Munca, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 2010-2035)
1954-04-01 / nr. 2010
Pag. 2-a Bibliotecara Cînd păşeşti pragul bibliotecii centrale raionale din Rîmnicu Sărat te năpădeşte aceleaşi sentimente ca şi cînc, după multă vreme, te regăseşti acasă, în odaia cu lucruri dragi, cunoscute, in cele cîteva camere ale bibliotecii te întîmpină simplitatea, curăţenia şi o dezordine abia simţită, nestingheritoare, în felul cum sînt aşezate scaunele din sala de lectură a copiilor, în felul cum sînt răspîndite revistele şi cărţile viu ilustrate, care parcă mai poartă căldura, graba şi curiozitatea mîinilor ce le-au răsfoit. Cea care a ştiut să facă din modesta bibliotecă un lăcaş în care intri şi te re-, creezi cu plăcere este bibliotecara Teodora Stoica, o femeie simplă, cu ochii cenuşiiverzui, ce parcă grăiesc. •fc — Ei, ce mai citim azi, moş Vlad? — Păi, ce mi-oi da matale, că ştii... Deşi nu e o lege ca ea, bibliotecara, să aleap cartea cititorului, pentru bătrînul Vlad asta-i o lege. El citeşte cu încredere ceea ce îi dă bibliotecara Ea îl cunoaşte, îi ştie gusturile şi tocmai de aceea îi alege „Sala nr 6" de Cehov In timp ce bătrînul frunzăreşte cu curiozitate noua carte, lingă masa de lucru a bibliotecarei a apărut o cititoare căreia i se văd, de la masă, doar ochii şi o fărîmă de nas ,cirin. E o pionieră care, aşa cum a fost învăţată de „tuşa Teodora“ (bibliotecara) s-a şi repezit cu un noian de vorbe, să povestească ce-a înţeles din cartea „Copiii subteranelor“ şi dacă i-a plăcut povestirea lui Corolenco. Dar iată că bibliotecara şi-a încruntat puţin sprîncenele Priveşte cartea înapoiată de fetiţă, o întoarce pe o parte, pe alta, şi fără să rostească un cuvînt, pioniera Jenica Suditu a priceput rostul încruntării O copertă e gata să se rupă Şi ea ştie bine ce spune bibliotecara despre cărţi că sînt ca nişte oameni vii, că trebuiesc iubite, îngrijite, păstrate... Jenica a şi cerut pelicanul şi hârtie albă, ca să repare rana cărţii. Cînd vine Maria Alexandru, gospodină, mamă eroină, bibliotecara o conduce la „raftul ajutător“, de unde îi alege treptat, în mod sistematic, cărţi cu teme educative, pedagogice şi literare. Astfel gospodina a ajuns să citească, sub îndrumarea atentă a acesteia, operele lui Macatehco, precum şi o serie de romane din literatura sovietică, şi din cea romînă. Bibliotecara a organizat acasă la Maria Alexandru şi o grupă de citit, care de la 6 femei, cîte număra la început a crescut la Ioca să se situeze printre bibliotecarele fruntaşe pe ţară, ca să înregistreze, într-un singur an, un salt de la 800 la 2.023 cititori, nu a ajuns numai atît Stoica Teodora s-a frămîntat îndelung. Din dorinţa de a-şi duce cît mai bine munca, ea a aplicat tot felul de metode pentru a atrage mereu mai mulţi cititori A luat legătură cu toţi învăţătorii şi profesorii din şcolile medii şi elementare din localitate şi i-a mobilizat, îndrumîndu-i să ţină regulat, pe bază de angajamente, recenzii de cărţi, conferinţe la bibliotecă Tot pe aceştia i-a îndemnat să aleagă materialul literar pentru elevi, aşa cum fac profesorii sovietici Erau numeroşi fruntaşi în muncă din întreprinderile Rîmnicului, pe care nu-i vedeai vreodată la bibliotecă. Teodora Stoica le-a trimis acasă invitaţii scrise, prin care i-a anunţat ce cărţi de specialitate pot găsi în bibliotecă. Au început să vină la bibliotecă muncitori şi tehnicieni, ca şi funcţionari, atraşi de frumuseţea seratelor literare în care se citeau poezii şi se asculta muzică. Bibliotecara nu era mulţumită totuşi. Ea a organizat biblioteci volante în întreprinderi, îrn parcurile de vară, îrn şcoli, în căminele