Mişcarea, iunie 1928 (Anul 22, nr. 124-148)

1928-06-10 / nr. 132

ASUL Ik­i' No.* 132 ABONAMENTE: Un am........................KX­ lei Şase ian­................... 300 lei Autorităţi, Bănci etc. ua­m 1200 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA laşi, Piaţa Unirei No. 6 oarele de b­arou: 9—12 a. m. şi 3—5 p. m. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc un condiţiuni avantagioase direct la administraţia K­aralui laţi, Piaţa Unire!­6. Deasemenea prin toate agenţiile de publcitate DUMINICA 10 IUNIE APARE ZILNIC Sub direcţiunea unu comitet Vintilă I. C. Brătianu In epoca cea min­ibariuristă pentru Statul Român, i-a revenit d-nului Vintilă B­ătianu, sarcina de șef al guvernului și de conducător al celui mai puternic par­tid politic din România. Este neîndoelnic că războiul a consti­­tuit o perioadă cumplit de grea pentru statul nostru, ea însă nu se poate egala cu epoca în care trăim. In adevăr, în timpul războiului, în frun­tea Statului român se afla marele şi înţe­leptul Rege Ferdnserd I. Trăia pe acea vreme Ion I. C. Brătianu, care cu geniul său politic a dominat destinele Neamului; erau la visţă Take Ionescu, Em. Costi­­nescu, Nicu Filipescu, matrioţi înflăcăraţi şi oameni de Stat, cu excepţionale însu­şiri. Dar mai ales îa acea epocă inimile tu­turor frank şilor politici bîteau la unison, fiind însufleţiţi de au­laş ideal. De aceia sforţările şefului guvernului în timpul războiului pentru întregirea nea­­mului, putea să se concentreze numai la rezolvar­ea problemelor de apărare naţio­nală şi la strângerea relaţiscil­or cu pute­rile amice. Azi iasă, şeful guvernului este lipsit de sfaturile unui moca­n cu experienţă; pro­blema dinastraâ a dat nştere la multiple complicaţia®, chestiunile economice şi financiare se prezintă cu o gravitate ex­cepţională, iar partidele politice frământă ţara fără incetare, în timp ce duşmanii ţării se agită la frontiere. In astfel de împrejurări, preocupările şefului guvernului au devenit numeroase probleme ce este chemat si soluţioneze sunt din cele mai delicate, el trebue să vegheze la conlicuu ca să stăpânească si­­tuaţiunea internă şi externă. Viaţa neamului în consecinţă, mai mult de­cât oricând, este legată în vremurile de faţă, de persoana şefului guvernului. Se cuvine deci să descriem şi să ana­lizăm activitatea actualului şef al guver­nului, a d-lui Vintilă Brătianu, pentru a putea desprinde caracteristica persoasli­­tăţei acestui strălucit om de Stat. * Dl. Vintilă Brătianu a debutat în viaţa publică fiind­ inginer la căile ferate. Fiul lui Ion Brătianu, nu s’a prevalat de situaţiu­­nea ta, ci a cerut ta­re trimis pe teren, ca să se pătrundă de toate greutăţile pro­fesiune! sale. Chemat mai târziu in fruntea vastei ad­­m­instraţiuni a Regiei Monopolurilor Sta­tului, a di-.t dovada că posedă însuşiri de excelent gospodar. Aceleaşi însuşiri ie-a evidenţiat în pos­tul de secretar general al Ministerului de Finanţe. Ar fi putut să fie ministru la revenirea Partiduului Liberal la guvern în 1907. A preferat că la conducerea Primăriei ora­şului Bucureşti, unde a lăsat cele mai bu­ne amintiri, cu toată rigoarea măsurilor luate, fiind considerat ca cel mai capabil primar ce Capitala a avut vreodată. Pentru a dobândi o desăvâşită cunoa­ştere a Ţării, a primit diferite situaţiuni la întreprinderile