Mişcarea, ianuarie 1926 (Anul 20, nr. 3-24)

1926-01-14 / nr. 9

* « ♦ » « -n ANUL XX Nr. 9 Marea reformă In Justiţia ţării Oxpinsia i Primita! Pfisidliîi ii Citiţii di Cnsftfli R«faraii realizată Ia Jastlflm tlrel a faititii .11«tâ s! exsmiasta pnn desbiferig ca au armat Ia Adaaârîle NiţoMÎe s! pria Cele Cî s’au serig pria z?« e ș! revistele ds specialitate. Ca prilejul iacepsrd tsoalai an judecatOiCS J am parat &fk şi părerea Cela! mat kat demnitar al magiiîratarei, aceea a d-lui Gh. Busdug, primai preşed'nte el Cărţii de Casaţie. In cuvântarea pi care a roitii o Ca prilejui dseh derei noului an ja* dsCatorISC la Casaţie, primul preşedinte fa vorbit despre reforma la justiţie, complixîtatea mard rtforase a d lul G. Mârzescu pria prizma o* biectivă şi strict ştiinţifică a v*sk!iile tradiţii juridice. D. Gh. Buzdugan vorbind de aplicarea legilor ns drept comun, a remarcat un fapt deosebit de Interesant: aplicarea lor ia eersal anala! n’a evidenţiat vre o d.fiC&ltate deosebită Care ar fi reclamat o Intervenţie legislativă (o modificare a unu! text oarecatt)* Dcaeiemenes d sa a vorbit ce contribuţia jsiriiprudenţeîor eon§ti£r*tte( de c«re lesi cei Interesaţi S3 pot ®«tvj anevoios, ktrucâc de sunt numeroase şi împrăştiate şi dtel greu ds utilizat la Instanţe. Primul preşedinte al Cartel de Casaţie a’a ocupit ş! da ipara de nulLCate a leg soţiilor asupra căreia i insistat mai mult, D sa a sinnst Imperioasa necesitate, pentru interesai just ţie, ca modificările p «nale st încetez«a desăvârşire, şi a Ceasta in scopul suprem de a da ţârei o legislaţii unică şi uniformă Cart va contribui la cimentarea unitiţli nationale. Ori d. G. Mârzescu inspirat tocmai de i Ceasti nevoie grabnică & adus legst prin Care s’a înfiinţat Consiliu Legislativ, cărmia Ii revine sarcina de a complecta in toate fini inunţiile această unificare la justiţie. In privinţa unificării Codului civil, d. Buzdugan schţănd normele de orlemar® in pregătirea lecruriior de modificare şi unificare, a exprimat opiniunea că ar trebui luate la bază legislaţiunea dla vechiei regat Care deşi bată de la francezi, Italieni şi belgieni a fost totuşi naţionaizată In decursul anei jumătăţi de Secol de aplicaţiane. Acest cod ar putea fi menţinut, introducându-se toate modificiriie necesare ca el să devie un cod unificat pentru toată ţara, Inlâturându se toate da poziţionale ce nu mai au raţiunea de a exista in lege. Primal preşedinte al Graţiei a mai vorbit cu acest prilej de condţia juridică a femei, care trebuie modificată ca să corespundă spiritului de egalitate cntre sexe, după concepţia modernă. «pot de importanta problemă socială şi legslativă a cercetăre! paternităţei, de dreptul de proprietate care trebuie precizat prin noua reformă a codului civil şi de alte principii esenţiale cari figurează sau nu in codul civil. Din toată expunerea primului-preşedinte al Castel de Casaţie s’a putut vedea la semnătatea marei reforme ce s’s realizat In justiţie sub mioliterlatul del G MârzeiCo, şi a Ceasta iatr’un Interval numai de doi ani. JUSTUS AZISTENŢA SOCIALA O casă da retragia pentru pisoaiii lipici iniţiativa d-nei Emilia C. Tema Sastrarl acela cari tsal alea îa vremurile materialiste de astăsi, sa gisdess Ia sevoile şi listării« altora, ia »latorarea celor lipsiţi da mijloace şi Ia