Mişcarea, iunie 1928 (Anul 22, nr. 124-148)
1928-06-10 / nr. 132
ASUL Iki' No.* 132 ABONAMENTE: Un am........................KX lei Şase ian................... 300 lei Autorităţi, Bănci etc. uam 1200 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA laşi, Piaţa Unirei No. 6 oarele de barou: 9—12 a. m. şi 3—5 p. m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc un condiţiuni avantagioase direct la administraţia Karalui laţi, Piaţa Unire!6. Deasemenea prin toate agenţiile de publcitate DUMINICA 10 IUNIE APARE ZILNIC Sub direcţiunea unu comitet Vintilă I. C. Brătianu In epoca cea minibariuristă pentru Statul Român, i-a revenit d-nului Vintilă Bătianu, sarcina de șef al guvernului și de conducător al celui mai puternic partid politic din România. Este neîndoelnic că războiul a constituit o perioadă cumplit de grea pentru statul nostru, ea însă nu se poate egala cu epoca în care trăim. In adevăr, în timpul războiului, în fruntea Statului român se afla marele şi înţeleptul Rege Ferdnserd I. Trăia pe acea vreme Ion I. C. Brătianu, care cu geniul său politic a dominat destinele Neamului; erau la visţă Take Ionescu, Em. Costinescu, Nicu Filipescu, matrioţi înflăcăraţi şi oameni de Stat, cu excepţionale însuşiri. Dar mai ales îa acea epocă inimile tuturor frank şilor politici bîteau la unison, fiind însufleţiţi de aulaş ideal. De aceia sforţările şefului guvernului în timpul războiului pentru întregirea neamului, putea să se concentreze numai la rezolvarea problemelor de apărare naţională şi la strângerea relaţiscilor cu puterile amice. Azi iasă, şeful guvernului este lipsit de sfaturile unui mocan cu experienţă; problema dinastraâ a dat nştere la multiple complicaţia®, chestiunile economice şi financiare se prezintă cu o gravitate excepţională, iar partidele politice frământă ţara fără incetare, în timp ce duşmanii ţării se agită la frontiere. In astfel de împrejurări, preocupările şefului guvernului au devenit numeroase probleme ce este chemat si soluţioneze sunt din cele mai delicate, el trebue să vegheze la conlicuu ca să stăpânească situaţiunea internă şi externă. Viaţa neamului în consecinţă, mai mult decât oricând, este legată în vremurile de faţă, de persoana şefului guvernului. Se cuvine deci să descriem şi să analizăm activitatea actualului şef al guvernului, a d-lui Vintilă Brătianu, pentru a putea desprinde caracteristica persoaslităţei acestui strălucit om de Stat. * Dl. Vintilă Brătianu a debutat în viaţa publică fiind inginer la căile ferate. Fiul lui Ion Brătianu, nu s’a prevalat de situaţiunea ta, ci a cerut tare trimis pe teren, ca să se pătrundă de toate greutăţile profesiune! sale. Chemat mai târziu in fruntea vastei adminstraţiuni a Regiei Monopolurilor Statului, a di-.t dovada că posedă însuşiri de excelent gospodar. Aceleaşi însuşiri ie-a evidenţiat în postul de secretar general al Ministerului de Finanţe. Ar fi putut să fie ministru la revenirea Partiduului Liberal la guvern în 1907. A preferat că la conducerea Primăriei oraşului Bucureşti, unde a lăsat cele mai bune amintiri, cu toată rigoarea măsurilor luate, fiind considerat ca cel mai capabil primar ce Capitala a avut vreodată. Pentru a dobândi o desăvâşită cunoaştere a Ţării, a primit diferite situaţiuni la întreprinderile mari private, la Băncile Populare, la Banca Naţională şi la Banca Românească. Când i s’a încredinţat portofoliul Ministerului de Război, d. Vintilă Brătracu, poseda o vastă experienţă, era un om Încercat în toată concepţiunea cuvântului. Aceasta explică faptul că a reuşit să facă faţă cerinţelor multiple ale ministerului asupra căruia se concentra toată răspunderea conducerei sărboiului. După război, competinţa şi experienţa sa administrativă i’au impus ca Ministru de Finanţe. Datorită priceperei şi energiei sale, icul a fost silviu la prăbuşirea sa vertiginoasă şi Statul român a fost salvat de la cu dezastru financiar. * Dacă in primul plan al sctvitlţei d-lui Vintilă Britianu apar preocupănta de ordin economic şi sinanctar, aceste preocupări nu derivă dint’un materialism strâmpt, cere ar sta la baza