Munca, iunie 1954 (Anul 10, nr. 2061-2086)
1954-06-10 / nr. 2069
Toată atenţia pregătirii din vreme a campaniei de producţie a zahărului . Ne găsim în plină perioadă de revizuire şi reparare a instalaţiilor industriei zahărului. Colectivele fabricilor respective îşi concentrează forţele pentru a pune la punct în toate amănuntele procesul tehnologic, nelăsînd nici o părticică a uriaşelor agregate nerevizuită, nereparată cu întreaga seriozitate şi răspundere. Ele ştiu că acesta este factorul hotărîtor pentru prelucrarea în bune condiţiuni şi în timp cit mai scurt a apropiatei recolte de sfeclă de zahăr. Prin grija partidului şi guvernului, ca şi datorită efortului patriotic al oamenilor muncii din alte ramuri ale industriei, fabricilor de zahăr li se pun la dispoziţie materiale şi piese de schimb pentru reparaţii temeinice şi de bună calitate. Se creează condiţii din ce în ce mai bune pentru ca luna septembrie, cînd se va declanşa campania, să găsească fabricile de zahăr în perfectă stare de funcţionare. In multe fabrici din acest sector se fac anul acesta şi importante lucrări de investiţii care servesc deopotrivă creşterii productivităţii agregatelor şi îmbunătăţirii calităţii produsului finit. Grija partidului şi guvernului pentru pregătirea temeinică a campaniei a avut ca urmare un răspuns demn al colectivelor fabricilor de zahăr, care au intensificat întrecerea socialistă în vederea realizării întocmai a planului de remont. Gestul patriotic al muncitorilor şi tehnicienilor fabricii „Popa Şapcă“ din Giurgiu (director tovarăşul Nicolae Ruja),, care s-au angajat să recupereze întreruperea de o lună a reparaţiilor, provocată de iarna grea, merită a fi relevat. Stau bine cu lucrările şi fabrica „Bernat Andrei“ din Tîrgu Mureş, cea din Chitila şi altele. Sunt însă fabrici de zahăr — ce-i drept puţine — unde diverse greutăţi şi lipsuri împiedică desfăşurarea normală a lucrărilor de remont. La fabrica din Banat, de pildă, s-a cuibărit indisciplina. Lipsit de autoritate, prost organizator, inginerul-şef Richard Buroch nu reuşeşte să asigure nici pe departe îndeplinirea planului de reparaţii. S-a ajuns pînă acolo incit unele secţii, deşi au muncitori mulţi şi reparaţii puţine de făcut, refuză să sprijine altele, care au colective mai reduse dar volume de reparaţii mari. Această lipsă a spiritului de ajutor tovărăşesc, ajutor care se cere să existe în lupta pentru ţelul comun, trebuie să dea de gîndit comitetului de întreprindere şi comitetului sindical regional alimentar. Ele au datoria să intensifice educarea oamenilor în spiritul atitudinii noi faţă de muncă, faţă de tovarăşii de muncă. La alte fabrici, unele lucrări executate sunt de proastă calitate. Pe alocuri lucrările de reparaţii şi revizie merg anevoie din pricina nelivrării la timp a materialelor şi pieselor de schimb de către furnizori. Ziarul nostru a fost sezisat că unele fabrici de zahăr nu au suficiente ţevi fierbătoare noi pentru înlocuirea celor uzate. Uzinele „Republica“ din Bucureşti, care livrează aceste ţevi în baza repartiţiilor, Direcţiei Generale a Aprovizionării şi Desfacerii din Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, încă n-au pus în lucru circa un sfert din comenzile fabricilor de zahăr. De asemenea, organele Ministerului Gospodăriei Comunale şi Industriei locale au trimis fabricilor de zahăr pînă în prezent abia o neînsemnată parte din necesarul de piatră de var. Intîrzie și livrarea a două cazane, și două evaporatoare de către uzinele „Mao Tzedun“. Trebuie luate măsuri ca toate acestea să fie livrate în timpul cel mai scurt. Dacă livrarea sea mai întârzia, fabricile respective vor întîrzia cu începerea