Munca, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2369-2394)

1955-06-10 / nr. 2377

Proletari din toate ţările, uniţi-vâ I ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI,­­ nr. 2377 VINERI 10 IUNIE 1955 4 pagini — 20 bani in numărul de azi* ’ ÎN ŢARA SOCIALISMULUI VICTORIOS — L Volkov: Secţia de mărfuri de larg consum din cadrul uzinei (pag. 2-a); C. Antoniert Oameni pe schdle (pag. 2-a) DIN EXPERIENŢA MUNCII ACHIZITORILOR FRUNTAŞI IN ÎNTRECEREA PE PROFESII — Ilie Lina: Contractările, stimulent în dezvoltarea creşterii animalelor; Haralambie Ureche: îmbinăm munca de achiziţii cu cererea de consum (pag. 3-a)’ Lol Den Ok: Creşte nivelul de trai al poporului coreean — (Articol scris pentru ziarul „Munca“) (pag. 3-a) Didina Bărbulescu: Răspunderea părinţilor pen­­tru educarea copiilor (pag. 3-a)] Puternicul răsunet al notei guvernului sovietic adresată guvernului Republicii Federale Germane (pag. 4-a) Vizita lui J. Nehru In U.R.S.S. — K. E. Voroșilov l-a primit pe J. Nehru. Prînz la Moscova în cinstea lui Nehm. (pag. 4-a) Pentru îmbunătăţirea activităţii asociaţiilor sportive sindicale Un rol deosebit de important în oferirea şi educarea comunistă a omului nou, constructor al socialismului, apărător al cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor, îl are cultura fizică şi sportul. In anii regimului democrat-popular, sub îndrumarea permanentă a partidului şi guvernului nostru, mişcarea de cultură fizică şi sport a luat o largă dezvoltare. Mii de baze sportive împînzesc oraşele şi satele ţării, întreprinderi speciale au fost înfiinţate pentru a produce echipamentul şi materialul necesar sportivilor. Oameni de ştiinţă, muzicieni şi scriitori au creat şi creează lucrări care să le ajute aces­tora la ridicarea măiestriei lor şi să propa­ge în rîndurile maselor largi dragostea de sport. In bugetul statului nostru sunt prevăzute an de an fonduri însemnate care se cheltuiesc pentru dezvoltarea neînce­tată a mişcării de cultură fizică şi sport, care la noi este o problemă de stat. Roadele unei asemenea activităţi »9 Văd. Cu fiecare zi sporeşte numărul par­ticipanţilor la diferite competiţii sportive, lucru ce asigură şi creşterea calitativă a sportului nostru. Sportivii noştri de frunte reprezintă cu cinste peste hotare culorile patriei şi fiecare succes dobîndit confirmă tuturor că în regimul democratipopu­l­ar există cele mai largi posibilităţi de dez­voltare în toate domeniile. Oţeliţi pe te­renurile de sport, recreaţi în plimbările şi excursiile făcute în cele mai pitoreşti locuri ale ţării, unde au fost construite cabane pentru găzduire şi alimentare, oamenii se întorc în producţie cu forţe noi şi muncesc cu mai multă ardoare pen­tru a face patria lor mai înfloritoare, mai puternică, îndeplinind rolul de școală de educare a maselor, sindicatele folosesc pentru edu­carea continuă a acestora cele mai variate forme și metode de muncă, printre care sportul ocupă un loc important. Sarcini de mare importantă în lărgirea si dezvol­tarea pe bază de masă a culturii fizice şi sportului revin deci mişcării sindicale. Călăuzindu-se după indicaţiile date prin Hotărîirea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra problemei stimulării şi dez­voltării continue a culturii fizice şi spor­tului din iunie 1949, şi după Rezoluţia celui de-al III-lea Congres al Sindicatelor, organizaţiile şi organele sindicale s-au străduit şi au reuşit în mare măsură să înrădăcineze în masele largi dragostea pentru practicarea sportului, să asigure crearea de noi baze sportive, precum şi în­zestrarea­­cu echipament şi material nece­sar practicării celor mai variate sporturi. Comitetele centrale ale Sindicatelor le-au îngrijit mai mult de asociaţiile spor­tive sindicale, iar în anii 1954 şi 1955 le-au dat un sprijin mai concret, mai cali­ficat Aşa, de pildă, ele au contribuit