firei sale, ci a’au născut din făptui că în faza de evoluţiune iu care se găseşte Neamul Românesc, aceste probleme domini pe toate celelalte. De altfel, este în deobşte cunoscut, că problemele morale şi culturale a’au bucurat mereu de sprijinul său şi au constituit un punct cardinal al preocupărilor sale. Dar mai presus de toate, sufletul d-lui Vintilu Brătianu este încălzit de cel mai înait patriotism. Toate problemele de Stat sunt văzute de domnia-sa prin prisma naionalei. Intreaga sa activitate economică are că substrat interesul naţional, — politica sa rezumându-se în cuvintele «PRIN NOI ÎNŞINE» care purcede din concepţia că bogăţiile ţirei noastre trebue să fie exploatate spre cel mai mare folos şi Neamului. A fost învinşit că este xenofob. In realitate dl. Vintilă Brătianu este un mare patriot. Actualul Preşedinte al Consiliului, este cunoscut ca un optimist neşovăenita. Optimismul său robust îşi are obârşia în cunoştinţele adânci ce le-a cules asupra istoriei Neamului Românesc, care îi insuflă o încredere neţărmurită în puterea de rezistenţă şi forţa de propăşire a neamului ce conduse. Astfel se explică faptul că, în vremurile cele mai de restrişte ale războiului, n’a disperat niciodată. Este poporanist convins şi un sincer democrat. Democratismul tău nu provine dintr’un calcul politic sau dintr’o concepţie abstractă, ci din iubirea cea mai dezinteresată pentru pătura care a păstrat credincios dealungul veacurilor teritoriul naţional şi care alcătueşte rezerva energiei neamului pentru viitor. Este însufleţit de sa sentiment de caldă dragoste şi vie recunoştinţă pentru ţărănime în special, pe care o ajută la orice prilej şi pentru a cărei propăşire luptă pe toate tărâmurile. Cu toate acestea nu cere poporului să-l Întoarcă dragostea ce-1 poartă. Dl. Viatili Brittana la adevăr nu aleargă după popularitate. De multe ori chiar o sacrifică concepţiunilor sale. Este totdeauna sincer în tot ce gân- deşte şi înfăptuşie. In viaţa sa nu se lasă condus de considerente de ordin personal—ci numai de motive obiective şi de ordin general. —Nu ia o măsură decât atunci când este încredinţat că se irapu- , ne în interesul obştesc. In hotărârile sale este de o prudenţă extremă. Deşi posadă bogate cunoştinţe la toate domeniile activităţii omeneşti şi este documentat ie zi îa toate chestiunile totuşi consultă totdeauna pe specialişti asupra problemelor ce vrea să soluţioneze. De aceia nimic nu este improvizat In deriziunile ce ta, totul este studiat până în cele mai mici detalii şi mai ales sunt studiate consecinţele practice ale sotuţiu- j tîilor ce dă. — Astfel se explică pentru ce dl. Vintilă Brătianu aplică cu perseverenţă hotărârile sale, iar reformele ce a reali- t zat nu au dat greş la aplicarea lor. Munceşte ca nici un cetăţean în această ţară, cu pasiune, metodic şi fără şovăire. Chigmă pe fiecare la istorie şi stimulează la muncă prin pilda sa pe toţi din jurul său. Ceea ce te leagă de Dvs nu este recunoştinţă pentru un sprijin ce ţi-a dat, nu perspectivele ce ţi le oferă, ci suferinţele concepţiilor sale, devotamentul său pentru binele psblie, sufletul său cald şi animator. Cei ce stau apropiat cunosc avântul sufletului său care este capabil de cele mai calde sentimente umanitare. Dl. Vintilă Brătiiau are conştiinţa vie că toate însuşirile ce posedă nu i-ar fo- ,lori cu nimic Ţării, dacă D-ta t’ar avea la Îndemână instrumentul politic prin care să Ie valorifice. Aşa se explică pentru ce D-sa nu negiiijează organizarea partidului al cărui șef a devenit, și dă îndrumări partizanilor săi politici să cultive cât mai mult massele populare. Iar această operă și i avut norocul să găsească un colaborator admirabil, nu totus lui Ministru de Interne. * Dr. Vintilă Brătianu spare ca un gigant pe al cărui umeri puternici se rezimă Dinastia şi soarta poporul românesc. Prezenţa sa în fruntea guvernului constitue cea maşi puternică chezăşie a viitorului neamului nostru. Trebue să mulţumim destinului care ne-a hîritalt în cea mai frământată epocă din evoluţia Stelatui nostru, un conducător întrunind virtuţiile politice