culturale periferice şi astfel numărul cititorilor a crescut simţitor. ★ Bibliotecara Stoica va trebui să poarte ochelari. Seara mai ales, ochii ei blînzi se înceţoşează. Desigur, nu-i tînără, se apropie doar de cincizeci de ani, dar ar mai fi avut vreme pînă să poarte ochelari. Poate că aşa ar fi fost dacă în tinereţe n-ar fi migălit ani de-a rîndul la lumina săracă a opaiţului, croşetînd dantele spumoase pentru doamnele bogate. Şi în vreme ce croşeta lacrimi amare i se scurgeau pe obraji. Lacrimile acestea au săpat, ca nişte pîrîiaşe, cutele adinei de pe obrazul Teodorei Stoica.. Căci pe atunci, doamnele purtau dantele fine, lucrate cu truda mîinilor ei şi a altor ca ea, iar cei doi copii ai Teodorei umblau desculţi, căci cîştigul ei de abia le ajungea pentru hrană. Apoi la stăpâni, unde slugărea din zori pînă în noapte, Teodora Stoica se pitula în sufragerie, acolo unde era dulapul cu cărţi. La lumina unei luminări, ea citea cu sete tot felul de cărţi, descoperind cu fiecare filă noi şi noilucruri neştiute. Dar zadarnic a căutat Teodora să afle dreptatea în cărţile stăpînii, să afle de ce stăpînul are mai mult decît îi trebuie, iar sluga nici cît să-şi ţină zilele.. Acum a dtestegat această problemă, acum cînd întregul popor nu mai slugăreşte, ci este stăpîn drept şi cinstit în ţara lui. Teodora Stoica nu le ştie încă bine pe toate, aşa cum singură spune Dragostea adîncă pentru meseria ei o îndeamnă însă să înveţe, să înveţe mult, temeinic, pentru a face faţa cum trebuie muncit ei Biblioteca pe care o conduce se numără printre cele fruntaşe pe ţară S-ar putea spune despre tovarăşa Stoica Teodora că are o pasiune, o pasiune puternică, ce o ajută mult în activitatea ei. Ii place să cunoască oamenii, să descopere tot ce e te mai bun îrn ei, mai preţios. Dragostea ei de oameni e firească, face parte din însăşi natura sa , un lucru foarte obişnuit ca micuţei cititoare, căreia îi împleteşte o cosiţă despletită şi cu care glumeşte ca o bunică, să-i descopere, cercetînd-o, o sensibilitatea deosebită pentru poeziile lui Puşchin, să o îndemne să scrie, să-i citească apoi fericită prima încercare literară şi,, oamenii cresc — Ii creşte însăşi viaţa noastră — grăieşte cu tâlc bibliotecara. ★ Băieţii Teodorei Stoica, ce au copilărit desculţi in trecut s-au făcut mari Adini păşesc siguri în viaţă Unul e şofer priceput, celălalt ostaş. Deşi tot ea îi îngrijeşte, totuşi îi mai rămîne timp liber pentru a aşterne pe hârtie versuri, poate nu îndeajuns de meşteşugite, dar pline de înalte şi curate simţăminte. JUDITH BUDEANU Editarea unor lucrări de folclor In Editura de stat pentru literatură şi artă vor fi tipărite anul acesta o serie de lucrări elaborate de specialiştii institutului de folclor Aceste volume au drept scop să sprijine munca folcloriştilor, a ansamblurilor artistice din ţara noastră şi să satisfacă cerinţele de cunoaştere ale oamenilor muncii, în acest domeniu Astfel vor apare: un volum intitulat „Instrumentele populare româneşti"*, „Metoda de cobză", lucrarea „Dansuri populare din toate regiunile ţării", îmbogăţită cu fotografii, notaţiile dansurilor, desene de costum şi muzica respectivă. Cu prilejul comemorării a 100 de ani de la moartea lui Anton Pann, un ESPLA va fi tipărit volumul „Cîntecele populare ale lui Anton Pann", care va cuprinde un studiu amplu asupra activităţii muzicale a folcloristului şi peste 200 de cîntece De asemenea vor mai fi editate o „Antologie de doine şi cîntece", „Nouă cîntece ale orchestrei Barbu Lăutaru" , două volume de cîntece populare prelucrate: „Cîntec de viaţă nouă" şi „Cîntece populare pentru voce şi pian“, precum şi