Moldvai Magyarság, 2002 (Új sorozat, 12. évfolyam, 1-10. szám)
2002-01-01 / 1. szám
ft E si 12 /-/ f I l ^ Moldvai , _ MAGYARSAG L 7. Mikor Csíkból kiindultam... Mikor Csíkból kiindultam, Színnyem se vót, úgy búsultam. Megporosodott e lábam, Üdőm se vót, hogy megpallyam. Idegen füődre sietettem, Met hazámba nem félhettem. Búsul e madár ez ágon, lén es idegen országon. Idegen iőd ez ién hazám, Se jó Isten ez ién apám, Sok jó asszony ez ién anyám, Menden falyui édes hazám. Idegenség, idegenség, Mind megetted e lelkemet, Láncra tetted e szívemet, Elhirvasztottad színnyemet. Édesanyám ha most félne, Hozzám látni csak eljönne, Csontjaimat összegyürné, Koporsóba biététetné, Rakoskába rakogatná, Keservesen elsiratná, Keservesen elsiratná, Senki azt meg nem kacagná. Klézse, 1957 Lejegyezte: Kallós Zoltán „E sigur, că pe la anul 1200 o mare parte din ţinutul de peste Siretiu era socotit ca unguresc. Romanul nu facea parte însă din pămînturile craiului. Ungurii n-au fost aşezaţi aici de domnul lor, stăpînitor de pămînturi moldoveneşti. Au venit desigur din părţile Bacăului şi Putnei, unde, pe valea Trotuşului, se strecurase o prelungire a secuimii Ardealului. De la Trotuş au ajuns în apa Siretiului şi s-au suit pînă în acest unghi făcut de dînsul cu celălalt rîu al Moldovei. Trecînd prin atîtea locuri, ei s-au amestecat puternic cu atîtea elemente de neamuri deosebite, slavi, români. Pe un aşa de lung drum, aceşti unguri pribegi şi-au cules numele de ceangăi şi vorba aceea sîsîită (cu 5 în loc de ş), care-i deosebeşte de secui, precum anumite însuşiri de limbă deosebesc pe secuii înşişi de unguri.” GAZETA CEANGĂILOR DIN MOLDOVA Nicolae Iorga: România cum era pînă la 1918 ÚJ SOROZAT XII. ÉVF. 1. SZÁM (128) 2002. JANUÁR 1.KfdS or *03 tonaia