Mişcarea, noiembrie 1927 (Anul 21, nr. 247-271)
1927-11-02 / nr. 248
r 8 S" i f I V TflWVXXI Hr. 248 MERCURI 2 NOEMBRIE 1927 TffHMMMmnwm 'iwrr TnriTiTi ~t ■ mmmmmmmmmmmmmmm Partidele politice $1 Problema Dinastică Desbatere recente cari au avut loc la Camera în jurul cazului Manoilescu au dat ocaziune guvernului şi partidelor de opoziţie să proclame încă odată mai mult credinţa lor neclintită pentru principiul dinastiei ereditare, aşa cum îl sta-fbilise Constituţia de la 1866. Dinastia fondată atât de glorios de Regele Carol, este în adevăr , baza întregei noastre evoluţiuni po- ji litice. România a cunoscut în decursul veacurilor principiul electiv în ale- f gerea Domnitorilor săi. In tot tim- pul secolului al XVIII-lea şi a pri- mei jumătăţi a sec. al XIX-Iea, competiţiunile şi luptele între pretendenţi nu mai luau sfârşit. Strămoşii noştri s’au convins. Deaceia una din primele dorinţe, de îndată ce au fost consultaţi, fu exprimată prin formula: monarhie ereditară sub sceptrul unui principe străin. Se socotea astfel a se pune numai limită manierei definitive a luptelor fratricide. Realizarea acestor aspiraţii,—care a însemnat nenumărate lupte,— nu i-a descurajat. Chiar din primii ani ai domniei Regelui Carol, ţara, liberată de agitaţiile care-i absorbea toată energia, începu munca constructivă. Un progres rapid urmă de la sine, şi rezultatele fură atinse în puţin timp : consolidarea uniu- nei celor două principate, războ- j iul victorios a! independenţei, pro- a clamarea regatului. Celelalte fapte sunt prea aproape de noi, spre a mai fi necesar să le reamintim. Progresul conţinu, pe cari doi Suverani înţelepţi au ştiut să-l în- curajeze, a permis ţării noastre să acumuleze puterea şi bogăţia necesară ultimului termen al evoluţiei naţionale : unitatea tuturor ro- mânilor. Acestea sunt fapte pe care ni- mene nu le contestă, dar pe cari totuşi e bine să le reamintim din când în când. Acum, când Româ- nia mărită nu este încă consolidată, şi are nevoie de o lungă perioadă de linişte, trebuie să reamintim că principalul pilon rămâne principiul monarhiei ereditare, aşa cum fun-cţionează în prezent. Şi suntem fericiţi de a constata că toată lumea îşi dă seama şi că şe ’ fii partidelor politice o declară for ■ mal. „ România nu vrea să reînceapă luptele care i-au făcut atâta rău în trecut. Toate partidele o ştiu şi sunt de acord asupra acestui punct. Trebue deci să ne inspirăm de la această constatare, ori de câte ori vom avea să interpretăm cuvintele sau acţiunile oamenilor noştri politici responsabili. DESFIINŢAREA IMPOZITULUI AGRICOL ŞI PE CLĂDIRI PROECTUL SE DEPUNE AZI LA CAMERĂ . In şedinţă de azi a Camerei se va depune proectul de lege referitor la organizarea ministerului de finanţe şi proectul pentru desfiinţarea legei impozitului agricol şi pe proprietăţile clădite. Ambele proecte ara primit avizul favorabil al Consiliului legislativ. In expunerea de motive a celui de al doilea proect de lege se arată că pentru clădirile sau părţile de clădirii locuite de proprietari Înainte de 15 August 1916 pentru vechiul regat şi 1 August 1914 pentru celelalte provincii, măsura de ocrotire din legea contribuţiilor directe se menţine. Criteriul pentru stabilirea valorai locative din 1923 era după legea ce se desfiinţează, conţinutul valorai locative din 1914, iar itt 1926, in mod automat a’a ridicat cu de 3 ori valoarea locativi din 1923. Nedreptăţile săvârşite şi in 1914 şl In 1923 s’au continuat şi mărit automat. Deci e necesară o primă condiţie In noile impuneri ce se vor face, nu impunerea să se facă hn faţa locului, iar altă condiţie fixată prin noul proect de lege e şi aceia că valoarea locativă nu va putea trece întreitul celei stabilite ca imposibilul la 1923 ce se considera ca un maximum. Acolo