un volum antologic „Din folclorul ceangăilor". (Agerpres) Combinatul de fire melange din Ivanovo este o mare întreprindere mecanizată. Insecţii şi sectoarele sali lucrează mii de muncitori, specialişti şi funcţionari. Dintre aceştia peste 70 la sută sînt femei. Ele muncesc la maşini de filat şi războaie de ţesut ; mai mult de 300 conduc brigăzi, sectoare, secţii şi fabrici, multe ocupă funcţii de răspundere în conducerea întreprinderii. Inginerul Ecaterina Ejcova, de exemplu, a fost numită de curând responsabila filaturii combinatului Liudmila Borisova, ajutor de maistru ţesător, care a absolvit şcoala medie tehnică serală, a fost promovată în postul de maistru al secției controlului tehnic. Particularitatea unei întreprinderi unde predomină munca prestată de femei se oglindește în activitatea comitetului de Întreprindere Grija pentru femei, atragerea lor la viața obştească, crearea condiţiilor normele de muncă cu o înaltă productivitate şi organizarea odihnei. Constituie baza activităţii comitetului de întreprindere. Numeroase femei participă intens la munca sindicală. Dintre cei 25 membri ai comitetului de întreprindere, 16 sînt femei. Osokina, membru în comitetul de întreprindere, conduce comisia de locuinţe şi probleme de trai, Barscaia conduce comisia pentru ocrotirea copilului, Riabchcova este preşedintele comisiei de revizie şi control ş.a.m.din afară de aceasta. 18 femei sînt preşedinţi ai comitetelor de secţie. Comitetul de întreprindere a Combinatului de fire melange, împreună cu conducătorii organizaţiei de partid şi cu administraţia, a reuşit să facă mult pentru a elibera pe femeia muncitoare de grijile zilnice In cadrul combinatului funcţionează 10 cămine pentru copii şi creşe. Se construieşte încă o creşă cu 100 locuri. A fost organizat un club pentru pionieri care are două filiale. El este vizitat zilnic de 300- 400 copii, iar în timpul vacanţelor numărul acestora este de două ori mai mare. Munca este organizată de o comisie specială a comitetului de întreprindere condusă de Barscaia, membru în comitet. Această comisie formată din 13 persoane a atras mulţi activişti din rândurile muncitoarelor şi specialiştilor întreprinderii Ea urmăreşte munca căminelor de copii şi a creşelor, organizează patronajul asupra acestor instituţii etc. In secţii au fost create aşa numitele lectorate pentru părinţi, unde se ţin în mod regulat conferinţe pentru femeile mame despre metodele de educare a copiilor In luna decembrie a anului trecut, de pildă, muncitoarele au ascultat cu viu interes conferinţa intitulată : „Rolul familiei în educarea elevilor“. De asemenea s-au ţinut conferinţe despre organizarea recreaţiei copiilor, educaţia la vîrsta preşcolară şi altele. Comitetul de întreprindere, împreună cu administraţia, s-a preocupat de construirea băilor, spălătoriei în cadrul combinatului, şi de crearea reţelei de cantine. In combinat se efectuează în mod intens mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie A fost înfăptuită pe deplin mecanizarea în secţiile de pregătire şi curăţire a bumbacului, se introduce cu succes automatizarea în secţiile filatură şi ţesătorie. Toate acestea uşurează munca lucrătoarelor, le creează condiţii favorabile pentru a participa la viaţa obştească activă şi le atrage în învăţămîntul tehnic şi de cultură generală. In cadru! Combinatului de fire melange funcţionează o şcoală medie serală a tineretului muncitor, frecventată de peste 700 tinere textiliste Şcoala medie tehnică textilă este urmată de 96 ţesătoare, filatoare şi de alte muncitoare Tînăra Anastasia Orlova a absolvit şcoala medie tehnică serală şi îşi continuă