la întărirea organizatorică a asociaţiilor şi colectivelor sportive acordînd o mare aten­ţie colectivelor şi cercurilor sportive din întreprinderi, instituţii, G.A.S. şi S.M.T. Ele au organizat şi condus cu seriozitate acţiunea de alegeri a organelor sportive sindicale, acţiune în care s-au evidenţiat C.C. ale Sindicatelor C.F.R., P.T.T.R., Alimentar, Constructori etc. Buna pregă­tire şi desfăşurare a acestor alegeri a făcut ca în fruntea organelor sportive sin­dicale să vină oameni cu autoritate, cu­noscători şi iubitori ai sportului. In ca­drul colectivelor sportive au luat flintă noi­ formaţii pe diferite ramuri de sport, au început să se urmărească cu mai multă perseverenţă obligaţiile din contractele colective privind amenajarea de noi baze sportive pe lingă întreprinderi, înzestra­rea colectivelor cu echipamentul și ma­terialul necesar. Complexului de stat G.M.A. i s-a acordat mai multă atenție de către organele sindicale, el a devenit pentru multe dintre ele un mijloc impor­tant de atragere a unui număr cît mai mare de oameni ai muncii în practicarea aportului de masă. Deosebit de însemnate sunt realizările obţinute­ în această direc­ţie de asociaţiile sportive „Constructorul“, „Avîmtul“ şi „Ştiinţa“ care s-au bucu­rat de un real sprijin din partea C.C. ale Sindicatelor respective. întărirea organizatorică a colectivelor sportive a făcut cu putinţă ca marile com­petiţii organizate de mişcarea sindicală în scopul popularizării culturii fizice şi spor­tului şi atragerii maselor în practicarea acestora — ca de pildă Spartachiada sin­dicală, crosurile de masă, concursurile de masă etc. — să se­ bucure de un real suc­ces. In cadrul Spartachiadei sindicale, aso­ciaţia „Ştiinţa“ a mobilizat peste 59.000 de participanţi, „Progresul“ aproape 40.000, iar „Flamura Roşie“ circa 20.000. Succesele înregistrate de asociaţiile sportive­ sindicale din ţara noastră nu pot face însă să se treacă cu­ vederea lipsurile de care dau dovadă numeroase organe sindicale în conducerea si îndrumarea activităţii sportive. In unele întreprinderi si institutii,­ marea masă a muncitorilor nu este atrasă spre practicarea diferitelor discipline sportive, iar pe de altă parte nu sunt folosite încă îndeajuns toate posi­bilităţile pe care le-a creat şi continuă să le creeze regimul nostru democrat-popu­lar în scopul dezvoltării neîncetate a cul­turii fizice şi sportului. O serie de colective sportive, ca „Gri­­viţa Roşie“, „Metalul 23 August“ Bucu­reşti etc., erau cunoscute ca nişte colective puternice, cu o participare numeroasă la competiţiile de masă. In momentul de faţă aceste colective aproape că nu mai iau parte la astfel de manifestări. In multe locuri consiliile colectivelor sportive, ne­­fiind controlate şi ajutate în muncă de către organele sindicale, imprimă o dez­voltare unilaterală activităţii sportive, mulţumindu-se să organizeze echipe de fotbal, pe ici pe colo de handbal şi volei­­bal, neglijînd în bună parte celelalte dis­cipline. Pentru a dovedi acest lucru vom arăta că din totalul de tehnicieni sportivi salariaţi ai diferitelor colective sportive sindicale din ţară, pentru fotbal sunt peste 250, în timp ce pentru atletism doar 60,­ntru nataţie 10, pentru haltere 10, tir auto-moto 4, alpinism 1. Complexul de stat G.M.A. nu constituie o preocupare pentru toate colectivele şi asociaţiile sportive sindicale, cu toate că pe plan general numărul aspiranţilor şi purtătorilor insignei G.M.A. a fost depă­şit. Trebuie menţionat că nivelul calitativ al unui mare număr de purtători ai insig­nei lasă încă de dorit. Lipsuri serioase în această privinţă se vădesc la colectivele sportive din cadrul asociaţiilor „Metalul“ şi „Flacăra“. Consiliile asociaţiilor ară­tate­ ale colectivelor precum şi organele sindicale din aceste ramuri n-au înţeles încă rolul important pe care-l are com­plexul G.M.A. în