mari private, la Băncile Populare, la Banca Naţională şi la Banca Românească. Când i s’a încredinţat portofoliul Mi­nisterului de Război, d. Vintilă Brătracu, poseda o vastă experienţă, era un om În­cercat în toată concepţiunea cuvântului. Aceasta explică faptul că a reuşit să fa­că faţă cerinţelor multiple ale ministerului asupra căruia se concentra toată răspun­derea conduc­erei să­rboiului. După război, competinţa şi experienţa sa administrativă i’au impus ca Ministru de Finanţe. Datorită priceperei şi energiei sale, icul a fost silviu­ l­­a prăbuşirea sa vertiginoasă şi Statul român a fost salvat de la cu dezastru financiar. * Dacă in primul plan al sct­vitlţei d-lui Vintilă Britian­u apar preocupănta de or­din economic şi sinanctar, aceste preocu­pări nu derivă dint’un materialism strâmpt, cere ar sta la baza firei sale, ci a’au năs­cut din făptui că în faza de evoluţiune iu care se găseşte Neamul Românesc, aceste probleme domini pe toate celelalte. De altfel, este în deobşte cunoscut, că problemele morale şi culturale a’au bucu­rat mereu de sprijinul său şi au consti­tuit un punct cardinal al preocupărilor sale. Dar mai presus de toate, sufletul d-lui Vintilu Brătianu este încălzit de cel mai înait patriotism. Toate problemele de Stat sunt văzute de domnia-sa prin prisma na­­ionalei. Intreaga sa activitate economică are că substrat interesul naţional, — politica sa­­ rezumându-se în cuvintele «PRIN NOI ÎNŞINE» care purcede din concepţia că bogăţiile ţirei noastre trebue să fie ex­ploatate spre cel mai mare folos şi Nea­mului. A fost învinşit că este xenofob. In realitate dl. Vintilă Brătianu este un mare patriot. Actualul Preşedinte al Consiliului, este cunoscut ca un optimist neşovăenita. Op­timismul său robust îşi are obârşia în cunoştinţele adânci ce le-a cules asu­pra istoriei Neamului Românesc, care îi insuflă o încredere neţărmurită în puterea de rezistenţă şi forţa de propăşire a nea­mului ce conduse. Astfel se explică fap­tul că, în vremurile cele mai de restrişte ale războiului, n’a disperat niciodată. Este poporanist convins şi un sincer democrat. Democratismul tău nu provine dintr’un calcul politic sau dintr’o concep­ţie abstractă, ci din iubirea cea mai de­zinteresată pentru pătura care a păstrat credincios dealungul veacurilor teritoriul naţional şi care alcătueşte rezerva energiei neamului pentru viitor. Este însufleţit de sa sentiment de caldă dragoste şi vie recunoştinţă pentru ţără­nime în special, pe care o ajută la ori­ce prilej şi pentru a cărei propăşire luptă pe toate tărâmurile. Cu toate acestea nu cere poporului să-l Întoarcă dragostea ce-1 poartă. Dl. Viatili Brittana la adevăr nu aleargă după popularitate. De multe ori chiar o sacrifică concepţiunilor sale. Este totdeauna sincer în tot ce gân-­­ deşte şi înfăptu­­şie. In viaţa sa nu se lasă condus de considerente de ordin perso­nal—ci numai de motive obiective şi de ordin general. —Nu ia o măsură de­cât atunci când este încredinţat că se irapu- , ne în interesul obştesc. In hotărârile sale este de o prudenţă­­ extremă. Deşi posadă bogate cunoştinţe la toate domeniile activităţii omeneşti şi este documentat ie zi îa toate chestiunile totuşi consultă totdeauna pe specialişti a­­supra problemelor ce vrea să soluţioneze. De aceia nimic nu este improvizat In deriziunile ce