campaniei de lucru. Multe reclamaţii există şi împotriva Institutului de Proiectări al Industriei Alimentare, care execută proiectele tuturor lucrărilor de investiţii pentru fabricile de zahăr. La proiectul făcut pentru instalaţia de evacuare mecanică a borhotului la fabrica de zahăr din Bod. Institutul a prevăzut cu 20 la sută mai puţine cheltuieli decît s-a constatat ulterior la traducerea lui în fapt că sunt necesare. Proiectul centralei termice pentru fabrica din Sascut a fost predat cu aproape două luni întîrziere. Nu e de mirare deci că lucrările de execuţie trebuie întrerupte, sau întîrzie, periclitînd pregătirea la vreme a fabricilor pentru campanie. Campania de lucru in fabricile de zahăr este o problemă complexă şi delicată. Ea nu admite nici o tergiversare şi nici o defecţiune. O singură zi de întrerupere a lucrului la o fabrică de zahăr înseamnă pierderea unei cantităţi importante de produse finite, deoarece sfecla, oricît ar fi de bine păstrată, pierde cu fiecare zi ce trece din conţinutul ei de zahăr. De aceea, realizarea ritmică, fără nici o amînare, a planului de reparaţii şi revizie este acum o sarcină pe cît de importantă, pe atît de urgentă. Conducerile fabricilor de zahăr sînt datoare să asigure în acest scop o justă folosire a braţelor de muncă permanente de care dispun. Indiferent de secţii, întregul colectiv de muncitori şi tehnicieni trebuie repartizat după nevoi, spre a acoperi toate reparaţiile. Experienţa anilor trecuţi arată că şi munca sindicală din fabricile de zahăr trebuie mult îmbunătăţită. Există unele fabrici unde comitetele de întreprindere nu desfăşoară vara aproape nici o activitate, socotind că totul trebuie făcut în campania de producţie propriu-zisă. In cele trei luni cît durează această campanie se organizează întrecerea socialistă, se desfăşoară o activitate mai mult sau mai puțin susţinută pe linie culturală etc. Organele sindicale care procedează astfel uită însă un lucru şi anume, campania de producţie nu se pregăteşte de la sine, ci tot de către oameni. Or, aceştia sunt în întrecere şi în perioada de pregătire, fiind dornici de a obţine avîntul general, de a-şi ridica nivelul profesional şi cultural. Prin urmare, activitatea sindicală în fabricile de zahăr nu trebuie să slăbească nici un moment, ci trebuie dusă cu aceeași intensitate în cursul întregului an. Ministerele și fabricile Furnizoare de materiale pentru nevoile industriei zahărului au datoria să respecte întocmai contractele economice încheiate. Intîrzierile în efectuarea comenzilor, sau confecţionarea unor utilaje de proastă calitate afectează direct producţia de zahăr şi oricîte acţionări la Arbitrajul de Stat se vor face ulterior, defecţiunea odată cauzată este ireparabilă. Sarcinile cuprinse în programul de măsuri economice adoptat în august 1953 de plenara lărgită a Comitetului Central al partidului, prevăd că ramura zahărului va trebui să dea în 1954 cu 40—60 la sută mai mult decît în 1953. E adevărat că sarcina aceasta, deloc uşoară, este condiţionată înainte de toate de recolta de sfeclă de zahăr. Dar cu instalaţii bine puse la punct, care să funcţioneze fără întrerupere şi să extragă din sfeclă maximum posibil de produs finit, se poate de asemenea asigura un spor important al producţiei. Să depunem deci toate eforturile pentru revizuirea şi repararea ireproşabilă a instalaţiilor industriei zahărului, astfel ca nici un gram de produs să nu se piardă de-a lungul viitoarei campanii de producţie. In sală se aflau oameni mulţi, brigadieri, ingineri, reprezentanţi ai comitetului de partid, ai organizaţiei sindicale, ai conducerii oficiului. Pe mese erau răvăşite bucăţi de pămint, diferite