Desbaterile Adunării Deputaților, ianuarie-martie 1927 (Anul 1927, nr. 17-50)

1927-01-14 / nr. 24

461 14 ianuarie 1927 No. 24. ADUNAREA DEPU­TAȚILOR SESIUNEA ORDINARA 1926-1927 ȘEDINȚA DS VINERI 17 DECEMVRIE 1926 (NOAPTEA) Ședința se deschide la ora 21,35, sub președinția d-lui Vladimir Ghiorescu, vice­președinte, asistat de d nii secretari: Miliade Adamescu și V. Iov.­­ Se dă citire sumarului ședinței pre­cedente și se aprobă. — Se comunică guvernului : Comunicarea însoțită de cerere da acte a d ,ui T. Racobescu adresată d lui ministru a­­cu­telor, referitoare la situa­țiunea de la școala de arh­tectură din Bu­curești, in ce privește numirile pro­eso­­rilor și a d­­octorului, cerând int­area în legalitate. Comunicarea însoțită de cerere de acte a d-lui T. Iacobescu, adresată d-in­­ministru al agriculturii, relativă la ne­­d­eptâțile săvârșite cu ocazia improprie­­tăririi locuitorior din comuna Dudeștii județul­ui,v. Cererea de acte a d-lui T. Iac­obescu, adresată d-lui ministru al cultelor cu pri­vire la unele nereguli săvârșite de pa­rohia biserică Sf. Gheorghe-Vechia din Capitală. — Se comunică in original d lui mi­nistru de interne telegrama prin care d. M. Conțescu din Dobrocești, Teleorman, se plânge de dificultățile ce i se face de către primarul și șeful de post al acelei comune, relativ la pământul cu care a fost împroprietărit.­­ Se trimite la comisia bugetară pe­­tițiunea prin care consilierii Cur­ții de apel din Galați cer să se țină seama de situațiunea pe care o au in ierarhia jude­cătorească in ce privește încadrarea și salarizarea. — Se trimit la comisia de petițiuni . Petițiunea prin care d. D. Angelescu, din Copăceni, jud­ețul Vâlcea, cere­a i se redă drepturile politice, pierdute în urma unei condamnări pentru fapte din timpul răsboiului, și petițiunea prin care mandatarii obștei de cumpărare »Fron­tiera­, din comuna Micea, județul Arad, cer ca ministerul de domenii să inter­vină pentru a putea ei cumpără moșia contelui Iuliu Karoly. D. Vladimir Chiorescu, vice-preșe­­dinte . Intrăm în ordinea zilei. La ordinea zilei avem continuarea dis­­cuțiunii generale asupra proiectului de răspuns la Mesajul Tronului. 1­. Bulfin­­schi ars cuvântul. EXEMPLARUL : 3 LEI MONITORUL OFICIAL DESCATERILE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR D. Rau Bulfinschi . D-le pre­ședinte, d-lor deputați, după manifestările de elocință, ținute la această tribună prin glasu d-lor deputați Duca și Nicolae Iorga, veți fi crezând doate mulți dintre d voa­stră, că mijloacele me­­e nu vor fi putând fi la înălțimea unor atât de desăvârșite talente. Domnilor, voi căută totuș si dau ex­­presiune unor păreri dar in ace­aș timp și expresiune unor sentimente, cari ne leagă pe toți, a unei conștiințe, care tre­buie să ne unească pe toți, conștiință care ne a trim­s în acest Parlament, con­știința unui s­stem­ de principii și a unui program, în numele căruia am dat un cuvânt de onoare, pe care avem să-l ținem, odată pentru totdeauna, în fa­ța oricăror in­joncțiuni, cari ne ar veni de pe aceste bănci. D-lor deputați, d. deputat Duca, în cu­vântarea sa, în afară de atitudinea pe care d-și a avut o, de o desăvârșita o­­biectivitate față de politica noastră de Stat, a adus trei ob­ecțiuni în politica noast­ă internă. O datorie de elementar protocol mă pune in situațiune sa i răspund. Nu a fost și nu va fi nici odată o reticență in poli­tica noastră de panii fată de minorități. Politica noastra față de minorități este tendința de a integră, pe cât­ este posi­bil, aceste eu­rente de altă origină et­nică decât a noastra , voim ca fiecare ce­tățean minoritar să fie un cet âțean inte­grat la conștiința noastră de azt și la conștiința noastră