dezvoltarea multilaterală a aptitudinilor fizice ale oamenilor mun­cii. De aceea n-au îndrumat instructorii voluntari, tehnicienii sportivi, antrenorii şi profesorii de educaţie fizică de a face din complexul G.M-A. baza educaţiei fizice şi sportului. O altă lipsă care se manifestă încă cu destulă putere chiar şi i la unii sportivi fruntaşi este indisciplina şi atitudinea ne­sportivă pe terenurile de sport, compor­tarea nejustă în afara acestora. Lucrul acesta dovedeşte că organele sindicale nu desfăşoară peste tot o serioasă muncă de educare a sportivilor, nu-i ajută să-şi însuşească morala sportivului de tip nou. Organele sindicale, începînd cu C.C. ale Sindicatelor, trebuie să ajute asocia­ţiilor şi colectivelor sportive să desfăşoare în rîndurile maselor de muncitori, care sînt cei mai pasionaţi spectatori ai diferi­­tor competiţii sportive şi îndeosebi în rîn­durile sportivilor, o susţinută muncă de educare, folosind în acest scop toate posi­bilităţile largi şi mijloacele de care dis­pune mişcarea sindicală. O atenţie deosebită trebuie acordată de organele sindicale şi de conducerile aso­ciaţiilor sportive sindicale întreţinerii ba­zelor sportive, a materialului şi echipa­mentului sportiv. Acestea sunt un bun al tuturor şi nu este admis să fie folosite de unul sau de altul în interes personal, aşa cum se întîmplă încă la unele colec­tive sportive ca, de pildă, la „18 In­stala­tii”-Bucuresti. ..Progresul”-Roman, „Progresul“-Făgăraş etc. Urmărind cu perseverenţă îndeplinirea­ angajamentelor din contractul colectiv privind sportul, comitetele de întreprin­dere trebuie să dea dovadă de iniţiativă, veghind la construirea de noi baze spor­tive simple cu ajutorul voluntar al spor­tivilor şi prin folosirea resurselor locale. Aceasta va face cu putinţă lărgirea acti­vităţii sportive din întreprinderi, locul de muncă al sportivilor, unde trebuie mutat centrul de greutate al acestei activităţi.Lipsurile existente pot şi trebuie să fie lichidate, pentru a se da activităţii spor­tive un nou avînt. întărirea organizatori­că a colectivului sportiv din întreprindere, a cercului sportiv, este de fapt cea mai importantă cale spre succes. Organele sin­dicale, începînd cu C.C. ale Sindicatelor, au datoria să ajute colectivele sportive, să organizeze instruirea conducerilor aces­tora, să le controleze şi să le îndrume în permanenţă către atragerea în muncă a unui număr mare de activişti sportivi ob­şteşti, care la rîndul lor să răspîndească în masele largi dragostea pentru cultură fizică şi sport. In acest scop este necesar ca prezidiile C.C. ale Sindicatelor să analizeze periodic munca asociaţiilor sportive respective pe anumite probleme, indicînd comitetelor lor regionale să facă acelaşi lucru. Ele tre­buie să insiste pentru mutarea centrului activităţii de cultură fizică şi aport jos, în întreprindere, la colectivul şi cercul sportiv. Aceasta va face ca organizarea concursurilor sportive de masă să stea în atenţia comitetelor de întreprindere, pen­tru ca acestea să facă din ele un mijloc eficace de atragere a noi muncitori pe te­renurile de sport, de educare sportivă a păturilor largi de oameni ai muncii. In același timp comitetele de întreprindere sînt datoare să contribuie la pregătirea a cît mai multe cadre tehnice sportive vo­luntare (instructori, arbitri etc), care să ajute pe sportivi să-şi ridice măiestria. Un rol important în îmbunătăţirea acti­vităţii sportive sindicale îl au Consiliile sindicale regionale, a căror sarcină este de a coordona activitatea de cultură fizică şi sport pe plan regional. Ele trebuie să studieze munca colectivelor sportive frun­taşe şi să organizeze extinderea experi­enţei acestora la colectivele cu activitate mai slabă. Perfecţionarea neîncetată a activităţii de cultură fizică şi sport este una din sar­cinile de seamă ale mişcării sindicale, sar­cină a