Mişcarea, ianuarie 1926 (Anul 20, nr. 3-24)

1926-01-14 / nr. 9

* « ♦ » « -n­­ ANUL XX Nr. 9 Marea reformă In Justiţia ţării O­­xpinsia i Primita! Pfisidliîi ii Citiţii di Cnsftfli R«faraii realizată Ia Jastlflm tlrel a fait­itii .11«tâ s! exsmiasta pnn desbiferig ca au armat Ia Adaaâ­­rîle NiţoMÎe s! pria Cele Cî s’au serig pria z?« e ș! revistele ds spe­cialitate. Ca prilejul iacepsrd tsoalai an ju­­decatOiCS J am parat &fk şi părerea Cela! mat ka­t demnitar al magiiîra­­tarei, aceea a d-lui Gh­. Busdug, primai preşed'nte el Cărţii de Ca­saţie. In cuvântarea pi care a roitii o Ca prilejui dseh derei noului an ja* dsCatorISC la Casaţie, primul preşe­dinte fa vorbit despre reforma la justiţie, complixîtatea mard rtforase a d lul G. Mârzescu pria prizma o* biectivă şi strict ştiinţifică a v*sk!­iile tradiţii juridice. D. Gh. Buzdugan vorbind de a­­plicarea legilor ns drept comun, a remarcat un fapt deosebit de Inte­resant: aplicarea lor ia eersal ana­la! n’a evidenţiat vre o d.fiC&ltate deosebită Care ar fi reclamat o In­tervenţie legislativă (o modificare a unu! text oarecatt)* Dcaeiemenes d sa a vorbit ce contribuţia jsirii­­prudenţeîor eon§ti£r*tte( de c«re lesi cei Interesaţi S3 pot ®«tvj anevoios, ktrucâc de sunt numeroase şi îm­prăştiate şi dtel greu ds utilizat la Instanţe. Primul preşedinte al Car­tel de Casaţie a’a ocupit ş! da ipara de nulLCate a leg soţiilor asupra căreia i insistat mai mult, D sa a sinnst Imperioasa necesitate, pentru inte­resai just ţie, ca modificările p «na­le st încetez«­a desăvârşire, şi a­ Ceasta in scopul suprem de a da ţârei o legislaţii unică şi uniformă Cart va contribui la cimentarea uni­tiţli nationale. Ori d. G. Mârzescu inspirat toc­mai de i Ceas­ti nevoie grabnică & adus legst prin Care s’a înfiinţat Consiliu Legislativ, cărmia Ii revine sarcina de a complecta in toate fi­ni inu­nţ­iile această unificare la jus­tiţie. In privinţa unificării Codului civil, d. Buzdugan sch­ţănd normele de o­­rlemar® in pregătirea lecruriior de modificare şi unificare, a exprimat opiniunea că ar trebui luate la ba­ză legislaţiunea dla vechiei regat Care deşi bată de la francezi, Ita­lieni şi belgieni a fost totuşi naţio­­nai­zată In decursul anei jumătăţi de Secol de aplicaţiane. Acest cod ar putea fi menţinut, introducându-se toate modificiriie necesare ca el să devie un cod unificat pentru toată ţara, Inlâturându se toate da poziţio­nale ce nu mai au raţiunea de a exista in lege. Primal preşedinte al Graţiei a mai vorbit cu acest prilej de con­­d­ţia juridică a femei, care trebuie modificată ca să corespundă spiri­tului de egalitate cntre sexe, după concepţia modernă. «pot de impor­­tanta problemă socială şi legslativă a cercetăre! paternităţei, de dreptul de proprietate care trebuie precizat prin noua reformă a codului civil şi de alte principii esenţiale cari figu­rează sau nu in codul civil. Din toată expunerea primului-pre­şedinte al Castel de Casaţie s’a pu­tut vedea la semnătatea marei refor­me ce s’s realizat In justiţie sub mioliterlatul d­el G MârzeiCo, şi a Ceasta iatr’un Interval numai de doi ani. JUSTUS AZISTENŢA SOCIALA O casă da retragi­a pen­tru pis­oaiii lipici iniţiativa d-nei Emilia C. Tema Sast­rarl acela cari tsal alea îa vremu­rile materialiste de astăsi, sa gisdess Ia sevoile şi listării« altora, ia »latorarea celor lipsiţi da mijloace şi