alierea ţi uşurarea vieţii ceior cari o suportă atât de grea. Totuşi sm fi nedrepţi dacă am afirma ci it al este lipsit da ialari caritabile şi sofiste generat sa ceri îa acea&tă privinţă «o Ia a«Uvul lor an freest exemplificator. latra persoanele car! în anii din arsă ae desfăşurat o iindsblia activitate pe fărâma! asiste* ţii «asiste la Iaşi, este şi dosmaa AMALIA C. TOMA president« societăţii „Principele MirceaV D*s Amalia C. Toma, precum se ştie, a fost cea diată! care s laeestrat câteva Şcoli primare ca băi şcolare, care a strâes fundsiile nee**are pîntru resîasrarea ane! biserici, tare gândit ia ce!airael eirâsgissd ajutoare peatra subliori, ori împărţind îsbră iinlate elevilor din sesiile primare. Aeisaiossnte d-si Amalia C. Toma proectează îsinotarea end .Casa de retragere pssîra peatocari". Care va fi redat acestei eass ? Peasloimîl cari dia gauss virata! sau tsîkmiuţil us şi msi pst agonisi alte reasr■e de fxisteeţi, şi cari ea pensii mici şi Isanfktenta, vor găsi adăpost îa această proectata casl, fiind tagrijiţi şi alimentaţi la schimba! uei cote da pmsiasea ce primesc. Seat mulţi păsrioeari cari aproape a’aa ci ca ce si si întreţl® şi cari ar primi basoros o atare peastace, tviad îa vedere ci asii dintre e! «ani și stegari, asavâad ilol sprijiaii familiei. aşa®?! Asiai Q, Ton im* *re s! m admirabil preset da rapidă rea* Ilzsrt) este eia cele mai lăadsbila și ta va gisl pretanedeal ea ecoa favorabil păstra ca cei vi*«ți să poată găsi cât mai esrfiad a?.est s.dipcsî eigar, confortabil și cortve-Bsbil. Voim da la tis? alte aoaăaast*. Vitalitatea Economică a României — înainte şi după război -Lucrarea d lul prof. C. G. Demetrescu Oi. Coast. Q. Dîmtrescu, profesor la şcosia superioară de comerţ şi consînar la camera de comerţ şi la^estria din Iaşi publică o noui lucrare da laueres genera! iotitalită „Vikiltatea Ecoomici a României lasînti și tispi risbei" la care latr’e expmtus limpid®, bazată pe cele a&i precise aista s!ststlaîice, ogiisdeste sitația ccoaotsicM a țl^ei. Dl C. Gh. Demetressi îşi docassesteaal eercetlrila ce aceste cifre pîntra a se presanta ressraeie bogăţiei nttloaile: sgrisaitara, viticalista şi pomicoltara ; apei aaigisteie, pescăria şi păduriie; isvoarele de energeaie sebidelui, petrolel, cărbassia, gusai siteral, tarta, carierele de piatră, miberaleie şi miaerstearile. Trecând la ramura industrială d. Dimitresca se osapă de materiile prime, peatru a Isthîia ca capitala pas la foloileţa istreprideriior indastriale, ca braţele de maici stilisace la iadastris şi ca mijloacele de comaaisaţie. fatics ssvtat această iterare a apreciataui profesor şi economist ieşai oferă o hartă generală a ecoaomisi naţionale, precedată de o introducere la care găsim și orurătoam conftf^r». soameeil de itat de astăai a* se mai preocupă ca pria combinaţiaai sîcide şi aabiile să garastsae oamsl sipremaţia politică. Grija lor de căpitenie este că asigure prosperitatea economică a statelor respsetive, deoarece ca adevăr pe care istoria aconomică a popoarelor i’a evidenţiat, este ca pria bogăţie s’a alsc&t or!