anchetă la faţa locului şi care a vizitat principalele porturi de pe Rhîn şî de pe Dunăre va prezenta el însuși raportul Comisiunei. „m" SI JUCIME DE N080G — Buli sau buleta d-lui G. Gafencu Zarul „A'gus" este na organ ebnlasr mente ecososic. E onossic cbler ttincea ciad printre culisei face politică1, șl icci o a-insebă poetică. Dar fiindcă programai acestul organ este înainte de toate economic f.iadcă el nu se adresează de cât comerţului, isdustriel, sg.Imitare! şi chiar finanţe!, am frecat întotdeauna peste con- 8!deraloaile politice şi peste obstracţionismul onora dintre coliboratori, interestnd- ne numai de partea croatică şi de diferitele teorii şi idei ce se reeditau prin coloanele „Argasalai*. Istă că ia numărul de ieri „Argus* publică o revistră coasasiată Constanţei. Autorul, d. dig pre Gsfenca, an iatelectasi ca IndInAţia şi pentru problemele economice, vorbind de nevoie edilitare ale Constanţei —aevo! existente, reeaaoBsiem— afirmă că guvernul a dat Constanţei edilitare cea mai mare lovitură prin fsptai că a suprimat.... jocurile di noroc (faimoasa lsli !). Dacă am fi cetit o asemenea afirmare în „Aurora“, la „Cavâatul* sas laFacla* d lui Cocea, mărturisim că nici nu i-am fi dat cea mai mică atenţie. Dar ca an ziar economic cerne „A'gss* să faci o asemenea constatare și încă sub ssranătar* (sunii dintre redactorii sil principal! — ia aceasta nu ne am fl așteptat. Putea* d. Gsfenca să ceară guvernului ori ce alt sprijin peatru refacerea Constanței, petra să seară edililor că contracteze împrumutat pe care 1 propuse,—dar să te opreşti la această unică soluţia de de a se reintroduce nenorocitele jocuri de noroc, pentru ca virgitariştii să-şi piardă ultimul ban de care edilitatea oraşului să poată profita, credem că acest lucru II vor repudia iasul constănţu Bil. Administraţia comunală dia Constanţa are alte mijloace de a-şi spori vectnicie în timpul sesonurii, taxele comunale pentru sezonişti, taxele băilor, taxele restaurantelor şi hotelurilor şi In definitiv orice alte contribuţii Indirecte. Iar dacă acestea nu sânt suficiente, administraţia locală poate găsi alte soluţii. Alta soluţii, ori csrâ—car nu soluţia jocurilor da noroc şl a bulei pa care Incădetă mărturisim că ne surprinde văzind că o propune un ziar serios şi .economic* cam e .Argat" şl an Intelectual cu preferinţă pentru comerţ, Industrie, sgrkatari și finanța cum e de Gifenea. CITIŢI m Fagfitil Ii-Si ULTIMA &m. TELEFONIC & lin laptr si crima Proprietatea t tinnfiftei.—Ctesă de împiomit ptnfri intereste<. O tarif international! ptairs-slsdintf. Imprimatul eilfini ai României Subcomisiunile pentru proprietatea ştiinţifică şi relaţîunlie GniversitiTe ale Comisianei Internaţionaîe de Cooperare Intelectuală, stu latrucit la Geneva pentru a pune la penet raportariie lor, în vederea sesiune! Comisianei plenare care a'a deschis la 27 Iulie. Subomisiunea pentru proprietatea ştiinţică a examinat proiectul senatorului Ruffin! (Italia) in legătură cu încheierea unei Convenţiuni internaţionale pentru protecţiunea descoperirilor ştiinţifice. Proetul senatorului Ruffin! fusese supus guvernelor. Subcomisiunea a luat cunoştinţă de răspunsurile primite şi a decis să însărcineze secretariat!), să invite guvernele interesate, cari, n’au răspacs încă la chestionarul Cere a fost adresat, sâ comunice de urgenţă opinionea lor în această chestiune. Institutul Internaţional de Cooperare intelectuală Care se va stabili in curând la Paris, va întreprinde apoi, după ce va consulta Broul Internaţional al Muncii, demersurile necesare pentru a cunoaşte şi opiniunea cercurilor industriale ale diferitelor ţări asupra acestui punct. Sub compunea a examinat de asemenea propunerea profesorului