studiile la secţia prin corespondenţă a institutului textil Peste 30 muncitoare din combinat învaţă la secţiile prin corespondenţă ale Institutelor de invăţămînt superior Organizarea întrecerii socialiste a muncitoarelor ocupă un loc important în activitatea comitetului de întreprindere Atunci cînd în celelalte întreprinderi textile din Uniunea Sovietică a început întrecerea socialistă pentru sporirea volumului producţiei de pe fiecare metru pătrat de suprafaţă de producţie existentă, muncitoarele din secţiile de pregătire, filatură, ţesătorie şi finisare ale combinatului s-au angrenat, din iniţiativa comitetului de întreprindere, în această întrecere. Cîteva mii de muncitoare au semnat contracte de întrecere îrn care erau trecute angajamentele lor Adulte n-aveau suficiente cunoştinţe tehnice şi pentru a li se veni îrn ajutor au fost organizate cursuri tehnice şi şcoli de metode înaintate de muncă. Aceste şcoli sînt conduse de muncitoare fruntaşe care predau în mod practic metodele lor de lucru In fiecare an se realizează în proporţii mari instruirea tehnică în cadrul combinatului în 1953, de pildă, 300 persoane au frecventat cursurile tehnice. Toate acestea, fireşte, ridică calitatea muncii întregii intreprinderi. Anul trecut, colectivul Combinatului de fire melange a sporit considerabil volumul producţiei cu utilajul existent şi a dat mai mult de 1 milion metri ţesături peste plan Muncitoarele se adresează comitetului de întreprindere cu diferite cereri Familia muncitoarei Pancova s-a mărit şi locuinţa ei a devenit neîncăpătoare Ea s-a adresat comitetului de întreprindere. Osokina, preşedintele comisiei de locuinţe şi probleme de trai, convingîndu-se la faţa locului de condiţiile de locuit ale muncitoarei, a făcut un referat să i se repartizeze o locuinţă nouă Altele cer comitetului de întreprindere să intervină pentru acordarea de locuri în căminul pentru copii sau în creşă, pentru repararea locuinţei, sa fie ajutate la înscrierea în şcoala serală sau şcoala medie tehnică Fiecare cerere este analizată cu atenţie. O latură importantă a muncii comitetului de întreprindere este ocrotirea sănătăţii femeilor şi organizarea odihnei lor. In afară de spitalul construit în orăşelul Ivanovo, combinatul are un punct medical care cuprinde un cabinet terapeutic, ginecologic şi de stomatologie, o cameră de pansat şi de igiena femeii. Fiecare muncitor şi muncitoare poate primi aici întotdeauna ajutor medical In 1953, comitetul de întreprindere a trimis în staţiuni climaterice, sanatorii şi case de odihnă mai mult de 2 000 muncitoare. In afară de aceasta, numeroase muncitoare au urmat tratamente în sanatoriul de noapte creat pe lângă combinat Comitetul de întreprindere acordă o deosebită atenţie recreaţiei culturale a muncitoarelor Pe lîngă combinat funcţionează un club, o bibliotecă cu cîteva zeci de mii de volume, o bibliotecă tehnică şi un stadion. Comitetul de întreprindere organizează deseori vizionarea în colectiv a spectacolelor date de Teatrul regional de dramă şi de Teatrul de comedie muzicală Pentru muncitoare se organizează conferinţe şi referate cu teme politice şi din ştiinţele naturale. Comitetul de întreprindere al Combinatului de fire melange din Ivanovo desfăşoară o activitate intensă pentru satisfacerea multilaterală a nevoilor materiale și culturale ale glorioaselor muncitoare sovietice. N. KOSELIOV DIN EXPERIENȚA SINDICATELOR SOVIETICE Munca comitetului de Întreprindere in rindul femeilor MUNKA In ajutorul celor ce lucrează loturi individuale Ceapa şi usturoiul conţine o cantitate mare de substanţe hrănitoare, sînt bogate în vitamine, previn scorbutul şi alte boli. Ceapa este o plantă multianuală , diferite specii de ceapă produc bulbi de forme variate. Sînt larg răspîndite ceapa de arpagic, ceapa de ceaclama, ceapa de apă. Ceapa de arpagic se cultivă în 3 ani : în primul m din seminţe se obţine arpagic, în al doilei an din arpagic se obţin bulbi mari — ceapă de arpagic şi abia în al treilea an din bulbii mari (ceapa mamă) se obţin seminţe. Soiuri de ceapă de arpagic 1. Macău — bulb de culoare galbenă închis, formă ovală. 