Ia alierea ţi uşurarea vieţii ceior cari o suportă atât de grea. Totuşi sm fi nedrepţi dacă am afirma ci it al este lipsit da ialari caritabile şi so­fiste generat sa ceri îa acea&tă privinţă «o Ia a«Uvul lor an freest exemplificator. latra persoanele car! în anii din arsă ae desfăşurat o iindsblia activitate pe fărâma! asiste* ţii «asiste la Iaşi, este şi dosmaa AMALIA C. TOMA president« societăţii „Principele MirceaV D­*s Amalia C. Toma, precum se ştie, a fost cea diată! care s laeestrat câteva Şcoli primare ca băi şcolare, care a strâes fundsiile nee**are pîntru resîasrarea ane! biserici, tare gândit ia ce!­airael eirâs­­gissd ajutoare peatra su­bliori, ori împăr­ţind îsbră iinlate elevilor din sesiile pri­mare. Aeisaiossnte d-si Amalia C. Toma pro­­ectează îsin­otarea end .Casa de retragere pssîra peat­ocari". Care va fi redat acestei eass ? Peasloimîl cari dia gauss virata! sau tsîk­miuţil us­ şi msi pst agonisi alte reasr­­■e de fxisteeţi, şi cari ea pensii mici şi Isanfktenta, vor găsi adăpost îa această proectata casl, fiind tagrijiţi şi alimentaţi la schimba! uei cote d­a pmsiasea ce primesc. Seat mulţi păsrioeari cari aproape a’aa ci ca ce si si întreţl® şi cari ar primi ba­­soros o atare peastace, tviad îa vedere ci asii dintre e! «ani și stegari, asavâad ilol sprijiaii familiei. aşa®?! Asiai Q, Ton im* *re s! m admirabil preset da rapidă rea* Ilzsrt) este eia cele mai lăadsbila și ta va gisl pretan­edeal ea ecoa favorabil păstra ca cei vi*«ți să poată găsi cât mai esrfiad a?.est s.dipcsî eigar, confortabil și cortve-Bsbil. Voim da la tis? alte aoaăaast*. Vitalitatea Economică a României — înainte şi după război -Lucrarea d lul prof. C. G. Demetrescu Oi. Coast. Q. Dîm­­trescu, profesor la şcosia superioară de comerţ şi consîn­ar la camera de comerţ şi la^estria din Iaşi pu­­blică o noui lucrare da laueres genera! io­­titalită „Vikiltatea Eco­omici a României lasînti și tispi risbei" la care latr’e ex­­pmtus limpid®, bazată pe cele a&i precise aista s!­ststlaîice, ogiisdeste sita­ția ccoao­­tsicM a țl^ei. Dl C. Gh. Demetressi îşi docassesteaal eercetlrila ce aceste cifre pîntra a se pre­santa ressraeie bogăţiei nttloaile: sgrisai­­tara, viticalista şi pomicoltara ; apei aai­­gisteie, pescăria şi păduriie; isvoarele de energ­e­aie sebid­elui, petrolel, cărbassia, gusai siteral, tarta, carierele de piatră, mib­eraleie şi miaerstearile. Trecând la ramura industrială d. Dimi­tresca se osapă de materiile prime, peatru a Isthîia ca capitala­ pas la foloileţa is­­treprideriior indastriale, ca braţele de mai­ci stilisace la iadastris şi ca mijloacele de comaaisaţie. fati­cs ssvtat această iterare a aprecia­­tau­i profesor şi economist ieşai oferă o hartă generală a ecoaomisi naţionale, pre­cedată de o introducere la care găsim și orurătoam conftf^r». soameeil de itat de astăai a* se mai preocupă ca pria combinaţiaai sîcide şi aabiile să garastsae oamsl sipremaţia po­litică. Grija lor de căpitenie este că asigu­­re prosperitatea economică a statelor res­­psetive, de­oare­ce ca adevăr pe care istoria aconomică a popoarelor i’a eviden­ţiat, este ca pria bogăţie s’a alsc&t or!