cărei îndeplinire contribuie la îm­bunătăţirea condiţiilor de cultură şi trai ale maselor largi, la întărirea capacităţii de apărare a patriei noastre. Turneul colectivului Teatrului National din Iaşi In cadrul turneului pe care-l întreprin­de în Capitală, colectivul Teatrului Naţio­nal din Iaşi ,a prezentat joi seara pe scena Teatrului C.C.S. piesa „Oraşul în flăcări“ de Mihail Davidog­­u, laureat al Premiului de Stat. Spectacolul, în direcţia de scenă a re­gizorului Val Mugur, maestru emerit al artei din R.P.R., a avut în distribuţie pe Margareta Baciu şi Mărioara Davidoglu, artiste emerite ale R.P­ R­, Virgil Raiciu, Constantin Obadă, Lidia Persofschi şi Petru Gheorghiu. La spectacol au asistat tovarăşii: Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Constanţa Cră­ciun, scriitori şi artişti, reprezentanţi ai presei şi un numeros public. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. (Agerpres) Din toate colțurile Patriei Să folosim din plin tehnica Şi anul acesta oamenii muncii Îşi petrec în mod plăcut şi folositor con­cediul de odihnă în staţiunile balneo­­climatice. Clişeul nostru Înfăţişează — antrenaţi într-un joc distractiv — pe mecanicul Nicolae Dulgheru de la „Navrom“-Brăila, pe tînărul Iosif Frîncu de la „Steaua Roşie“ din Bucu­reşti, pe funcţionarele Margareta Măr­­gineanu şi Magdalena Teodorescu de la întreprinderea carboniferă Lonea, veniţi la odihnă în staţiunea Poiana Ţapului. (Fotografia de GH. POPESCU) In aşteptarea oaspeţilor SIBIU (coresp. „Munca“).­­ In vede­rea deschiderii sezonului de vară, la sta­ţiunea balneo-climaterică Ocna Sibiu­lui s-au făcut şi continuă să se facă in­tense pregătiri. Lucrările de reparaţii şi noile amenajări sînt pe terminate. Cele trei lacuri au fost curăţate şi acum pe suprafaţa lor lucie se reflectă ca într-o oglindă similiul cerului. O echipă de specialişti hidrologi exe­cută forări în straturile pămîntului pen­tru a descoperi noi pînze de apă potabilă. Cele cinci pavilioane exterioare ale sta­ţiunii au fost zugrăvite. Pavilionului de băi calde i s-au făcut de asemenea repa­raţii generale. Aici au fost instalate încă 8 noi vane. Au fost date în folosinţă noi secţii pen­tru tratarea reumatismului. Astfel s-a deschis secţia de nămol înzestrată cu 10 cabine şi cu o cameră de pregătire a nămolului. Aici se vor executa cataplas­­me, împachetări parţiale etc. O parte din tratamente se vor face după expe­rienţele oamenilor de ştiinţă sovietici. Zilele trecute a intrat în funcţie şi secţia de aburi cu două dulapuri pentru băi complete şi un dulap cu aer cald, precum şi o nouă secţie de electroterapie. O vizită la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj Pentru cel ce poposeşte în străvechea cetate a Clujului, o vizită la Biblioteca Centrală Universitară e pe cît de intere­santă, pe atît de instructivă. Aflată în plin centrul oraşului, în apropierea celor două universităţi clujene, acest important foca­r de răspîndire a ştiinţei şi culturii se bucură de o binemeritată preţuire din partea cercetătorilor, studenţilor şi oame­nilor muncii dornici să-şi îmbogăţească cunoştinţele-impresionantă prin proporţiile şi arhi­tectura ei, clădirea Bibliotecii Centrale U­­niversitare găzduieşte aproape 1.500.000 de volume. La prima vedere, cifra aceas­ta ,nu reuşeşte să sugereze cu toată forţa dimensiunile spaţiilor ocupate de nepre­ţuitele comori din cele trei etaje ale depo­zitului principal de cărţi. E suficient să arătăm că aceste etaje sînt împărţite în semi-etaje separate printr-un planseu de sticlă armată cu sîrmă, fiecare sală avînd aproape 50 metri lungime şi 10 lăţime. Dacă s-ar pune ca­p la cap numai rafturi­le cu poliţe mobile din cele şase semi eta­je, ele ar însuma 14 km lungime. Biblioteca este frecventată zilnic de peste 1.000 cititori. Ea dispune de o sală centrală de lectură cu 600 de locuri şi de alte