națională. In această privința, cu­ltele d-lui mi­nistru de interne au fost mai mult de­cât asigurătoare. In a doua chestiune, a aplicării legii administrative, ii vom răspunde că par­tidul nostru, chemat la guvern a avut prea puțină vreme pentru a putea să în­lăture o mentalitate politică, creată in cei 46 de ani de guvernare liberală. Nu putem noi, în cele 10 luni de zile de guvernare, să facem ceea ce d-sa pre­tindea, ca consiliile comunale să rămână consilii gospodărești, când partidul li­beral a făcut totdeauna politică prin și din consiliile comunale. In a treia chestiune, aceea a clă firilor școlare, In regimul trecut pe când eră minis­tru de președinte al Gamerii, în bugetul ministerului de instrucție s’a înscris suma de un miliard și jumătate sumă, care a fost întrebuințată pentru con­struct unile care s’au săvârșit, de către partidul liberal care ne a luat locul la guvern. Această constatare este garanția că construcțiunile școlare nu vor fi lăsate în părăsire. D lor, acesta este răspunsul, care-1 dau d-lui Duca, in ceea ce privește politica internă. In ceea ce privește politica ex­ternă, este evident, că nu am căderea să răspund d-lui deputat Duca, care a în­­deplinit și sarcina de min­stru de externe al acestei țări, însă din expunerea pe cars d-sa a făcut o, de situațiunea noastră față de celelalte națiuni al­ate și față de celelalte uniuni cu care am fost in răs­­boi, respiră un lucru, cu care trebue si ne mândri­m noi, membrii acestei majo­ritas, noi membrii partidului poporului anume că toate actele istorice săvârșite de la răsboi încoace se împletesc cu par­tidul poporului și cu gloriosul său șef, d. preșe­dinte al consiliului. (Aplause pe băncile majorității). Si­d­ler, insist as­pra acestei ches­tiuni, pentru că nu odată in presa ofi­cioasă a partidului lib­ral, s’a scris lu­cruri denigrante, la adresa șefului acestui partid și a ministrului de externe. Nu odată am citit polemici, în care se argu­mentă că interesele României nu sunt salvgardate de poliți­a pe care șeful par­tidului nostru, o duceă in înteresul acestei țări. Ne mândrim astăzi, că un om de Stat, și de autoritatea d-lui Duca, vine și de la această tribunâ, afirmă că poliți­­a ex­ternă se afla pe drumul cel bun, pe dru­mul indicat de guvernul d lui general Averescu dat­a 1920, pe drumul pe care-1 indică guvernul actual, prin încheierea pactului italo român. Dar, d-lar in această discuțiune a fost și un mic intermezio. D. deputat Duca pentru a răspunde colegului nostru d. Manol­escu, a prezentat un abecedar al partidului liberal. Ü lor, lu­ând la o parte disprețul cu care d sa a cautat să aco­pere manifestante pline de talent și înalt elan al d lui Manoilescu, eu am să prezint onoratei Camere, pentru a raspunde d lui deputat Guza, care a afirmat că nu avem o doctrină și pentru a face plăcere și d-lui deputat Duca, în schimbul abece­darului, putem prezentă ceva mai bun. Am să menționez anume onoratei Ga­me e că noi avem o doctrina sistem­atică pe care se întemeiază toată acțiunea noastră de partid. D. A. G. Guza : Care este ideia gene­rală de la care pornește ? D. Raul Bulfinschi : Vreau să fiu scurt și daca mă întrerupeți, nu pot termi­a cuvântarea mea, pentru că trebuie să vorbească și d. Ionescu-Boteni, astasea a. Această doctrină a fost aratata, d lor, sper cu obiectivitatea, cum rar sunt tra­tate problemele noastre politica. această doctrină este scrisa în chip splendi­d, clasic, cum am spus, în cartea d lui pre­ședinte al Gamerii, d. Petre Negulescu. (Aplause pe băncile majorității) Nu este, d-le deputat Guza, Vechiul Testament, nu este nici Noul Testament, este singurul testament­­ politic pe care un partid tânăr, dar cu viitor, larg dus-

Next