roci luate de la adîncime Inginerul Mihalache, unul dintre cei prezenţi, desena ceva pe o hîrtie gradată. In fată avea un articol tradus din ziarul „Pravda”, despre forajul cu apă, scris de brigadierul sovietic Allaiarov. Terminîndu-și lucrul inginerul izbucni zgomotos. Avea o voce profundă, de bas. — E clar, tovarăși! încercăm noua metodă a lui Allaiarov. Știți ce o să însemne asta? O adevărată revoluţie în istoria forajului rominesc... Istoria forajului romînesc!... Se putea oare vorbi des- 12X* aşa ceva pe vremea lui mister Rock*feiler sau Detterding? Pe dracul... Ce mai tapaj au făcut rechinii petrolului romînesc cinci la sonda 11 „Colombia- Steaua Romînă“-Urlați au atins un record întîmplător de 1.900 m .granic/lună. Pe cînd noi, ați văzut. Astă toamnă experimentînd metoda forajului cu apă a lui Allaiarov la sonda 144 a brigadierului Dută, am săpat 402 metri numai într-o singură zi. Asta da, zic și eu record!... Vorbitorul se opri gînditor, încercînd parcă să-şi amintească ceva. „Să începem cu oamenii...“ — Dumneavoastră cu ce propuneţi să începem tovarăşi? — se adresă inginerul Mihalache celor din jur. — Cu oamenii, tovarăşe! — interveni în discuţie secretarul comitetului de partid. Trebuie să le spunem despre ce e vorba, să-i convingem prin fapte că noua metodă sovietică a forajului cu apă o să dea rezultate mult superioare celor de pînă acum. Să cerem sprijinul comuniștilor... În cazul aresta, stă-mi mie articolul lui Allaiarov, tovarășe inginer. Eu am să fiu primul agitator al noii metode — vorbi însufleţit Gheorghe Tatu. — Iar eu mă îngrijesc de partea tehnică, de procurarea materialelor, de aprovizionare — spuse inginerul Mihalache. — Dar determinarea ştiinţifică a elementelor regimului de foraj, cunoaşterea proprietăţilor fizico-mecanice ale rocilor, cui revine? —întrebă cu nedumerire irreginerul geolog Ilie Moga. — Geologului principal al oficiului nostru de foraj, adică dumitale în persoană — răspunse rîzînd inginerul Mihalache... Aşa a început pe meleagurile Piteştiului lupta pentru aplicarea înaintatei metode — toraiul cu apă — iniţiată de către brigadierul petrolist sovietic Allaiarov. începutul, ca orice început, a fost greu. Purtînd articolul lui Allaiarov în buzunarul de la piept, brigadierul Tatu şi-a început munca sa de agitator. Brigadierul Tatu a avut grijă în primul rînd de oamenii din echipa sa, de pregătirea acestora. In timp ce mecanicii si montorii executau ultimele operaţii prevăzute în comanda de lucru, el le explica sondorilor, nu ştim pentru a cita oară, avantajele pe care le oferă metoda forajului cu apă. Articolul lui Allaiarov tradus din „Pravda“ fusese citit de atîtea ori, îneît brigadierul Tatu mai că-l știa pe dinafară. O zi mare ... A venit și ziua mult așteptată. Era o uMTiineață Oc a p un ic. tv liiiiiSuid cu cer senin. Lîngă sonda 183, se adună oameni mulți. Sînt curioși. Se,începe forajul după noua metodă. La un semn anume făcut de brigadierul Tatu, maistrul Ion Bunescu, urcat la granic cu mina pe comandă, a apăsat pe cuplu. Granicul a pornit. Tehnicienii urmăresc cadranurile ceasurilor. Cînd sapa a început să sfredelească primii metri, inima maistrului Bunescu a început să bată mai tare. Oamenii din echipă parcă erau mişcaţi de nişte fire nevăzute. Aşa de precis şi repece umblau. Se vedea o bună organizare ni muncii... Prăjinile erau introduse una după alta în pămint. Cei de faţă se frămîntau, discutau despre posibilitatea unei eventuale dărîmări a pereţilor, despre prinderea sapei în puţ. Numai doi oameni păreau liniştiţi, inginerul Mihalache şi brigadierul Tatu. Insă şi ei încercau un sentiment deosebit. In acest timp, telefonul de la sondă sbîrnîia fără încetare. — Allo, 183? Aici brigadierul Dută. Dă-1 pe Tatu. — Măi Tatule, ce se aude? Cum e, merge? N-am pace cu sondorii, mă tot întreabă. — Pînă acum bine ! — răspunse calm Tatu. — Talpa? — In șase ore, 70 de metri. In pîlnia receptorului, de la celălalt capăt al firului se auzi o exclamație de mirare. _______________ ...In întreaga schelă aceeaşi întrebare frămînta pe tofi: „Ce face 183?