ta, totul este studiat până în cele mai mici detalii şi mai ales sunt studiate consecinţele practice ale sotuţiu- j tîilor ce dă. — Astfel se explică pentru ce dl. Vintilă Brătianu aplică cu perseverenţă­­ hotărârile sale, iar reformele ce a reali- t zat nu au dat greş la aplicarea lor. Munceşte ca nici un cetăţean în acea­stă ţară, cu pasiune, metodic şi fără şo­văire. Chigmă pe fiecare la istorie şi stimu­lează la muncă prin pilda sa pe toţi din jurul său. Ceea ce te leagă de D­vs nu este re­cunoştinţă pentru un sprijin ce ţi-a dat, nu perspectivele ce ţi le oferă, ci sufe­rinţele concepţiilor sale, devotamentul său pentru binele psblie, sufletul său cald şi animator. Cei ce stau apropiat cunosc avântul su­fletului său care este capabil de cele mai­­ calde sentimente umanitare. Dl. Vintilă Brătiiau are conştiinţa vie­­ că toate însuşirile ce posedă nu i-ar fo- ,­lori cu nimic Ţării, dacă D-ta t’ar avea­­ la Îndemână instrumentul politic prin care­­ să Ie valorifice. Aşa se explică pentru ce D-sa nu negii­­i­jează organizarea partidului al cărui șef­­ a devenit, și dă îndrumări partizanilor săi­­ politici să cultive cât mai mult massele populare. Iar această operă­­ și i avut norocul să găsească un colabo­rator admirabil, nu totus lui Ministru de Interne. * Dr. Vintilă Brătianu spare ca un gigant pe al cărui umeri puternici se rezimă Di­­nastia şi soarta popor­ul românesc. Prezenţa sa în fruntea guvernului con­­stitue cea maşi puternică chezăşie a viito­rului neamului nostru. Trebue să mulţumim destinului care ne-a hîritalt în cea mai frământată epocă din evoluţia Stelatui nostru, un conducă­tor întrunind virtuţiile politice ale d-lui Vintilă Brătianu şi care mai presus de toate aceste virtuţi, este însufleţit de un devotament neclintit pentru tânărul şi prea iubita! Rige Mihai I. Constant Georgescu Deputat t Civilizaţie naţional-ţără­­niste... Intr’un articol îa care vorbeşte de „opoziţia M. S. Regelui“ oficiosul naţional-ţărănist declară că el nu ur­măreşte răsturnarea guvernului, ci este animat de un ideal mai înalt: acel de a introduce un alt regim In viaţa politică a ţării. Această declaraţie este succeptibi­­lă de multe obsarvaţiuni: la primul rând trebuie pusă la În­doială sinceritatea ei. Nu a deslăn­­ţuit do Meniu şi partidul din cea mai furibundă campanie „de răsturnare“ pentru a cuceri puterea? Dar acest lucru e in văzul ţării întregi, şi el nu poate fi nici contestat, nici tăi­nuit. In al douile­ 3 rând punem la îndo­­ială sinceritatea declaraţiei. Doreşte iotr’adevăr partidul naţional-ţărinist să dee vieţii politice un alt aspect. Ce fel ? Ma i civilizat ? Acest partid care a utilizat In ac­ţiunile sala mijloacele cele mai ne­­permise, care a ajans până acolo în­cât a dus lupta Împotriva Tronului­, şi în străinătate împotriva statului, care a ponegrit tot ce este sfânt la ţara asta, care a scos preoţii în o­­dăjdii ca să presteze jurăm tare duş­mănoase anulate de Sf. Sinod, şi care utilizează verbul cell mai ordinar şi mijloacele cele mai violente, nu numai că nu poate, dar nici nu are dreptul de a pomeni de democraţie, patriotism, civilizaţie şi libertate. Toate actele sele reprobabile, des­făşurate în decursul unui deceniu, con­dama o detestabilă politică a par­tidului n­aţionel-ţărănist. Declaraţia „Dreptăţii“ ascunde lesă un adevăr : partidul d-lui Mania a eşuat cu toata companiile sale in aşa fel Încât recunosşte ei singur că azi nu mai tinda la răsturnarea guver­nului,ci năzueşte crearea unui regim politic mai civilizat. O civilizaţie gurţional-ţărănistă... 