-cs caltarl, ori-ce ci viile*ţie şi că ţările cari na ai o armătură economică puternică, saat ţări pierdute, ţirl meaiîe tă devloă sals rele celorlalte popoare". Autorel mai constată el România, deşi dia caasa jertfelor pe gări le-a ficat peatru a ssigura victoria finală a statelor Ha ieşit dfs pascf de vedere economic complect sdsaacmnată* a ţlaaî toate greutăţiie şi aa reuşit tcîeşi îa «sare parte si păşească pe an dram distal ds cigar îa operas de îatirire. R«vomaadim iacraria d-lai prof. Demetrescu tuturor acelora cari spartta numeroaselor categorii economice da care se opespă aatoral îa precise sa statistică atât de protaeol a radiatl. NOTE Răsboiul civil din China China a fost mai întotdeauna teatral mor sic geroase lupte Interne. Cronologia nesfârştților dinastii, relevă existenţa ueor tai*bsrări aşa ea grave, iacât adeseaori era nevoie de mijloace de represses barbare, peatru Haiştirea spiritelor. Ultimil rizboi civil din vremea noastră, e o iliatrare a acesta! adevăr. Armele ie-a ridicat gisaraisl creştin Fceg-Hj-HrUeg şi fadrăseeala Ini a ştia! si prevalase morte dreptul. D*r rivalsl său T*.ha»g-T*o L n, mareşalii denastrelor şi al măcelarilor a ştiai să-L sfărâme visat de măir«. Dâ altfel rfisboial tivii are o ananţl specificâ la China. Spiritele se agi i In nu sara Isconstleatol de care dau dovadă. Ca cât neşdinţa csapra scopirilor urmărilea mal profundă, ca atât kssthmri creşte. Ia fsts saorasameasa gea danii, resattatele ■ut adesea tocmai isversai celor urmărite, litr'o astfel ds ipostasă a fost adus Feag- Ha*Haag. Trapde sala s’au dtzbunat la cete ca aspiraţii ma! mait sas mal puţin prosnotate şi au perv^sit să fie lafrânte de armatei« lai Tscheog Tso-Lfa. Aşa că gaveraoi provizoria e’a văsst silit să îatoar^ă o faţă smerită spre kviogaior şi să-l convingi să ia localis! Feeg. Orlfl cine îşi poate iachpaică Tschaog- Tto Lis n’a paint refasa o asemenea osoare. Ei i priorit-o ca acei «ier de banătate şi resemasre, propria siretsaki rasei gaibsae. Odată ca in viagere« gmerainis! creştin spirite! popolar se simts iati’o grea aedamerire. Ce cars vor iaa ereaimistels ? Prohibit va l de ndaiStsrat sa non risbois civil, dar contra cai? Concepţia aabtisă are ideaiati misterioase. Dacă anal fia al cerata!li ceri sS poraeistă într’o direcţie, el te întreabă—îacolro?—și dacă I o precisezi matematic, dă dta cap îa semn de foţetagere şi întreabă iarăşi—Îscoîfo ?— aşa că la armă 11 laşi li plata Domantai, să msargi aada t’o dace capei. Actualul război tivit a ridicat drept pf al paterei executive pe Taaa-Shi-Jai, ia’sa încredinţat friiele conducerii şi l »’,sa întărit gărzile de paradi ca trape ridicole la număr. Aşa că la realitate a rămsa tot an simplu muritor, o fransi în batata vîntaiai, aa manechin tras de slajbe pornirilor şi revoltelor populare, aa creator aboard de stări, de lucrări neluate la seamă. Adevăraţii şefi sânt genera!!!, pasionaţii momestata!, tabitorii ds glorie deşartă, dtrigsitoiH asor destine foarte îndoelnice. Dir* timpul lui Fesg a trecut, vine cel al Isi Tschasg. Generais! dezastrelor îşi pregăteşte o situaţie strălucită. Ei crede la cemarire.. îa nemarirea momemalai. Gaversai repebiicaa i se lachică, glasul său e prepondereat. Dar fantezia populară e așa de vastă! Mai catâsdean mai tasta se va găsi mijlocul de a sa răstarsa starea de Incrari şi Crima va rămânea mei departe constantă deprinderilor sale istorice, taferindă mersa de o maiedie cronică și incurabilă—lăaboiaj civil. ABELARDU3. — TEATRUL NAŢIONAL.