“. O parte din brigadieri şi sondori, după ce ieşeau din lucru dădeau pe la sonda lui Tatu. In munca celor trei echipe de la 483, s-au ivit şi greutăţi. Uneori se oprea curentul, alteori se defecta o pompă, se rupea lantul de la granic. Toate aceste net*.r»nrn1j TtTjțCÎi"03!_! SOnCÎOTÎ. Cl! toststea. sapa îşi croia drum cu ajutorul apei spre zăcămîntul de titei. 100... 200... 500... 800 metri. ... In a noua zi de muncă, într-o după amiază, Tatu anunţa gîturi de emoţie: „Am învins, tovarăşi! Forarea sondei după metoda lui Allaiarov s-a terminat cu 22 zile mai devreme!“. Aceiaşi tehnicieni care cu 9 zile în urmă urmăreau atenti ceasurile, socoteau acum de zor.— — 4.602,9 metri gramc/lună este viteza comercială cu care ai săpat sonda !— se adresă inginerul Mihalache sondorilor de fată. Spre noi victorii Recordul lui Gheorghe Enescu, stabilit în 1952, fusese acum depăşit cu 400 metri granic/lună. 4 602,9 metri nu era o simplă cifră. Ea reprezenta o nouă victorie a industriei noastre petrolifere. Cei de fată au felicitat din inimă curajul sondorilor din brigada lui Tatu. Mulţi s-au angajat să le urmeze exemplul. Și atunci s-a născut o nouă lozincă: ,,Să depăşim viteza comercială de 5.000 metri granic/lună...“ ... S-a apropiat ziua împărţirii, salariilor. Cînd casierul a primit nota de plată pentru sonda 183, a făcut nişte ochi... ! Nici o brigadă nu primise pînă acum a ştia bani: 10.000 lei premiu de la Direcţia Generală, 15.068,42 lei premiu de productivitate, 2.895,85 lei acord, apoi salariul tarifar şi pe deasupra un aparat de radiocut mult. A doua comandă geologo-tehnică pe care se indica „Se va fora cu apă‘‘ a primit-o brigadierul Călinei- unul dintre oamenii care la început nu credea nici în ruptul capului că se va putea fora cîndva cu apă. Pe atunci, el susţinea sus şi tare: „Apa e duşmanul cel mai aprig al forajului“. Pe cînd acum... „Vom fora cu apă“. Aceasta fusese hotărîrea sondorilor de la 181, conduşi de brigadierul Călinei. Sondorii Axente Drăgoi, Gheorghe Matei şi Ion Oprea ţineau morţiş: „Trebuie să întrecem recordul de 1*1 1Q“3 r1 It S' r- C* î r-i + ,-» *-t-v t-l i î „ — ^ î „ ** vju v- v- ouHuii uvi ucuv. mm decît sondorii din brigada lui Tatu?“.Pentru forarea sondei 181 au fost prevăzute 26 de zile. Dar sondorii n-au ținut seama de norma fixată. La numai șapte zile de la începerea forajului, firul telefonic purta către Oficiul de Foraj cuvintele brigadierului Ion Călinei: „Comanda a fost, îndeplinită“. __Cifra_de 5.168 metri granic/lună, viteză comercială realizată de brigada lui Ion Călinel, era viu discutată de către întreg trestul Pitești. Recordul brigadierului Tatu fusese depăşit cu 565,1 metri granic/lună. Lozinca născută la sonda 183 căpătase viață. Dar iată că o nouă veste a început să fie purtată prin schelă. Sondorii din brigăzile lui Vasile Duță și Gheorghe Radu au pornit săparea a încă două sonde după noua metodă sovietică. Scepticii, care mai atribuiau încă întîmplării rezultatele lui Tatu șiFilinet, cobeau : „Stafi fîrtaţilor, ce-i atîta paradă ? Acum să vă vedem...