ale d-lui Vintilă Brătianu şi care mai presus de toate aceste virtuţi, este însufleţit de un devotament neclintit pentru tânărul şi prea iubita! Rige Mihai I. Constant Georgescu Deputat t Civilizaţie naţional-ţărăniste... Intr’un articol îa care vorbeşte de „opoziţia M. S. Regelui“ oficiosul naţional-ţărănist declară că el nu urmăreşte răsturnarea guvernului, ci este animat de un ideal mai înalt: acel de a introduce un alt regim In viaţa politică a ţării. Această declaraţie este succeptibilă de multe obsarvaţiuni: la primul rând trebuie pusă la Îndoială sinceritatea ei. Nu a deslănţuit do Meniu şi partidul din cea mai furibundă campanie „de răsturnare“ pentru a cuceri puterea? Dar acest lucru e in văzul ţării întregi, şi el nu poate fi nici contestat, nici tăinuit. In al douile 3 rând punem la îndoială sinceritatea declaraţiei. Doreşte iotr’adevăr partidul naţional-ţărinist să dee vieţii politice un alt aspect. Ce fel ? Ma i civilizat ? Acest partid care a utilizat In acţiunile sala mijloacele cele mai nepermise, care a ajans până acolo încât a dus lupta Împotriva Tronului, şi în străinătate împotriva statului, care a ponegrit tot ce este sfânt la ţara asta, care a scos preoţii în odăjdii ca să presteze jurăm tare duşmănoase anulate de Sf. Sinod, şi care utilizează verbul cell mai ordinar şi mijloacele cele mai violente, nu numai că nu poate, dar nici nu are dreptul de a pomeni de democraţie, patriotism, civilizaţie şi libertate. Toate actele sele reprobabile, desfăşurate în decursul unui deceniu, condama o detestabilă politică a partidului naţionel-ţărănist. Declaraţia „Dreptăţii“ ascunde lesă un adevăr : partidul d-lui Mania a eşuat cu toata companiile sale in aşa fel Încât recunosşte ei singur că azi nu mai tinda la răsturnarea guvernului,ci năzueşte crearea unui regim politic mai civilizat. O civilizaţie gurţional-ţărănistă... 0 ploaie cu noroi în Ucraina Moscova (Cep»).—In urma uraganului îngrozitor, care* a bântuit în unele regiuni din Ucraina, a’a putut observa o serie de fenomene naturale cu totul neobişnuite. In judeţul Melitopol s’a făcut în timpul zilei un întunerec complect. Populaţia speriată a mers în biserici spre a se ruga pentru înlăturarea unei catastrofe. Au răsunat clopoţeii a numeroase biserici. După câteva ore norii groşi şi negri s’au împrăştiat iar cerul s’a înseninat. Ploaia cu noroi a durat 10—15 minute. Era suficient ca cineva să stea câteva secunde afară pentru a fi complect murdărit de ploaia noroioasă. Activitatea administrativă în județ Dl. Ed. Lăzărescu prefectul judeţului a ţinut ieri prima şedinţă cu membrii consiliului, pe care d-sa l-a instituit la Prefectură, consiliu compus din reprezentanţii autorităţilor administrative, bisericeşti, şcolare şi sanitare. Acest consiliu a fost alcătuit în scopul de a se armoniza şi activa lucrările în judeţ. In şedinţa de ieri, prezidată de d. prefect, d-sa a arătat că acest organ consultativ a luat fiinţă după prevederile legii administrative. * Medicul şef al judeţului, dl. Vasiliu a făcut o expunere a situaţiei sanitare din judeţ, din care constatăm cu satisfacţie că populaţiunea nu este bîntuită de nici o epidemie. Dl. dr. Vasiliu a mai făcut o expunere despre starea în care se află spitalele din judeţ.* In privinţa şcolilor din judeţul Iaşi, d. Platon, inimosul şi activul revizor al judeţului a expus situaţiunea şi a propus o seamă de măsuri pentru buna lor funcţionare. In legătură cu problema şcolilor din judeţ, a intervenit şi d. C. Rusovici, care a expus un proect pentru împădurirea tuturor terenurilor şcolare şi a terenurilor comunale care nu pot fi cultivate. Consiliu a hotărât întocmirea unei statistici complecte despre starea civilă în judeţ (naşteri, mortalităţi), precum şi una referitoare la starea sanitară a populaţiei. Luni 11 a. crt. va avea loc la Prefectură o şedinţă a tuturor secretarilor comitetelor şcolare din judeţ pentru repartizarea fondului de un milion şi jumătate, destinat construcţiilor şcolare în jud. Iaşi. Dl. ED. LĂZĂRESCU Prefectul judeţului C OPERA retorica SMSTORICa Discursurile lui Ion I. C. Brătianu