unde în 1927 prin ridicarea de drept la de trei ori a valorii imposabile din 1923, se va fi trecut valoarea locativă de proteguirea urmărită de legiuitor, ea va putea fi stabilită la cadrele legei, ia cazul când imobilul s’a Închiriat valoarea locativă se va schî.ne întrucât proteguirea se acordă numai proprietăților locuite ce proprietari. Din stabilirea impunerilor ce se vor face se va lua de bază venitul sinului precedent. Pentru particulari declaraţiile se vor face odată cu expirarea anului curant, adică după ianuarie, iar pentru întreprindereie comerciale, declaraţiile se vor face pănă la 1 Aprilie. la ceiace priveşte reata de expropiere, fiind in fcreiss situaţie ca şi \* 1922 se bucură ti-* aceiaşi ocrotire. Reducerea cu 5 la sută a cotei impozitului mobiliar pentru venitul de adus renta de expropiere se prelungește cu încă cinci ani. Acestea sunt punctele principale pe care le conține expunerea de motive din acest proecte de lege. ECOURI La 29 Noetmbrie se împlinesc 75 de ani pe la moartea lui Nicolae Bilcescu. * După o știre parisiană scriitorul Blasco Ibanez trir afla acum printre răsculaţii catalani din Caraprodon. * Vor conferenţia la: Bucureşti In cursul iernii: Frederic Lefevre, Bénitmin Cremiux, Stefan Zweig şi Maria Puccini. A încetat din viață cunoscutul publicist german, uneori anti-german publicist, Maximilian Harden care lasă în urmă o foarte remarcabilă activitate publicistă. Preschimbarea permiselor de circulaţie liberi pe c. f. r. Urmând ca dela 1 Inuarie 1928 să se preschimbe toate permisele de liberă cir- culaţie, atât permanenta cât şi anuale şi temporale pe formulare noui, Direcţiunea Generală C. F. R. a cerut tuturor organelor să înainteze tablouri de personalul care prin natura serviciului, au absolută nevoe să se deplaseze. In aceste tablouri se va trece numele şi pronumele funcţionarilor, felul funcţiu- nei, distanţele pe cari urmează sa calato- rească, precum şi numărul şi felul permi- sului avut. Tablourile vor fi înaintate până cel mai târziu la 15 Noembrie. Cei ce nu vor trimete până la această dată, nu vor mai obţine preschimbarea permiselor. Universitatea „Regele ’ Ferdinand l‘ j In prezenţa d-lui dr. Anghe- j lesen ministrul instrucţiei, *a avut loc alaltăieri, la Cluj, ftolamnita- jj tea deschidere! noului an univer- | sitar. Au rostit cuvântări rectorul u- ! niversităţel d. Bogdan Dsolca, d. j ministru al Instrucţiei, şi un re- prezentat al studenţimii clujene, — toţi oratorii glorificând viaţa şi opera gloriosului Rege Ferdinand I. In urma dorinţii exprimată de Universitatea din Cluj, înalta Re- genţi a dat ura decret prin care se hotărăşte, ca Universitatea din I Cluj să poarte de aci înainte, ■ numirea de „UNIVERSITATEA | REGELE FERDINAND I“. BLOCK-NOTES !»r Cerchez ! Dl. C. Cerchez a fost acuzat ieri, în şedinţa de constituire a nouei Camerei de comerţ, că este „un calomniator ordinar“. In loc să reacţioneze, dl. Cerchez s’a grăbit să ceară... scuze ! Generozitatea impune în multe cazuri ca dl. Cerchez să fie scuzat de actele sale... pentru anumite motive... De altfel unicul opozant în Cameră—„orfan“ în multe privinţi—va aduce multe note vesele prin jocul său teatral... Fiscalitate... Desfiinţarea impozitului pe proprietăţi agricole şi urbane înseamnă după „îndreptarea“ o adevărată „teroare“ fiscală. Mărturisim că în faţa acestei inconştienţi nu avem nimic de obiectat, fiindcă împotriva oroarei guvernări averescane se resimte şi astăzi pretutindeni proteste unanime. „îndreptarea" despre acţiunea d-lui Axinte Corespondentul nostru din Bucureşti ne telefonează că autorităţile continuând ancheta în cazul fostului prefect averessan din Iaşi, d. I. Axinte, au constatat că lracţiunea acestuia este independen- t tii de aceia care au determinat