2. Bulgărească — culoare galbenă, formă aproape plată la rădăcină și rotunjită la vîrf. Soiuri de ceapă de apă 1. De Buzău — bulb mare de culoare galbenă, foarte productivă. Soiuri de ceapă ceaclama 1. Zittau galbenă— bulbul este aproape plat la bază şi proeminent la vîrf. Se păstrează bine peste iarnă. 2. De Făgăraş — bulbul este de culoare roşie, turtit, se păstrează destul de bine peste iarnă. Lucrarea şi îngrăşarea solului Ceapa se cultivă de obicei în locurile cultivate în anul precedent cu varză, castraveţi, roşii şi unde pămîntul a fost îngrăşat cu bălegar. Dacă locul nu a fost arat sau săpat din toamnă atunci în primăvară, cît se poate mai devreme, se ară sau se sapă la o adîncime de 18—20 cm şi apoi se mănunţeşte imediat. La săpare se introduc îngrăşăminte şi anume gunoi mărunt de grajd, fermentat (cca. jumătate găleată la 1 mp) sau găinaţ de pasăre (100 gr la mp). Mriul se pune la 15—20 cm între rînituri iar pe rînd la 10—15 cm. Ingrăşămintele se dau la suprafaţa terenului înainte de săparea acestuia. Seminţele de ceapă încolţesc şi plantele răsar în 15—17 zile după însămîrţare. îngrijirea Locul semănat cu ceapă trebuie ţinut în stare de afînare, buruienile trebuie să fie mereu distruse. In timpul verii este necesar a face cel puţin 3—4 pliviri şi afînări (praştie). In cultura cepei ceaclama se fac două răniri : la prima rărire se lasă o ceapă la 3—4 cm de alta, iar la a doua la o distanţă de 10—15 cm. In cazul cînd terenul nu este suficient îngrăşat, se vor face 2 îngrăşări suplimentare cu mustie bălegar, găinaţ de pasăre sau bălegar şi cenuşe. Bălegarul se diluează în proporţie de 1 litru la o găleată. O găleată de must de bălegar se subţiază în 3—4'găleţi de apă, se pun 1 —1,5 pahare cenuşe la o căldare de apă. Cînd îngrăşarea suplimentară se face cu îngrăşăminte minerale, într-o găleată se dizolvă 5 gr de salpetru, 10 gr superfosfat şi 5 gr sare de potasiu. O găleată din această soluţie este suficientă pentru 2 mp de semănătură. La a doua îngrăşare suplimentară, se introduc pe intervalul dintre rînduri, pe o suprafaţă de 1 mp, cîte 5 gr salpetru, 10 gr superfosfat, precum şi 10 gr sare de potasiu. Prima îngrăşare suplimentară se face la 10—15 zile după plantarea arpagicului sau a răsădirii, iar la însămîntarea cu semințe — peste o luna după ce răsar. Îngrășarea suplimentară următoare se face cînd începe formarea bulbului. Pagube mari sînt aduse culturilor de ceapă de către musca cepei, care depune ouăle sale pe bulbi Diri ouă ies larvele care pătrund în bulb. Prima generaţie de muşte provoacă pagube în luna iunie, iar a doua la sfîrşitul lui iulie. Contra muştei se prăfueşte solul cu praf de nitroxan. Usturoiul Insămîntarea şi plantarea Usturoiul se sădeşte în fâşii de 6—8 rînefuri, la o distanţă de 15 cm între ele. Căţeii sînt aşezaţi,în rînduri, la o distanţă ___________________ de 15 cm. Pe 1 mp se plantează 50 c .. . „ căţei Sădiţi usturoiul toamna, în preajma Semănaţi, ceapa ceaclama, plantaţi cea ... ’ ’ „pa de arpagic sau răsaduri de ceapă de ieri,i sau primăvara devreme. Sădirea din apă cît mai devreme. Acestea sînt coridi- »toamnă se face cu 12—15 zile înadiuni