Halechl de la Snvesitatea dia Varşovia, în legătura cu crearea uni cage de împrumut şi de credit pentru intelectuali. Această propunere va fi probabil ataşată la propunerea guvernului român, readis la un împrumut cultural prin Intermediul şi sub controlul Soc. Naţiunlor. Propunerea guvernului român va fi discutată în sesiunea Comisiunii plenare şi punctul de vedere al guvernului român va fi susţinut de d. profesor Ion Cantacuzino. Subcomisiunea pentru reaţiunile universitare a ascultat raportul Comitetului de direcţiune al Oficiului Internaţional ,de Informaţiuni universitare şi a examinat cateva propuneri in legătura cu crearea unei Cărţi internaţionale studenţeşti la convocarea unui Congres al organizaţiunilor internaţionale a studenţilor etc. — HOT PRINS—Individa! Creangă din str. Pacura?! 186 a fost arestat Msdcă Intrând In grajdul d-lul Polnberg a încercat să fure mal multe lucrari. i 4»*fe**so Aplicarea operei noastre legislative im mm iiismiîiTi IDIDiCâ SI CULTURALA ActviUfoa gâVtmmini. Ifgea adm!n!strativă şi noaa împărţire a jadagio?. CSamertl© agricole. Camerele de comerţ. Cimerele de muncă. Acti-VÎM&& culturală. Hotili şcoli Alegerea consiiilor bisericeşti Deşi santem In t-dai vactsţel, guverna’ şi comlsianele parlamentare pe deoparte, ca şl minisiarele, autorităţile centrale şl comlsisnele speciale ps de altă în psrte, depun o vie activitate pentru paserea In aplicare a legilor votate şi pentru pregătirea lacririlor necesare noullor proecte de lege se vor prezenta in sesiunea de toamnă. In ce priveşte principalele kg! votate În trecuta srssne, gaverea! şi comisianele respective lucrează la prmancţi la aplicarea lor, cum este legea reformei admlatskative. Noua împărţire a plăţilor şi jakerior la scopul de a se da localităţilor din ţară o cât mai bună aşezare pentru ca ele să corespandă sad bine ai cerinţelor administradve cât şi celor tconomice“, cantiueă regulat. Comisiunea specială lucrează sub directa coaducere a primuluî ministru şi chiar la ultimul consiliu de miniştri, aceis ă chestinae a .fost de.«bifată ca ua via latere«. In acelaşi scop au‘ avut Ioc conafăiaril cu prefecţii, cari au expus nevoile şi interesele locale de care comprisea ţine seamă, pentru ca distribuirea teritorială a judeţelor să Le cât mal bine făcută. In această direcţiune Iisrează doară sfât centrul cât şi comisiune-c Jadeţie. * CAMERELE AGRICOLE Paralel cu această activitate urmează o alta care inteseszi diferite categorii sociale. Votarea legel pentru InMarrea Caoastelor agricole a trezit Interese! deosebit al agricaîtorllor şl tuturor caltivatorilor de pământ pentru a corstilui In fiece jrd*t aceste Camere. Precum se ştie akigeres respectivi are Ioc la 25 August şi la acest scop prefecturile au întocmit listele acelora cari au dreptul de a vota. La rândul lor agricultorii caută să-şi constituie camerele numai din elemente destoinice cari Intr’adevăr să reprezinte şi să spere iaterescla sgrbu in el. Drei şi Ia armarja cit gurie a f gdcultorilor, ca fostî VÂCsrţj, se observă o activitate deosibită îi aceretă drecţiune. CAMERELE DE COMERŢ Ia s opul de s se da o nouă şl iaterni., ă lmpisliuie comerțalsl sl Industrlel, »’a votat legea de organizare a Camerelor de comerț psntra ca eceste camera să corespundă lati’adevăr ntniril lor, dânda-il-se prin noua lega noul poteri sl atribuţiaoi. In virtutea ac e?tei I gl se vor *1 g; la fiece Csmeră de Comerț şi Industrie acei membri, astfe că toate camerele respective procedează a cam le stabilirea detaltivă a listelor electorale. O iată stabilită lista alegătorilor cari îetragzic dreptul de vot, se va fîxa data alegerilor, cari se vor face la cursul laue! Septembrie sîu în primele zil? dla