“ Dar dr.Oile rezultate au întrecut toate aşteptările. Sondorii din brigada lui Vasile Duţă atinseseră o viteză comercială de 5.796 metri granic/lună, iar cei din brigada lui Gheorghe Radu o viteză da 7.484,4 metri granic/lună. Vechile recorduri fuseseră doborîte. Drumul spre o înaltă productivitate în forarea sondelor era deschis. GH. PANTAZI L. BĂRBIERI Pe drumul fora rapid Proletaridin toate ţările uniţi-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI — nr. 2069 Joi 10 iunie 1954 6 pagini 20 bani Din toate colţurile Patriei Mai multe produse din economii GALAŢI. — (de la corespondentul nostru). Fabrica de confecţii din oraşul Brăila este cunoscută pentru produsele sale de bună calitate. Zilnic ies pe porţile ei cantităţi tot mai mari de articole de lenjerie bărbătească, de femei şi copii, precum şi diferite articole de sport cum ar fi: chiloţi de baie, şorturi pentru băieţi şi fete, tricouri ,etc. Benzile conduse de tovarăşa Tinea Stoian şi Maria Tatu sunt apreciate în întreaga fabrică pentru lucrul de calitate pe care îl dau. Muncitorii întreprinderii luptă cu succes şi pentru economisirea materiei prime. In urma studiului amănunţit al croielii noilor modele ce urmează a fi puse în lucru, s-a reuşit să se economisească printre altele 1410 metri aţică şi 524 metri zefir din care se pot confecţiona 699 cămăşi bărbăteşti. Un merit deosebit în obţinerea acestor rezultate l-au avut tovarăşii Marioara Topazu şi Gheorghe Ieruşenco, modelieri, cît şi creatorul de modele, tovarăşul Costică Sava. Acordînd o deosebită atenţieaşezării şabloanelor pe material şiaplicînd metoda croielii combinate de articole mari cu articole mici, muncitorii de la sala de croit printre care se numără şi şablonerii Ion Usturoi, Dumitru Moroianu şi Iacob Enache au reuşit să economisească cantitatea de 324,60 metri pînză doc din care se pot croi cîteva sute de perechi şorturi pentru sport. Nici deşeurile nu sînt neglijate. Din ele acest harnic colectiv lucrează zeci de mii de buzunare interioare, necesare confecţiilor din stofă. ---------— Abia ai păşit pe magistrala largă de la intrarea parcului, şi în tafă ţi s-a deschis o panoramă încîntătoare. Fîntini arteziene îşi joacă în stropi de mărgăritar apa, de jur-împrejur sunt numai flori şi verdeaţă. Alei cu trandafiri de toate nuanţele, de la roşu aprins pînă la galben, panseluţe multicolore, pomi umbroşi. La această oră de după amiază, Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“ cunoaşte o animaţie deosebită. Lacul este brăzdat de la un capăt la altul de bărci, şalupe, vaporaşe şi schituri, pe terasele restaurantelor se serveşte bere rece, la tobogan, căluşei şi roata cea mare, copiii au dat buzna, în sălile numeroaselorexpoziţii ghizii nu mai prididesc cu explicaţiile, la bibliotecile de vară iubitorii de carte slnt antrenaţi în lectura cine ştie cărui roman, iar pe ateete înflorite, trec tineri care-şi şoptesc cuvinte de dragoste. Deosebit de plăcute sînt aceste dupăamiezi, în Parcul de Cultură şi Odihnă. Oamenii muncii din Capitală, petrec aici ore minunate. In clișeu , la una din bibliotecile de vară din parc. Realizările constructorilor IAŞI. — (de la corespondentul nostru). Era către sfîrşitul iernii anului trecut. Pămîntul nu se dezgheţase bine cînd au început în localitate săpăturile fundaţiei clădirilor corpului A al Institutului de Cercetări Chimice al Academiei R.P.R. Pe noul şantier soseau zi şi noapte nenumărate camioane cu materiale. Avînd la îndemînă tot ce le trebuie, harnicii constructori ai întreprinderii nr. 141 au muncit cu multă însufleţire. Acum se lucrează la terminarea ultimei părţi din acoperişul clădirii, iar la etajul de sus zidarii execută finisările interioare ale laboratoarelor. Construcţia, care reprezintă doar o pătrime din complexul de clădiri al Institutului, are linii arhitecturale moeterne şi este compusă din două etaje, parter