pentru obţinerea unei recolte îmbelşu- nite de venirea gerurilor mari în scopul gate de ceapă Sămînţa de ceapă se în- ca plantele să nu aibă timp să răsară, groapa la o adincime de 1—2 cm, iar ar . „ . .... v . v . , pagicul se plantează la o adincime de insa i acela?" timP sa formeze rădacini 2—3 cm, în aşa fel ca coletul să fie la îngrijiţi culturile de usturoi la fel ca şi cm mai jos decît suprafaţa solului. Arpa pe cele de ceapă. Grădinarii la lucru Secţia agricolă a sfatului popular regional Galaţi — avînd experienţa anilor trecuţi — a iniţiat anul acesta o serie de acţiuni menite să ducă la creşterea suprafeţelor destinate , culturilor de legume şi zarzavat şi la sporirea recoltei la hectar. In acest sens, pînă acum au fost reparate 56 pompe de apă şi 127 roţi pentru grădini şi au fost construite 7 roţi roi şi 6 motoare stabile care au permis creşterea suprafeţei irigabile cu 10 la sută. Grădinarii au putut să-şi procure din timp răsadurile necesare, care au fost pînă în prezent sădite pe o suprafaţă de 10.902 m. p. Zenobia Batinus corespondent voluntar Foileton O „descoperire formidabila“... Abia pășisem în holul hotelului de stat nr. 1 din Ploiești, că portarul mă și luă în primire pe un ton expeditiv : — N-avem! întreabă la nr. 21 La hotelul nr. 2 am primit același răspuns laconic. — N-avem! întreabă la nr. 31 Am alergat spre hotelul nr. 3. Gîfîind, am urcat cite două trepte deodată. — Stop! Pînă aici! — răsună autoritară vocea unei femei. Uşa se închise şi cheia se răsuci in broască. Apucasem să intru şi eu înăuntru, adică în camera de primire. Dacă întîrziam numai cîteva secunde, riscam să mă pomenesc cu uşa în nas. Cei mai puţin norocoşi, rămaşi afară, au fost încunoştinţaţi scurt: — Nu mai avem camere ! încercaţi la nr. 1 şi 2! Am aşteptat cam vreo oră, în care timp mai marea peste personalul de serviciu al hotelului, pe nume „coana Aurica", identifica camerele. Se auzeau uşi truntite, strigăte... . Cind s-a întors în sfîrşit, a privit cercetător pe fiecare mn parte (eram vreo Cinci inşi) apoi a început împărţirea camerelor. Am răsuflat uşurat. Primisem şi eu una, la nr. 7. Am luat cheia şi m-am îndreptat într-acolo. N-aveam de gînd să mă culc la ora aceea, aşa că am încuiat uşa, am dat cheia la poartă şi am plecat. La ora 22,30 m-ar fi înapoiat. Dau să iau cheia — dar cheia nicăieri. M-am îndreptat spre cameră, bănuitor. Apăs pe clanţă. Uşa cedează. Aprind lumina şi... în patul meu dormea cineva! Sforăia liniştit. Adormise cu ochelarii prinşi pe nas. Surprins, fac doi paşi înapoi şi-mi zic: „Poate am greşit camera. Mai ştii!" Am ieşit pe uşă, în vîrful picioarelor, ca să nu trezesc pe truditul locatar. Privesc încă odată numărul camerei, nr. 7 — nici o îndoială în această privinţă. Nu greşisem deci. Am intrat supărat înăuntru cu gîndul să am o explicaţie cu cetăţeanul cu ochelari. Am aprins lumina şi am început să bocănesc din picioare. Omul s-a trezit, dar nu de-a binelea. A clipit din ochi, m-a privit ostil prin lentilele ochelarilor şi a înginat somnoros: ,,Am vorbit... ştie dinsa!" Am plecat cătrănit după „dinsa", adică după „coana AuricaAm găsit-o cufundată în lectura unei maculaturi din ,,Colecția celor 15 lei". — Eu sínt de la camera nr. 7 — am strigat. Ea a ridicat ochii speriată de pe carte, bîiguind: — Nu... nu se poate ! Ești o vedenie ! — ? ! ? Abia după ce s-a dezmeticit bine, m-a recunoscut... Bizară coincidenţă ! Citea chiar romanul senzaţional „Camera nr. 7". Mi-a ascultat cu calm protestul, apoi spuse : — Păi bine, frate, ce era să las omul să doarmă afară? Gîndeşte-te că doar are suflet şi el. In faţa acestui „argument" m-am