0 ploaie cu noroi în Ucraina Moscova (Cep»).—In urma ura­ganului îngrozitor, care* a bântuit în unele regiuni din Ucraina, a’a pu­tut observa o serie de fenomene na­turale cu totul neobişnuite. In judeţul Melitopol s’a făcut în timpul zilei un întunerec complect. Populaţia speriată a mers în bise­rici spre a se ruga pentru înlătu­rarea unei catastrofe. Au răsunat clopoţeii a numeroase biserici. După câteva ore norii groşi şi negri s’au împrăştiat iar cerul s’a înseninat. Ploaia cu noro­i a durat 10—15 minute. Era suficient ca cineva să stea câteva secunde afară pentru a fi complect murdărit de ploaia noroioasă. Activitatea administra­tivă în județ Dl. Ed. Lăzărescu prefectul judeţu­lui a ţinut ieri prima şedinţă cu mem­brii consiliului, pe care d-sa l-a ins­tituit la Prefectură, consiliu compus din reprezentanţii autorităţilor admi­nistrative, bisericeşti, şcolare şi sani­tare. Acest consiliu a fost alcătuit în sco­pul de a se armoniza şi activa lucră­rile în judeţ. In şedinţa de ieri, prezidată de d. prefect, d-sa a arătat că acest organ consultativ a luat fiinţă după preve­derile legii administrative. * Medicul şef al judeţului, dl. Vasiliu a făcut o expunere a situaţiei sani­tare din judeţ, din care constatăm cu satisfacţie că populaţiunea nu este bîn­­tuită de nici o epidemie. Dl. dr. Vasiliu a mai făcut o expu­nere despre starea în care se află spi­talele din judeţ.* In privinţa şcolilor din judeţul Iaşi, d. Platon, inimosul şi activul revizor al judeţului a expus situaţiunea şi a propus o seamă de măsuri pentru bu­na lor funcţionare. In legătură cu problema şcolilor din judeţ, a interve­nit şi d. C. Rusovici, care a expus un proect pentru împădurirea tuturor te­renurilor şcolare şi a terenurilor co­munale care nu pot fi cultivate. Consiliu a hotărât întocmirea unei statistici complecte despre starea ci­vilă în judeţ (naşteri, mortalităţi), pre­cum şi una referitoare la starea sani­tară a populaţiei. Luni 11 a. crt. va avea loc la Pre­fectură o şedinţă a tuturor secretari­lor comitetelor şcolare din judeţ pen­tru repartizarea fondului de un milion şi jumătate, destinat construcţiilor şco­lare în jud. Iaşi. Dl. ED. LĂZĂRESCU Prefectul judeţului C OPERA retorica SMSTORICa Discursurile lui Ion I. C. Brătianu Suntem fericiţi a aduce cei din­tâi această veste. In curând se vor pune sub presă discursurile rostite de marele om de stat şi creator al României demo­crate, Ion I. C. Brătianu. Aceste pagini retorice vor cuprin­de cele mai însemnate acte din is­toria politică a statului român. E suficient a fixa ca punct de plecare anul 1906, când au început frămân­tarea şi licărirea reformelor, pentru a înţelege ce valoare represintă dis­cursurile profund meditate ale ma­relui dispărut. Aceste discursuri consacrate ope­relor democratice şi naţionale ce s’au înfăptuit în decurs de două decenii, —epoca în care a strălucit în via­ţa politică a neamului cea mai ilu­­­­stră figură a celui mai mare ro­­­­mân pe care la avut ţara,—sunt nu­­ numai pagini retorice, ci medita­­­­țiile creatoare cari au dus la mari transformări şi cari vor rămânea o