şi subsol. In subsol se amenajează o uzină dotată cu cele mai moderne instalaţii pentru încălzire centrală şi pentru condiţionarea aerului. Colectivul de constructori a reuşit să depăşească cu 40 la sută prevederile planului de lucrări pe luna mai. Ei s-au angajat în cinstea zilei de 23 August să termine complet lucrările acestui corp cu o lună de zile înaintea termenului prevăzut. Secţia bunurilor de larg consum A trecut doar o lună şi jumătate de cînd la I.M.S. Copulung-Muscel a luat fiinţă secţia pentru producerea bunurilor metalice de larg consum. Cu toate că adaptarea unor noi dispozitive la maşinile-unelte de tinidilgerie, precum şimodificarea şi confecţionarea unor matriţe necesare au cerut mult timp, totuşi colectivul de muncitori de aici a reuşit să dea o producţie însemnată. .S-au confecţionat, astfel, 80 maşini de gătit, iar alte 500 sunt aproape gata. De asemenea s--au predat 20 grape de cîmp, 1000 cancioage de zidărie, în loc de 500 cît era planificat, 80 aparate de vulcanizare, 3000 ascuţitori de cuţite, 10.000 creie pentru fixarea ţevilor „Bergman“, 2500 scoici pentru sertare, precum şi 200 coşuleţe de piine. Ion Popa corespondent voluntar In toiul muncilor pentru belşugul recoltei Sprijinul tehnicienilor agronomi în îngrijirea culturilor TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). In majoritatea raioanelor din regiunea Timişoara lucrările de îngrijire a culturilor sunt în plină desfăşurare. Oamenii muncii de pe ogoare primind ajutor din partea sfaturilor populare prin agronomii şi specialiştii trimişi pe teren se străduiesc să execute cît mai grabnic aceste lucrări. In această privinţă e de semnalat activitatea inginerului Vasile Vînătu de la sfatul popular al raionului Timişoara care deplasîndu-se aproape zilnic în comunele Dumbrăviţa, Giarmata, Cerneteaz, Pişchia şi Benceru a îndrumat şi sprijinit munca ţăranilor muncitori din aceste comune. Acelaşi lucru se poate spune şi despre tehnicianul Ion Teica. El a mers în nenumărate rînduri, în comunele Sînandrei, Satchinez, Carani şi Ortişoara. Mobilizaţi şi îndrumaţi de tehnicieni, ţăranii muncitori din comuna Dumbrăviţa au îndeplinit pînă la sfârşitul lunii mai planul la prăşitul porumbului în proporţie de 52 la sută, au terminat complet praşila întîia la cartofi şi sfeclă de zahăr şi au plivit peste 60 la sută din culturile mari de grîu. In fruntea lucrărilor de îngrijire a culturilor s-au evidenţiat ţăranii muncitori Vasile Stoit, deputat, Gheorghe Olas, şi alţii. De asemenea şi membrii gospodăriei agricole colective din comuna Garant au terminat praşila I-a pe o suprafaţă de 85 hectare porumb, precum şi praşila Il-a la floarea soarelui şi sfecla de zahăr. In raionul Timişoara planul la plivitul culturilor s-a realizat în proporţie de peste 67 la sută, iar la prăşit cu peste 37 la sută. Succesele colectiviştilor din Geaca CLUJ (de la corespondentul nostru). Pentru a asigura creşterea şi dezvoltarea în cele mai bune condiţii a plantelor însămînţate, colectiviştii din G.A.C. „Ogorul Nou“ din Geaca, raionul Sărmaş, au început din timp lucrările de îngrijire a culturilor Ei au privit numai în cîteva zile peste 70 ha păioase, au prăşit 15 ha cu porumb, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr şi 3 ha cu cartofi. Fruntaşi în aceste munci sunt colectiviştii Artenie Florean, utemistul Dănilă Răstăşan, Maria Boboş, Amalia Damian, David Pop, Feri Borşoş şi alţii. Tot în această perioadă, colectiviştii din G.A.C. „Ogorul Nou" au executat şi lucrări de construcţii Astfel, ei au construit un pătul de porumb cu o capacitate de 5 vagoane, iar în curînd vor termina şi un saivan pentru oi. In vederea unei recolte bogate