resemnat şi am plecat spre cameră. Am privit patul. Era mic. Din prevedere, m-am culcat la perete. Dar abia am apucat să aţipesc, că am simţit cum m-a pişcat ceva, pe braţ. Apoi pe picior, pe obraz... Am început să dau din mîini. — Aoleu! Ce faci, tovarăşe? — sări cu gura tovarăşul meu de pat, pe care reuşisem să-l trezesc din nou. — Cum ce fac ? Dumneata nu simţi, nimic ? Au năvălit ploşniţele. ...Am avut o noapte albă. Dimineața, frînt de oboseală, părăseam hotelul fără măcar să-mi iau rămas bun de la „coana Aurica". In schimb, i-am dat bună dimineața tovarășului. Alexandrescu, administratorul-şef al hotelurilor de stat din Ploieşti. Acesta m-a primit foarte afectuos, i-am spus toată păţania mea, cu camera, cu ploşniţele. A ridicat neputincios din umeri. — N-am ce le face. — Cui, frate ? — întreb eu nedumerit. — Ei, cui ! Ploşniţelor care au năvălit în hotelul nr. 3. — Şi de ce nu? — Păi, viscolul ăla este de vină... Nu-mi pare rău că am petrecut o noapte de chin la hotelul de stat nr. 3 din Ploieşti. In felul acesta, mi-a fost dat să aflu de o „formidabilă descoperire" : ploşniţele sînt nişte insecte migratoare, care obişnuiesc să vină pe aripile viscolului... ...Și nu mai ai cum să scapi de elei GH. PANTAZI Joi 1 aprilie 1954 - nr. 2010 întrebări şi răspunsuri cu privire la aplicarea Deciziei nr. 4 a C. C. S. pentru acordarea drepturilor de pensie Tov. Löwy Bernard, pensionar din Mediaş, şi tov Celescu Stelian, pensionar din Ploieşti, ne întreabă: Dispoziţiunile art. 39 din Decizia nr. 4 a C.C.S. cu privire la recalcularea pensiilor, pentru pensionarii de bătrîneţe şi de invaliditate care au continuat activitatea în producţie cel puţin 2 ani şi în acest timp au realzat un câştig lunar mai mare decît acela pe baza căruia s-a stabilit iniţial pensia, se aplică şi pensionarilor care la data de 1 ianuarie 1954 se găseau în câmpul muncii şi îndeplineau condiţiile legale, sau numai acelora care vor munci cel puţin 2 ani după 1 ianuarie 1954 ? Răspuns • Art. 39 din Decizia nr. 1 se aplică atît pensionarilor care la 1 ianuarie 1954 se aflau în câmpul muncii şi îndeplineau condiţia de a fi muncit cel puţin 2 ani consecutiv în aceeaşi întreprindere după stabilirea pensiei, — timp în care să fi realizat un câştig lunar mai mare decât acela pe baza căruia li s-a stabilit pensia — cît şi acelora care vor satisface această condiţie după data de 1 ianuarie a.c Pentru a li se recalcula pensia, pe baza dispoziţiunilor art 39 pensionarii trebuie să se adreseze secţiunii de prevederi sociale a sfatului popular raional sau orăşenesc în raza căruia domiciliază La cererea de recalculare trebuie anexată o dovadă eliberată de întreprinderea sau instituţia unde lucrează, din care să rezulte că au continuat activitatea în producţie, în aceeaşi întreprindere sau instituţie, cel puţin 2 ani, fără întrerupere, şi că în acest timp au realizat un cîştig lunar mai mare decît cel pe baza căruia li s-a stabilit iniţial pensia întreruperile în muncă din cauză de boală nu se socotesc în cei doi ani munciţi de la data pensionării, perioadă necesară pentru recalcularea pensiei, dacă nu s-a întrerupt stagiul în aceeaşi întreprindere sau instituţie De asemenea, transferarea dintr-o întreprindere sau instituţie în interes de serviciu nu întrerupe stagiul. Pensia recalculată în condiţiile art. 39 se acordă de la 1 ale lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea de recalculare. • Tov. Ciobanu Nicolae, muncitor la Uzina Electrică Grozăveşti, vrea să ştie dacă are dreptul la pensie de bătrîneţe, fiind în următoarea situaţie- are vîrsta trecută de 60 ani şi o vechime de 34 ani în cîmpul