arestarea d-lui M. Manoilescu. Cu alte cuvinte dl. Axinte a în- jreprins o acţiune aparte, pedep- I sită de legile în vigoare. Faţă de actele cu cari V a dovedit până acum culpa d-lui Axinte, oficiosul partidului poporului, „îndreptarea" publică un comunicat prin care având aerul de a se desolidariza de actele şi manoperiie subversive ale d-lui Axinte, scrie următoarele: „Dacă d. Axinte, a păşit la vre o acţiune, fără ştirea organelor răspunzătoare ale partidului din care face parte, e natural să-şi asume personal răspunderea“. Aceste rânduri desigur nu vor mulţumi nici pe d. Axinte—recunoscut prin „îndreptarea“ ca vinovat—şi nici pe prietenii săi de la Iaşi. Este de văzut acum care va fi atitudinea şefului politic local al d-lui Axinte, dr. I. Petrovici, pentru care am reprodus citatul de mai sus. Catastrofă de tren Buc.—In gara Baris din Italia un tren de marfă a’a ciocnit cu un tren de persoane. Sunt 80 morți și 7 răniți. Informaţii . Aseară a avut loc la locuinţa d-lui prof. Gh. I. I. C. Brătianu şeful partidului naţional liberal din Iaşi o consfătuire a sfatului parlamentar. S-a discutat asupra diferitelor chestiuni şi probleme curente stabilindu-se în perfectă cordialitate programul de acţiune viitoare a partidului. i — Consiliul municipal se va întruni în şedinţă plenară la 9 Noembrie a. I c. pentru a coopta cinci doamne în acest consiliu. t — Eri dimineaţa locuitorul Josub Laurenţiu din str. Trei Calici 23 şi-a lovit soţia cu un cuţit. . . Motivele ar fi de ordin intim. Vici nu a fost inttrnată la spital iar agresorul «- arestat. — La pretenţia d-nei Ecat. Ecaliv din str. Lipovanu 4 a fost arestat individul N. Nichifor din str. Utirei, care a provocat scandal fiind in stare de ebrietate. — Se aduce la cunoştinţa celor interesaţî că grădina decopii, de pe lângă Şcoala normală de conducătoare de grădini de copii din str. Carp No. 2 se deschide în ziuă de 1 Noembrie. — Vineri 11 Noembrie a. c. va avea loc la Teatrul Naţional o reprezentaţie extraordinară dată de ansamblul Teatrului Naţional din Bucureşti In frunte cu Maria Filotti şi d-l Pop-Marţian. Se va reprezenta «5APHO» piesa modernă de Alphonse Daudet. — Tramvaiul cu Nr. condus de manipulantul cu No. 38 a dat Duminică seara perie maşina cu No. 347, condusă de şoferul Popa. Automobilul are numeroase stricăciuni. — Individul N. Buşită, după câte se zice student, fiind in stare de ebrietate a provocat un mare scandal Duminică seara bătând și un evreu care trecea pe stradă, individul a fost arestat. — A fost arestat individul Mișu Iosub din str. Aron-Vodă, fiindcă a bătut grav pe subcomisarul de serviciu in seara de Duminică în sus numita stradă. Mişcare în poliţia din Iaşi Pe ziua de 1 Noembrie s-a făcut o mare mişcare în personalul prefecturei de poliţie. Comisarul cl. Ciudin a căpătat delegaţia de inspector al Circ. II-a şi a V-a, brigăzilor de urmăriri, moravuri şi serviciul circulaţiunei. Comisarul Gh. Pop, va inspecta circ. III, IV, comisariatul gării, poliţia palatului de justiţie, spectacolele. Comisarul D. Dimitriu însărcinat cu controlul spectacolelor, măsurile necesare pentru higiena localurilor, ordinea publică. Comisarul Bobeica este numit comisar şef al circ. IH. Comisarul Popa Gh. dela comisia IlI-a trece la comisia V-s. Comisarul Păun fCcmand la comisia V-a transferat la comisariatul gărei. Comisarul cl. 3 Ion Palade trece dela serviciul prefecture!, ajutor la comisia 4-a. Comisarul Ghittion este delegat la serviciul prefecture. Comisarul Ionescu Şt. este delegat în locul d-lui Filon. Subcomisarul Carabulea Şt. dela 3-a la comisia 4-a. Subcomisarul Zaharia dela circ. 4 la 5. Subcomisarul Coşniță dela circ. 1 la 3. Subcomisarul Cojocaru dela circ. 2 la 1. Subcomisarul Antoniu dela circ. 5 la 3. Subcomisarul Dăscălescu