-cs caltarl, ori-ce ci viile*­ţie şi că ţările cari na ai o armătură economică puternică, saat ţări pierdute, ţirl meaiîe tă devloă sals rele celorlalte popoare". Autorel mai constată el România, deşi dia caasa j­ertfelor pe gări le-a ficat peatru a ssigura victoria finală a statelor Ha ieşit dfs pascf de vedere economic complect sdsaacmnată* a ţlaaî toate greutăţiie şi aa reuşit tcîeşi îa «sare parte si păşească pe an dram distal ds cigar îa operas de îa­­tirire. R«vomaadim iacraria d-lai prof. Dem­e­­trescu tuturor acelora cari spartta nume­­roaselor categorii economice da care se op­espă aatoral îa precise sa statistică atât de protaeol a radiatl. NOTE Răsboiul civil din China China a fost mai întotdeauna teatral mor sic geroase lupte Interne. Cronologia nes­­fârştților dinastii, relevă existenţa ueor tai*­bsrări aşa ea grave, iacât adeseaori era nevoie de mijloace de represses barbare, peatru Haiştirea spiritelor. Ultimil rizboi civil din vremea noastră, e o iliatrare a acesta! adevăr. Armele ie-a ridicat gisaraisl creştin Fceg-Hj-HrUeg şi fadrăseeala Ini a ştia! si prevalase morte dreptul. D*r rivalsl său T*.ha»g-T*o L n, mareşalii denastrelor şi al măcelarilor a ştiai să-L sfărâme visat­ de mă­­ir«. Dâ altfel rfisboial tivii are o ananţl spe­­cificâ la China. Spiritele se agi i In nu sa­ra Isconstleatol de care dau dovadă. Ca cât neşdinţa csapra scopirilor urmările­a mal profundă, ca atât kssth­mri creşte. Ia fsts saor­asameasa gea danii, resattatele ■ut adesea tocmai isversai celor urmărite, litr'o astfel ds ipostasă a fost adus Feag- Ha*H­­aag. Trapd­e sala s’au dtzbunat la cete ca aspiraţii ma! mait sas mal puţin prosnotate şi au perv^sit să fie lafrânte de armatei« lai Tscheog Tso-Lfa. Aşa că ga­­veraoi provizoria e’a văsst silit să îatoar^ă o faţă smerită spre kviogaior şi să-l con­­vingi să ia local­is! Feeg. Orlfl cine îşi poate iachpaică Tschaog- Tto Lis n’a paint refasa o asemenea osoare. Ei i priorit-o ca acei «ier de banătate şi resemasre, propria siretsaki rasei gaibsae. Odată ca in viagere« gmerainis! creştin spi­rite! popolar se simts iati’o grea aeda­­merire. Ce cars vor iaa ereaimistels ? Prohibit va l de ndaiStsrat sa non risbois civil, dar contra cai? Concepţia aabtisă are i­­deaiati misterioase. Dacă anal fia al ce­rata!­li ceri sS poraeistă într’o direcţie, el te întreabă—îacolro?—și dacă I o precisezi matematic, dă dta cap îa semn de foţeta­­gere şi întreabă iarăşi—Îscoîfo ?— aşa că la armă 11 laşi li plata Domantai, să msargi aada t’o dace capei. Actualul război tivit a ridicat drept pf al paterei executive pe Taaa-S­hi-Jai, ia’sa încredinţat friiele conducerii şi l »’,sa în­tărit gărzile de paradi ca trape ridicole la număr. Aşa că la realitate a rămsa tot an simplu muritor, o fransi în batata vîntaiai, aa manechin tras de slajb­e pornirilor şi re­voltelor populare, aa creator aboard de stări, de lucrări neluate la seamă. Adevăraţii şefi sânt genera!!!, pasionaţii momestata!, tabitorii ds glorie deşartă, dt­­rigsitoiH asor destine foarte îndoelnice. Dir* timpul lui Fesg a trecut, vine cel al Isi Tschasg. Generais! dezastrelor îşi pre­găteşte o situaţie strălucită. Ei crede la cemarire.. îa nemarirea mo­­memalai. Gaversai repebiicaa i se lachică, glasul său e prepondereat. Dar fantezia po­­pulară e așa de vastă! Mai catâsd­ean mai ta­sta se va găsi mijlocul de a sa răstarsa starea de Incrari şi Crima va rămânea mei departe constantă deprinderilor sale istorice, taferindă mersa de o maiedie cronică și incurabilă—lăaboiaj civil. ABELARDU3. — TEATRUL NAŢIONAL.