Suntem fericiţi a aduce cei dintâi această veste. In curând se vor pune sub presă discursurile rostite de marele om de stat şi creator al României democrate, Ion I. C. Brătianu. Aceste pagini retorice vor cuprinde cele mai însemnate acte din istoria politică a statului român. E suficient a fixa ca punct de plecare anul 1906, când au început frământarea şi licărirea reformelor, pentru a înţelege ce valoare represintă discursurile profund meditate ale marelui dispărut. Aceste discursuri consacrate operelor democratice şi naţionale ce s’au înfăptuit în decurs de două decenii, —epoca în care a strălucit în viaţa politică a neamului cea mai ilustră figură a celui mai mare român pe care la avut ţara,—sunt nu numai pagini retorice, ci meditațiile creatoare cari au dus la mari transformări şi cari vor rămânea o eternă călăuză pentru marii continuatori pe cari ni-i vor da generaţiile viitoare. ip?) Discursurile politice ale lui Ion I. G. Brătianu vor rămânea pildă de patriotism sublim şi de nobil democratism care vor cinsti deapururea neamul şi patria. Ele vor apare sub îngrijirea urmașului seu—a d-lui prof. Gh. I. Brătianu. COLŢUL ARTISTIC Expoziţia de caricaturi SEIL Aatzi s-a deschis la sala librăriei „Viaţa Românească“ din localitate, expoziţia de caricaturi şi siluete ieşene şi din Capitală Seif, în prezenţa unei numeroase şi delicte auistecte. Sânt expuse aproape patruzeci lucrări nouă, executate foarte frumos şi în culori admirabile. Intr’un colţ se poate observe, o schiţă excelentă, un contur numai, în care figura talentatului, scriitor Arghezi este reliefată. Dr. C. Argetoisnu ministrul Agriculture!, prins în «trois’quarts» cu nelipsita havană în colţul gurei, este color cu o trată foarte buni. O şarjare raministă, caricatura d-lui general Averescu, este cea mai originală ca concepţie şi mai admirabilă ca execuţie ; ministrul de Externe, o serie de literaţi din Cspitală, sunt deasemenea cânturăţi de Sei! şi expuşi astăzi. Personalităţile locale, d-dn George Brătianu, un profil excelent, Const. Toma, Osvald Răcoriţi, două siluete fosrte sugestive, C. Săteană, o şarjare foarte reuşită, Mircea Bădărău, conturat maestru, dr. Wratislavius, C. R. Ghiulea, G. Spinu, etc., pot deasemenea fi admirate la „Viaţa Românească“. Prima expoziţie pe care Seil a deschis-o acum doi ani îa Iaşi, îl releva ca un talent real care promitea frumoase succese într’un viitor apropiat. Prevederile acelora cari-l indicau pe Seii ca atare, s’au arătat întemeiat. Sei este astăzi în fruntea falangei de caricaturişti din ţară şi aceasta datorită numai idealului său deosebit, întovărăşit acum şi de o rutină apreciabilă.Succesul pe care Sell l-a recrutat cu cele trei expoziţii, pe cari Ie-a avut şi mai ales cu ocazia cinei de la Bucureşti, ne sădeşte de orice aprecieri elogioase pe cari am dori să ll facem. .. Primul congres al oraşelor Iugoslave La Zagreb are loc în prezent congresul oraşelor iugoslave, convocat de comitetul provizoriu la fronte cu cu primarul Zgrebelai dr. Heinzel. Asociaţia oraşelor iugoslave numără deocamdată 63 membri, insă la congres au fost reprezentate numai 40 oraşe. In Iugoslavie încă nu n’i s abliit complect prin lege care comună este oraş şi este sat. O constatare în această privinţă se poate face mai degrabă în Croaţia, Voievodina şi Bosnia, însă ea ar fi foarte dificilă în Dalmaţia, Serbia şi Muntenegru unde cele mai multe comune mari şi mici au aproape acelsş caracter. Actualul congres se va ocupa întra altoie şi cu această chestiune. Membrii asociaţiei oraşelor Jagoslve plătesc cotizaţiile după numărul populaţiei. Usons ca 10.000 locuitori plăteşte sumal 500 dinari, cu 30.000 locuitori 1000 dinari, şi de la 30.000 în Isas, 2000 dinari. Membrii asociaţiei sunt pănă în prezent 22 oraşe erode şi slavone, toate oraşele din Slovenia la număr de 5, toate oraşele din Voevodina la număr da 10, 8 oraşe din Dalmaţia, 9 oraşe din Bosnia, 12 din Serbia şi 3 din Muntenegin. La congres s’a trecut mai întâian alegerea comitetului și apoi s’a trecut la ordinea de zi. Cetiţi in pagini Ila ultimele stiri idografice