dela 3-a la 5 a. Subcomisarul Donos C. dela Gară la circ. 5-a. Subcomisarul Micşan dela circumscripţia 5-a la l-a. Subcomisarul Macovei dela circ. l-a la Gară. Subcomisarul Rahoveanu la poliţia ruhaturaiul. Subcomisaml Mircescu detaşat la poliţia iarmaroacelor. Subcomisarul Daulia la biroul circulaţiei, poliţia controlului. La Brigada de urmărire nu s’a făcut nici o schimbare în personal. — Sâmbătă 5 Noembrie începe viza libretelor militare la cercul de Recrutare Iaşi. O vastă arhondologie a Iaşului şi Moldovei — Dl. Rudolf Suţu şi volumul său, „Isşit de odinioară“ — Colegul nostru întru-ale publicisticei d. Rudolf Suţu nu este un istoric, dar are cultul trecutului, cultul vremurilor frumoase pe care le-a trăit în anii copilăriei şi adolescenţii, sau le-a putut cunoaşte din reminiscenţele povestite de alţii; el nu este macar un romancier sau un nuvelist, dar are desvoltat simţul pentru frumos şi bun, are cu alte cuvinte o mare doză de emotivitate sufletească. De aceea el ştie să-şi arunce privirea acolo unde acest simţ al realităţii poate vibra, fie prin saloanele elegante de altădată, fie prin bordeeie vechi, într’un colţ de stradă, la uşa unei dugheni, în faţa unei vitrine—pretutindeni unde găseşte vrajă şi poesie. Privind însă mai mult în cadrul trecutului, d. Rudolf Suţu ne-a dat, în continuare, al douilea volum din «IAŞII DE ODINIOARĂ», o înşiruire de amintiri preţioase, evocări şi imagini sugestive, figuri de boeţi şi cucoane care au aparţinut acelei vechi nobilimi ieşene, cu tot farmecul vieţii patriarhale, in toată grandoarea marci şi fastuasei civilizaţii importate din ţările occidentalui, fără însă a anihila caracterul şi coloritul etic şi etnic. Dr. Rudolf Suţu ne perindă în efegasitul său album cronologic, tipuri demne de pendul sau dalta unui maestru, de pana unui poet sau romancier, ca în câteva trăsături să le schiţeze impresionant, şi să isbutească a zugrăvi trecutul întru toate frumos şi pilduitor al laşului de altădată. Cartea confratelui nostru, o adevărată arhondologie ieşană, în totalitatea ei, are un ce nostalgic... şi cetind’a te întrebi dacă e nostalgia proprie a autorului—ceea ce ar fi foarte firea,—sau e însăşi nostalgia frumoaselor vremuri dispărute, pe când laşul era în tot apogeul său... Cuprinsul volumului «IAŞII DE ODINIOARĂ» este extrem de bogat, variat şi interesant. însuşi capitolele cărţii provoacă interes şi curiositate. In capitolul «Viaţa modernă a Iaşului» în saloanele vechi boerimi ieşene, în care întâlnim toată nobilimea şi intelectualitatea şi în care sunt descrise obiceiurile, reuniunile, balurile şi petrecerile societăţii dispărute şi «viaţa din casele boereşti de odinioară». Boerimea de atuncea ? Beidimanii, Mavrocordaţii, Sunţuleştii, Roseteştii, Sturdzeştii, Chargii, Bogdanii, Balş Vogoride, Ghiculeşti, Cantacuzinii, Rosnovanu, Vogoride, Micleştii, Moruzeştii, Cogălniceanu, Greceanu, Manu, Arien, şi alţii—toţi dispăruţi cu lumea lor de odinioară. Nu mai puţin interesante sunt descrierile uliţelor de altădată ale hişului, în care se preumblau toate aceste figuri, ca şi multe alte tipuri de oameni politici, negustori vechi, plăcintari, habitari, restauratori, într’un cuvânt oameni cari nu puteau trece neobservaţi, fie din cauza destinaţiei sau a rolurilor pe cari le-au jucat, fie din cauza apucăturilor şi particularităţilor lor cu cari voiau să se faci văzuţi de ceilalţi. Şi!«Viaţa culturală, artistică şi muzicală a Iaşului» este desvoltată în al treilea capitol al acestei arhondologii, pentru ca să ne mai amintim de vechile şi faimoasele şcoli cu profesori străluciţi de odinioară, şi să maicunoaştem o serie de reminiscenţe despre Eminescu, Creangă, De Max, Gh. Mârzescu, Caragiani, Gh. Panu, Muzicescu, Neculai Cutianu, Miron Dr. Rudolf Suţu