— Marţi 12 Ianuarie te va juca de către Soc. Drama- Uşă .Pileai". La 15 tasssrie o sisgari repreaeataţie dată de echipa Teatrului Naţional din Bucereşti ca piesa .Fesat". In curând trei represtntaţii ca operlie .Toaca", .Rigoleto" şi «Bărbierul din Se**hm. O nouă lucrare a d-lui Eug. Herovanu «wasâe»a»a» .Tratat teoretic și practic de ProeedurS CivtIS. — Un volum cm 500 pagini .Viaţa Românească” laşi. „ Dl. Eugen Htrovsnn profs sor nts jvrrsiîar, jurist, și dieting litr^t publică o Boaâ morar® jiridui eu titlui de mai sus, @ur® va fi se seazfetis in e^rcunls juriștilor, prin vt* iOsreg ei stîații eâ. AcsiStl opsrij^zi-IMftl ansi mend laburloase da p Sie 12 «ntvCipncds p in tj ie, tona ie ds p 03edarâ sl ssn .țiune« far, Uut ii as fanci fi noaa I gi a jadaeâtior. Lucrarea este prcCîd-*.tâ d * osfirl- 8o*ie p ef tâ, & r«g ektuius prcfsSbr sl ja tet M^tcl CiUt.CJZLo, ia Cars ge fite Ui mitoses apr«ns.rd: „O gâadirs 8k@erî, o gsrsttârs ecnsUiocioesă și adânci, o expsmero ibrl, o p&nâ elegantă și mas presus de toata o ^repos^ra hul ă d® dreptate șl di armonia socială, tare te face să pSîrinzi adavârul m le al* Cwda sub normali formaki ale drep* tn!n»a, .Proa^dara Civilă“ a d-lor prof. E. Hsrovann o operă mndulpen* B«biâ tnturor «voiților sl tataror ac 1 ‘fi Cari sunt îa ioatggt zl mc sm lucrările şl afacerile pesdiute de justiție. AgeMta Istrecâs tratat n( ns eS£ä nsmd tsorstie c! sl praet d. ReComsfcdâm în s^ksf timp s!ekganfa dsofizbrtâ Cat Cura eam Smpiicn&t volsm dselîră tpo* grafi* ,Viața Rossias®i^ă“, încât r&ce ImpreiU nud lucrări țipă ffcâ In msrSle imprimerii fr^ns zt. „Pipăidar« CtvliZ“ a dio! E.Haro vansis »fl depai h taik Ibrlii le. a trimis o scrisoare adresată decesul«! baronlsi sin bsi, prin cars ss s;csă d au posta ints p»rte k baa, hatai og*s$Sz*t Sa onoarea d-lui G. Märzes n, mtaisirst jjttl* î tlei, de cătrâ msgîitraţiî şi avocaţii icneai, S arăîâad lasă că se asociază ea toată dragos tea psetfts mpni!csîa|!a orgaalsGa in oaoarea miaSatralai iei«». * Pânde!« Ztmfîrâasa era aa psslonat amator a! tocmai d$ ssh Acasă, fa societate, saa îa cioburile fa cara v«»ia rsr «1 jscs și hal sa ca o distracție, dar ca an prii? j, I bine-venii de a medita și caisei*, per âacî filosofal figurile d a ios îi ios. DemocraU amal stu, aves îa bsză o rsră nobetă aafleiească. Da aresa modestia sa exemplară impusei tntarora respect și &disfrațiane. La moarte, i s’au dîpas namîroase coroane. Cea mai impresionantă a fist aceea ,din pirtea chiriaşilor" săi ! btadsvâ? .chiriaşii“ ini Paideta Z »sfire« a n’aa cunoa at ș! aici ci vor mai putea cu* onște an proprietar ca aceia care a fo«t boada! ș! seni^al Paadsls ZsBsfirficcH. Câ^d »gal distra chiriași i-a oferit o chiria ma l mare, el a redca’o la sama ca o aprecia ca echitabilă. Și ces ți proprietari cari au vizat coroana ihiriaţitor, au stat o clipă sedamerîți ca să înțelssgâ rostul acestor fori simbolice depsss pe sicriu!aechaicial Pssdide Zamfirescu. * FGURI IEŞENE Amintiri despre Pandele Zamfirescu Maiți dintre cei cari l’sa casoseat san Cferi es 4vat prilejul as s ved In contact ca al, plstressi fremotse amintiri despre octoges&rel Paadsis Z.