Octombrie. Prin urmare iată că la timpul sşa năruitului »seson mort* comercianţli şi industriaşii din ţtrăust chemiţ , la interesul lor, să-şi aleagă reprezentanţi de încredere pentru sprijinirea intereselor lor în scopul de a da na mai mare avânt comerţului, Industriei şi la genere Întregii activități economice. * CAMERELE DE MUNCA Pentru clasa muncitorească se desfășoară o altă activitate da cărri inspectoratela ds muncă si organele lor, In vederea constitairel Comerdor di mancă. In acest scop se întocmesc la toată țara lista tuturor muncitorilor cari au dreptul de vot şi cari Imediat ce legea respectivă va fi votată şi de Cameră, in primele zile si o redeschiderea Parlamentului, vor putea proceda la alegerea acestor camere. Simultan cu alcătuirea acestor camere sa va înfiinţa şi consiliul superior al mancei, o altă organizaţiune destinată intereselor muncitoreşti. Maaciiprimea de toate categoriile şi In genere tot proletariatnIt'uvilor din,r ţară, astfel priita! si constate că crmsisl nul partidul naţional - liberal a înflptsft pentra ea cele mal importante reforme democratice din care nu lipseşte nici legaa repaosului.* ACTIVITATEA ŞCOLARĂ Acelişi prodigiază activitate se observă pe tărîmsl cultural propriu zis şl in ceeace priveşte Biserica. In careul anului şl msl ales acum In vacanţă urmează o deosebită activitate la direcţia construcţiilor şcolare. Pretutindeni, a trospe In toate Judeţele şi construesc şcoli noul pentru ca odată cu Începerea Domnul an şcolar să se paie in mmnţlane noulle clădiţi şcolare. Noul an şcolar se va deschide de astă dată sub auspiciile complecte ale legilor ce a’au votat In trecuta sesiune şi care priveşte mai ales consolidarea la iiţămintutul secundar prin reînfiinţarea examenelor şi a bacalaureatului, cam orice s’ar spune, contribuie la o selecţionare a elementelor şcolare. CONSILIILE BISERICEŞTI Deasensenea în ceea ce priveşte Biserica, se observă aceiaşi activitate. Precum am văzut, ieri s’a latunsit la Mitropolia Moldovei toţi protopopii in scopul de a examina noua lege pentru alcătuirea comitetelor şi consiliilor bisericeşti şi pentru stabilirea listelor electorale preoţeşti. Odată listele aceste terminate In toate eparhiile dln ţară se va proceda la alegerea respectivă pentru ca In conformitate cu apa# lege pentru organizarea bisericească si se procesdă la compunerea comisionelor stabilite. Precum veden se desfăşoară in taste direcţiile o Întinsă activitate in scopul ca toste importantele legi să fie aplicate în spiritul la care au concepute, pentru a se da României o nouă și utilă așezare admi- nistrativă, economică și culturală. „Ni trebuie un partid antisemit” In foarte democratica foae a d lu! N. D. Coce*^ ziaristul H. Streitman publică un articol prin care propune şi reclamă imperios înfinţarea unui partid antisemit în România. Ştim că o asemenea idele surâde „Faclei“ şi altor organe de acelaşi calibru care vor să şi susţie tirajul exploatând asemenea chestiuni, pentru a trezi... interesul reciproc al antisemiţilor şi sioniştilor. Ziarul „Viitorul“ comentează astfel artcolul d-lui H. Streitman: „Zirci „Fada“ publică un articol semnat de un vechiu gazetar evreu, prin Care se cere imperios crearea unui partid antisemit. Suntem de părere că atât timp cât vor exista partide româneşti, un atare partid e cu totul inutil. Noi nu avem nevoe de o politică a urei, avem însă mare nevoe de o politică dreaptă şi energă pentru susţinerea adevăratelor interese româneşti. Ia urma unoi înţelegeri stabilite, farmacişîii din Iaşi, proprietari, au decis a lipit ca prin rotaţie, respectarea In întregime a ripsnsului dominical. Cu începere de zi de Damislcă 2 August a. c. anele din farmacii vor fi închise.