— Marţi 12 Ianuarie te va juca de către Soc. Drama- Uşă .Pileai". La 15 tasssrie o sisgari re­­preaeataţie dată de echipa Teatrului Naţio­nal din Bucereşti ca piesa .Fesat". In curând trei represtntaţii ca operlie .Toaca", .Rigoleto" şi «Bărbierul din Se­**hm. O nouă lucrare a d-lui Eug. Herovanu «wasâe­»a»a» .Tratat teoretic și practic de Pro­­eedurS CivtIS. — Un volum cm 500 pagini .Viaţa Românească” laşi. „ Dl. Eugen Htrovsnn profs sor nts j­­vrrsiîar, jurist, și dieting lit­­r^t pu­blică o Boaâ morar® jiridu­i eu titlui de mai sus, @ur® va fi se sea­­zfetis in e^rcunls juriștilor, prin vt* iOsreg ei stîații eâ. AcsiStl opsrij^zi-IMftl ansi mend laburloase da p Sie 12 «ntvCipncds p in tj ie, tona ie ds p 03edarâ sl ssn .țiune« far, Uut i­i as­ fanci fi noaa I gi a jadaeâtior. Lucrarea este prcCîd-*.tâ d * osfirl- 8o*ie p ef tâ, & r«g ektuius prcfsSbr sl ja tet M^tcl CiUt.CJZLo, ia Cars ge fite Ui mitoses apr«ns.rd: „O gâadirs 8k@erî, o gsrsttârs ecnsUiocioesă și adânci, o expsmero ibrl, o p&nâ elegantă și mas presus de toata o ^repos^ra hul ă d® drep­tate șl di armonia socială, tare te face să pSîrinzi adavârul m le al* Cwda sub normali form­aki ale drep* tn!n»a, .Proa^dara Civilă“ a d-lor prof. E. Hsrovann o operă mndulpen* B«biâ tnturor «voiților sl tataror ac 1 ‘fi Cari sunt îa ioatggt zl mc sm lucrările şl afacerile pesdiute de jus­tiție. AgeMta Istrecâs tratat n( ns eS£ä nsmd tsorstie c! sl praet d. ReComsfcdâm în s^ksf timp s!­e­­kganfa dsofizbrtâ Cat Cura eam Sm­­piicn&t volsm ds­elîră t­po* grafi* ,Viața Rossias®i^ă“, încât r&ce ImpreiU nud lucrări țipă ffcâ In msrSle imprimerii fr^ns zt. „Pipăidar« CtvliZ“ a d­io! E.Ha­ro vans­is »fl depai h taik Ibrl­­ii le. a trimis o scrisoare adresată decesul«! ba­­ronlsi sin bsi, prin cars ss s;csă d­ au posta ints p»rte k baa, hatai o­g*s$Sz*t Sa­­ onoarea d-lui G. Märzes n, mtaisirst jjttl* î tlei, de cătrâ msgîitraţiî şi avocaţii icneai, S arăîâad lasă că se asociază ea toată dra­­­­gos tea psetfts mpni!csîa|!a orgaalsGa in o­­aoarea miaSatralai iei«». * Pânde!« Ztmfîrâasa era aa psslonat a­­mator a! tocm­ai d$ ssh Acasă, fa societa­te, saa îa cioburile fa cara v«»ia rsr «1 jscs și hal sa ca o distracție, dar ca an prii? j, I bine-venii de a medita și caisei*, per âacî filosofal figurile d a ios îi ios. DemocraU­ amal stu, aves îa bsză o rsră nobetă aafleiească. Da aresa modestia sa exe­mplară impusei tntarora respect și &disf­­rațiane. La moarte, i s’au dîpas namîroase co­roane. Cea mai impresionantă a fist aceea ,din pirtea chiriaşilor" săi ! btadsvâ? .chiria­şii“ ini Paideta Z »sfire« a n­’aa cunoa at ș! aici ci vor mai putea cu* onște an proprie­tar ca aceia care a fo«t boada! ș! seni^al Paadsls ZsBsfirficcH. Câ^d »gal distra chi­riași i-a oferit o chiria ma l mare, el a re­­dca’o la sama ca o aprecia ca echitabilă. Și ces ți proprietari cari au vizat coroa­na ihiriaţitor, au stat o clipă sedamerîți ca să înțelssgâ rostul acestor f­ori sim­bolice depsss pe sicriu!­aechaicial Pssdide Zamfire­scu. * FGURI IEŞENE Amintiri despre Pandele Zamfirescu Maiți dintre cei cari l’sa casoseat san Cferi es 4vat prilejul as s ved­ In contact ca al, plstressi fremotse amintiri despre octoges&rel Paadsis Z.