de legume CONSTANŢA (de la corespondentul nostru), G.A.C. din Valea Neagră, raionul Medgidia, a amenajat anul acesta 5 ha de grădină dintre care 4 sunt irigate. Pînă acum au prăşit aici 2,50 ha cartofi, 0,80 ha mazăre păstăi, s-au răsădit 0,70 ha roşii, o suprafaţă de 3000 metri pătraţi ardei gras şi vinete şi 4000 metri pătraţi varză văratică. Pentru recolta ce se va ridica de pe întreaga suprafaţă, colectiviştii au contractat valorificarea produselor cu cooperativa din Năvodari. In muncile de legumicultură conduse de brigadierul Gheorghe Giurgiu, s-au evidenţiat tinerele utemiste Raşit Seine, Paraschiva Pisică şi Raşit Bechie. Paralel cu muncile de la grădina de zarzavat, colectiviştii din Valea Neagră întreţin în bune condiţiuni şi culturile mari. Ei au trecut la a doua praşilă pe cele 10 ha de floarea soarelui și au terminat prima prașilă la cele 31 ha cultivate cu porumb. îngrijesc via de vie ARAD (de la trimisul nostru). Printre lucrările de îngrijire ce se efectuează în momentul de faţă la vii este stropitul. Această muncă e acum aproape terminată în regiunea Arad. Folosindu-se din plin mijloacele mecanizate existente şi stropitoarele de mînă, în întreaga regiune s-au stropit viile în proporţie de 94 la sută. Fruntaşe în această acţiune sînt gospodăriile agricole ale statului. In raionul Arad, G.A.S. Şiria a terminat în întregime această operaţie. Lucrările sînt avansate şi în gospodăriile agricole ale statului Teremia şi Tomnatec. Pentru copiii minerilor In dimineaţa asta ca în atîtea alteia Maria Sortan, muncitoare la lămpăria minei Petrila şi-a dus copilul la căminul de zi, apoi a pornit liniştită la lucru. Ca ea sînt zeci şi sute de femei muncitoare din Valea Jiului. Acum ele pot munci în linişte, căci copiii lor sunt bine îngrijiţii în creşele şi căminele de zi ce au fost înfiinţate pe lingă întreprinderiIn Valea Jiului au luat fiinţă în ultimii ani o serie de unităţi social-sanitare pentru copiii minerilor. La Aninoasa, Petrila, Lupeni există cămine de zi. Peste cîteva zile se va deschide un cămin de copii şi la Lonea. De asemenea au fost înfiinţate o serie de creşe la Petrila şi la filatura Lupeni-La Aninoasa a luat fiinţă o casă da naştere, iar la Lupeni şi Vulcan, maternităţi. Sanatoriile pentru copii sînt deservite astăzi de 20 medici pediatri, 12 surori de ocrotire, moaşe şi surori de pediatrie. In fiecare vară peste 2000 copii din Valea Jiului pleacă în taberele din ţară, îşi petrec vacanţa în taberele de curte şi orăşeneşti dinValea Jiului. — •— Din scrisorile cititorilor şi corespondenţilor noştri BUCUREŞTI. — Prin grija sfatului popular al Capitalei, reţeaua de gaz metan a fost extinsă în ultimul timp în multe din străzile raionului „1 Mai”. In prezent se lucrează la ramificarea instalaţiilor de pe străzile Serii, Popa Petre şi Speranţei. P Repanovici SUCEAVA. — Tovarăşii Gh. Bocear şi ing. Segall Iancu din sectorul ţesătorie al uzinelor textile „Moldova“-Botoşani, au realizat o perfecţionare tehnică în scopul reducerii pierderilor de urzeală. Prin aplicarea acesteia nu se mai leagă urzeala la maşina de apret direct de sul, ci de nişte sfori lungi de 1,50 m legate de sul. Se recuperează astfel: în 24 ore urzeala necesară pentru ţesut 30 m pînză. B. Gheorghe . PLOIEŞTI.—Librăria raională nr. 3 din oraşul Buzău a luat măsuri ca în timpul muncilor agricole de recoltat şi treetat să desfăşoare o acţiune intensă de difuzare a broşurilor agrotehniceIn satele şi comunele raionului s-au difuzat acum cu 26 la sută mai multe broşuri agrotehnice. Tot la Buzău ,,Librăria Noastră“, unităţile nr. 1 şi 2, au organizat vitrine şi standuri de cărţi cu subiect agricol. Stelian Banciu * ★