eternă călăuză pentru marii conti­nuatori pe cari ni-i vor da genera­ţiile viitoare. ip­?) Discursurile politice ale lui Ion I. G. Brătianu vor rămânea pildă de patriotism sublim şi de nobil de­mocratism care vor cinsti deapuru­­rea neamul şi patria. Ele vor apare sub îngrijirea ur­mașului seu—a d-lui prof. Gh. I. Brătianu. COLŢUL ARTISTIC Expoziţia de caricaturi SEIL Aat­zi s-a deschis la sala librăriei „Via­ţa Românească“ din localitate, expoziţia de caricaturi şi siluete ieşene şi din Ca­pitală Seif, în prezenţa unei numeroase şi delicte auistecte. Sânt expuse aproape patruzeci lucrări nouă, executate foarte frumos şi în culori admirabile. Intr’un colţ se poate observe, o schiţă excelentă, un contur numai, în care fi­gura talentatului, scriitor Arghezi este re­liefată. Dr. C. Argetoisnu ministrul Agri­culture!, prins în «trois’quarts» cu nelip­sita havană în colţul gurei, este color­­ cu o trată foarte buni. O şarjare raministă, caricatura d-lui ge­neral Averescu, este cea mai originală ca concepţie şi mai admirabilă ca execu­ţie ; ministrul de Externe, o serie de lite­raţi din Cspitală, sunt deasemenea cântu­răţi de Sei! şi expuşi astăzi. Personalităţile locale, d-dn­ George Bră­tianu, un profil excelent, Const. Toma, Osvald Răcoriţi, două siluete fosrte su­gestive, C. Săteană, o şarjare foarte reu­şită, Mircea Bădărău, conturat maestru, dr. Wratislavius, C. R. Ghiulea, G. Spi­nu­, etc., pot deasemenea fi admirate la „Viaţa Românească“. Prima expoziţie pe care Seil a deschis-o acum doi ani îa Iaşi, îl releva ca un ta­lent real care promitea frumoase succese într’un viitor apropiat. Prevederile acelora cari-l indicau pe Seii ca atare, s’au arătat întemeiat­. Sei­ este astăzi în fruntea falangei de carica­­turişti din ţară şi aceasta datorită numai idealului său deosebit, întovărăşit acum şi de o rutină apreciabilă.­­Succesul pe care Sell l-a recrutat cu cele trei expoziţii, pe cari Ie-a avut şi mai ales cu ocazia cinei de la Bucureşti, ne sădeşte de orice aprecieri elogioase pe cari am dori să ll facem. .. Primul congres al oraşelor Iugoslave La Zagreb are loc în prezent congresul oraşelor iugoslave, convocat de comite­­tul provizoriu la fronte cu cu primarul Z­grebelai dr. Heinzel. Asociaţia oraşelor iugoslave numără de­ocamdată 63 membri, insă la congres au fost reprezentate numai 40 oraşe. In Iugoslavie încă nu n’­i s abliit com­plect prin lege care comună este oraş şi este sat. O constatare în această privinţă se poate face mai degrabă în Croaţia, Voie­vodina şi Bosnia, însă ea ar fi foarte di­ficilă în Dalmaţia, Serbia şi Muntenegru unde cele mai multe comune mari şi mici au aproape acelsş caracter. Actualul congres se va ocupa întra al­toie şi cu această chestiune. Membrii asociaţiei oraşelor Jagoslve plătesc cotizaţiile după numărul popula­ţiei. Us­ons ca 10.000 locuitori plăteşte s­­umal 500 dinari, cu 30.000 locuitori 1000 dinari, şi de la 30.000 în Isas, 2000 di­nari. Membrii asociaţiei sunt pănă în pre­zent 22 oraşe erode şi slavone, toate o­­raşele din Slovenia la număr de 5, toate oraşele din Voevodina la număr da 10, 8 oraşe din Dalmaţia, 9 oraşe din Bosnia, 12 din Serbia şi 3 din Muntenegin. La congres s’a trecut mai întâia­n a­­legerea comitetului și apoi s’a trecut la ordinea de zi. Cetiţi in pagini Il­a ultimele stiri idografice

Next