*mfiress. cara era pa vremuri asni dls marii jsrisso^aiti ai I*§ntai. Ds acesa reiaiatacee jels na contenesc şi aprospe sitats ni se comraki fapta frumoass du trecuta! bogst el viaţi! câta şi a fătata! in sirs »’a comportat intotceasna, blând şi arabii, la «p.tatai®. Ca psttae cita las Ista de a adormi spansi veşniciei, Pândele Zamfireaca mai vorba despre evenimentele politics ca sire era în cârtii piuă la cf. Adregâadt-sa asor prieteni,—firssti mai tineri—și vorbind de aleaţia politică actuală și de interesele Rotsâaisi, el zise: — .Fuss-ti sid îa jeral lui Ionel Brătisno, cftsf e stagers!bsrbst de stat din țară cari apără iatarearis aeamatat". * la afiBala Bănesi Püdsl® Zimbrttea JOI 14 IANUARIE 1928 de MARIANA CONTA KERNBACH VIII După cuvântarea preşedintelui nostru plină de amimiri duioase şi de adâncă dragoste de neam, ne dac mă gară nade ne aşteaptă patru platforme, fecare cu câte doua rânduri de bănci, indărătul motorain! electric. Cum te ard? Pe o scară cu 5 spiţe nu-i tocmai uşor când ei şi geamandane la mână. Ia sfârşit gita, plecăm. Vreme miaanstă şi minunată privelişte. Pe cerni străvezia de albastru se proectesză cu o desăvârşită claritate, capricioasele contururi aie munţilor invâlciţi în pădurea de brad, ce coboară valuri. Vitari, de creştetol gigant la valea adâncită. Sate mândre se ’nşiraie voioase de-a rangul dramalei şerpuitor, ascunzind cu grijă căsuţele văruite după pomi încărcaţi de rod. Colo in poiana singuratecă, o stână. De-asupra acoperişului turtit pe-o parte, o şuviţă de fum se înalţă drept, ca firul dintr’o furcă nevăzută. Stânci colţurate ne iesă la cale şi sglobii pârâiaşe care s’aruncă tocmai de sus, pe când de cealaltă parte, jos la vale, Doma curge molcomă. Isvos de Ia tot pasul Li-i atât de limpede apa şi răcoreala aşa de ademenitoare, încât dia fiecare am bea. Dar dac’ar fi să ne oprim după pofta inimii, amcErage braţuri de mărgârinte ochioase din păşunea fragedă. Urcăm, urcăm mereu. Maşina gâfâetrigând tot mai din gren, piscurile se tot apropie. Suntem la unjloc de codru. Ori ce sgomot pare că s’afundă lu muşchiul moale, tăcerea stăpânește netulburată. Brazi ca fâcrii uriaşe se ’ndeasă pănă departe încotro priveşti, drumul ei se îngustează şi reveneala îmbibată cu miros sălbatec, ne împresoară. Firavele ferigi cresc în voe lângă mormane ne cucuruzi şi edera nestânjenită îalănţae toachiuie. De departe, a rămas câmpia ca aşezările omeneşti şi lumea întreagâ. La cotituri, deshided neaşteptate, nebânuita perspective, ce se ’ntiadin patru păţi de zare ne farmecă şi ne uimesc. Falnică-i culmea Măgurii ! La scoboriş şinele sânt prăvălite pe o coastă, mergem încet de tot. Soarele se ascunde după creste norii razele da urmă mai poleiesc vârfurile subţir. Pe dinţi cosaşii tac iarba iarba înaltă cu mişcări ritmice de coasă, şi o aşează pale, pale îa urma lor. Un şuet prelung deşteaptă ecourile. Trecând la fugă pe lângă clădirile de cherestea „eledrsl“ se opreşte în Dorna Hegii. Sărim cum putem şi care dincotro ne îmbulzim, cu buccele şi geamandane, el ocupăm foc în garnitura veniţi de la Curcăuţi ca să ne fie tren special Dar cei pleaţi ca primul transport, care trebuiau acum să petreacă la cazinotul din Vidra Dornii, ne luaseră înainte. De îndată ce apăreai în uşi cu nefericitul tău bigst, el strigau cu convingere: ,Numi loc, nu-i loc aici!“ Ce-i de făcut ? Cine pune în mişcare pumnii ori coatele, izbuteşte, cine nu... rabdă. Deci, pe răbdare! (va urma)