muncii în calitate de fierar. A lucrat între 1902—1921 şi din 1938 pînă în prezent. întreruperea în cîmpul muncii din 1921 pină în 1938 se datoreşte faptului că, participînd la greva din 1929, nu a mai fost primit să lucreze în nici o întreprindere. Răspuns : In baza art 3 pet a din Decizia nr 4, aveţi dreptul la pensie de bătrîneţe, întrucât aţi împlinit vîrsta legală şi aţi muncit în producţie ca salariat timp de 34 ani. La stabilirea pensiei pentru bătrîneţe întreruperile în muncă mai mari de 5 ani nu anulează vechimea anterioară in conformitate cu pct. 4 dim Instrucţiunile CCS. pentru aplicarea Deciziei nr 4, numai în caz de pensie de invaliditate din cauză de boală obişnuită sau accident in afară de muncă, întreruperile mai mari de 5 ani, ce au intervenit în vechimea în cîmpul muncii, anulează vechimea anterioară. Totuși, de la caz la caz, Ministerul Prevederilor Sociale, cu avizul C.C.S., poate acorda aprobări pentru recunoașterea vechimii în cîmpul muncii, anterioară întreruperilor, chiar pentru pensie de invaliditate, ţinând seama de motivele întreruperilor. ★ O tovarăşă ne întreabă: Am fost muncitoare textilistă pînă în cursul anului 1953 cînd am fost pensionată pentru invaliditate, acordându mi-se o pensie lunară de :200 iei Soţul meu este şi el salariat la o întreprindere de stat In Luna noiembrie 1953 am născut un copil La naşterea acestuia, soţul a primit urt ajutor pentru procurarea rufăriei copilului. Vreau să ştiu dacă prin noua Decizie a Consiliului Central al Sindicatelor, pentru pensionarele mame s-a creat vreun alt drept? Răspuns: Cu începere de la 1 ianuarie 1954, în baza art 29 din Decizia nr 4, aveţi dreptul la un ajutor de 75 lei lunar pentru hrana copilului, pînă cînd acesta va împlinii vîrsta de 9 luni Pentru a obţine acest ajutor vă veţi adresa secţiunii de prevederi sociale a sfatului popular al raionului respectiv, unde veţi depune o copie de pe actul de naştere al copilului şi lunar, un certificat pentru alăptare, eliberat de medicul consultant de la policlinica teritorială a spitalului unificat raional. Realizări în domeniul protecţiei muncii la unităţile C. F. R. CLUJ (de la corespondentul nostru). In unele sectoare din cadrul unităţilor Direcţiei regionale C.F.R. Cluj s-au realizat multe lucrări de protecţia muncii, îndeplinindu-se angajamentele luate în contractul colectiv. Astfel la Atelierul de zonă pentru repararea vagoanelor de cale îngustă din Turda, s-a făcut o nouă regrupare a maşinilor-unelte şi fiecare maşină a fost prevăzută cu motor electric, înlăturîndu-se sistemul de acţionare cu ajutorul transmisiei montate deasupra, care prezenta pericol de accidentare. De asemenea în atelierul de fierărie, s-a instalat un ciocan pneumatic care va uşura efortul fizic al muncitorilor şi va face să crească productivitatea muncii. Un alt ciocan pneumatic s-a instalat şi la Depoul C.F.R. din Cluj. La depourile de locomotive din Cluj şi Turda s-au introdus dispozitive de înfocare a locomotivelor cu gaz metan. Aceasta uşurează pe de o parte în mod considerabil munca anti-fochistului la aprinderea focului în locomotivă, operaţie care se făcea înainte cu lemne, iar pe de altă parte locomotiva poate fi pusă sub presiune fără a produce fum, atunci cînd i se execută unele reparaţii în depou Tot pentru îmbunătăţirea muncii, la Depoul Cluj s-a introdus gazul metan în atelierul de fierărie şi în turnătorie, înlocuindu-se folosirea cărbunilor la topirea metalului şi la încălzirea pieselor pentru forjare. In ramura exploatării s-au creat condiţii mai bune de lucru prin radioficare,i pieţelor de manevră din staţiile Cluj, Dej-Triaj şi Coşlariu.