*mfires­s. cara era pa vremuri asni dls marii jsrisso^aiti ai I*­­§ntai. Ds acesa reiaiatacee jels na contenesc şi aprospe sitats ni se comraki fapta fru­­moass d­u trecuta! bogst el viaţi! câta şi a fătata! in sirs »’a comportat intotceasna, blând şi arabii, la «p.tatai®. Ca psttae cita las Ista de a adormi spa­­nsi veşniciei, Pândele Zamfireaca mai vor­­b­a despre evenimentele politics ca sire era în cârtii piuă la cf. Adregâadt-sa asor prieteni,—firssti mai tineri—și vorbind de al­eaţia politică actuală și de interesele Rotsâaisi, el zise: — .Fuss-ti sid îa jeral lui Ionel Brătis­­no, cftsf e stagers!­bsrbst de stat din țară cari apără iatarearis aeamatat". * la afiBal­a Băn­­­esi Püdsl® Zimbrttea JOI 14 IANUARIE 1928 de MARIANA CONTA KERNBACH VIII După cuvântarea preşedintelui nostru plină de amimiri duioase şi de adâncă dra­goste de neam, ne dac m­ă gară nade ne aşteaptă patru platforme, fecare cu câte doua rânduri de bănci, indărătul motorain! electric. Cum te ard? Pe o scară cu 5 spiţe nu-i tocmai uşor când ei şi geaman­­dane la mână. Ia sfârşit gita, plecăm. Vre­me miaanstă şi minunată privelişte. Pe ce­rni străvezia de albastru se proectesză cu o desăvârşită claritate, capricioasele contururi aie munţilor invâlciţi în pădurea de brad, ce coboară valuri. Vitari, d­e creştetol gi­gant la valea adâncită. Sate mândre se ’n­­şiraie voioase de-a rangul dramalei şerpui­tor, ascunzind cu grijă căsuţele văruite după pomi încărcaţi de rod. Colo in poiana singuratecă, o stână. De-asupra acoperişu­lui turtit pe-o parte, o şuviţă de fum se înalţă drept, ca firul dintr’o furcă nevă­zută. Stânci colţurate ne iesă la cale şi sglobii pârâiaşe care s’aruncă tocmai de sus, pe când de cealaltă parte, jos la vale, Doma curge molcomă. Isvos de Ia tot pa­sul Li-i atât de limpede apa şi răcoreala aşa de ademenitoare, încât dia fiecare am bea. Dar dac’ar fi să ne oprim după pofta inimii, amcErage braţuri de mărgârinte o­­chioase din păşunea fragedă. Urcăm, ur­căm mereu. Maşina gâfâetrigând tot mai din gren, piscurile se tot apropie. Suntem la un­jloc de codru. Ori ce sgomot pare că s’afundă lu muşchiul moale, tăcerea stăpâ­nește netulburat­ă. Brazi ca fâcrii uriaşe se ’ndeasă pănă departe încotro priveşti, drumul ei se în­gustează şi reveneala îmbibată cu miros sălbatec, ne împresoară. Firavele ferigi cresc în voe lângă mormane ne cucuruzi şi e­­dera nestânjenită îalănţae t­oachiu­i­e. De departe, a rămas câmpia ca aşezările ome­neşti şi lumea întreagâ. La cotituri, des­hi­ded neaşteptate, nebânuita perspective, ce se ’ntiad­in patru pă­ţi de zare ne far­mecă şi ne uimesc. Falnică-i culmea Mă­gurii ! La scoboriş şinele sânt prăvălite pe o coastă, mergem încet de tot. Soarele se ascunde după creste norii razele d­a ur­mă mai poleiesc vârfurile subţir. Pe dinţi cosaşii tac iarba iarba înaltă cu mişcări ritmice de coasă, şi o aşează pale, pale îa urma lor. Un şuet prelung deşteaptă ecou­rile. Trecând la fugă pe lângă clădirile de cherestea „eledrsl“ se opreşte în Dorna Hegii. Sărim cum putem şi care din­co­­tro ne îmbulzim, cu buccele şi geaman­­dane, el ocupăm foc în garnitura veniţi de la Curcăuţi ca să ne fie tren special Dar cei ple­aţi ca primul transport, care trebuiau acum să petreacă la cazinotul din Vidra Dornii, ne luaseră înainte. De în­dată ce apăreai în uşi cu nefericitul tău bigst, el strigau cu convingere: ,Numi loc, nu-i loc aici!“ Ce-i de făcut ? Cine pune în mişcare pumnii ori coatele, izbuteşte, cine nu... rabdă. Deci, pe răbdare! (va urma)

Next