numeroase săli pe lingă secţiile de specialitate. De asemenea, este înzes­trată cu un serviciu de documentare şi bibliografie unde se găsesc nenumărate şi felurite liste bibliografice, dosare pe probleme, colecţii cu decupări din presa romînească şi maghiară, fişe analitice, cataloage etc. Un interes deosebit prezintă secţia Bi­blioteca romînească veche, care cu­prinde aproape 1.000 de volume, tipări­turi vechi romîmeşti, începînd din secolul al XVI-lea şi pînă la 1830. Aci se află, alături de lucrările lui Coresi, pravile ale lui Matei Basarab şi Vasile Lupu, opere ale lui Dimitrie Cantemir, Samuel Micu, Gheorghe Şincai, scrieri şi ziare din se­colul al XIX-lea. In sala vecină se află o altă secţie, Biblioteca maghiară veche, care cuprinde cărţi apărute în Ungaria pînă în anul 1711. Una din cele mai bogate colecţii spe­­ciale ale bibliotecii o găsim în secţia O­pere de Artă. Se află aci, pe lîngă ediţii rare, curiozităţi tipografice, reproduceri după monumente arheologice, de lucrări de artă plastică în culori sau în creion din toate ţările şi din toate timpurile, cârţi şi albume cu planşe privind istoria costumelor, a interioarelor, a moravurilor, istoria teatrului, a arhitecturii. Stau de a­­semenea la dispoziţia cercetătorilor foto­copii după cele mai vechi şi mai bune manuscrise ale Evului Mediu şi ale Re­naşterii, precum şi monografii, reviste de artă, lucrări speciale privind arta popu­lară maghiară şi un bogat şi variat ma­terial referitor la pămîntul, locuitorii şi arta din ţara noastră. De cîţi­va ani acest fond a fost completat cu importante ma­­teriale de artă rusă şi sovietică, ca : artă decorativă, arhitectură populară, motivul naţional kirghiz, monumente ale arhitec­turii georgiene. Sînt prezente de aseme­nea în această colecţie ilustraţii ale unor opere de o mare valoare­­artistică şi forţă educativă, care înfăţişează toate fazele dezvoltării statului sovietic. O atenţie deosebită merită secţia de hărţi şi stampe, care cuprinde una din cele mai importante colecţii de hărţi din ţară atît ca număr (16.000 de hărţi) cit şi ca varietate. Cercetătorii ca şi carto­grafii au la dispoziţie fel de fel de hărţi şi atlase geografice-fizice politice, admi­nistrative, meteorologice, etnografice, fi­lologice,­ istorice, turistice. Colecţia de stampe pune la dispoziţia celor interesaţi creaţii ale lui Asachi, Grigorescu, Aman, Carol Poip de Szatmary, Bouquet, Raffet, Valerie, Regenau. Tot aci se mai află nenumărate portrete de eroi ai luptelor muncitoreşti, imagini din istoria po­poarelor sovietice, şi altele. In secţia de colecţii si documente isto­rice se păstrează două documente origi­nale, pe pergament, ale lui Ştefan cel Mare, hrisoave ale diferiţilor domini, z­a­­pise, cărţi de zestre, hotărnicii, precum şi unele proclamaţii din anul 1848. Tot în cadrul acestei secţii sînt alte două pre­ţioase colecţii: numismatică şi filatelică. Interesantă este şi secţia de manuscrise dotată cu aproximativ 4.000 lucrări, din care unele datează din secolul al XIV-lea. Se remarcă în deosebi manuscrisele vechi slavone și cele românești din care amin­tim : una din cele mai bune versiuni a cronicii lui Miron Costin, o copie a „Tai­nicei tragedii“ a lui Alecu Beldiman, Cro­nica român­i­lor în trei tomuri a lui Gheor­ghe Şincai, manuscrisul romanului „Sa­tul“ (Falu) al lui Móricz Zsigmond. Una din secţiile cele mai tinere, dar foarte frecventată a bibliotecii, este cea de marxism-leninism. Această secţie este de un preţios ajutor pentru înarmarea oa­menilor muncii cu ştiinţa marxist-leni­­nistă, armă hotărîtoare în lupta pentru pace şi socialism. Prim grija statului nostru democrat­­popular fondul de cărţi precum şi colec­ţiile acestei biblioteci sînt în continuă creştere. . E cu­­ neputinţă să prezinţi într-un ar­ticol de ziar uriaşa comoară culturală, cît şi neobosita activitate de studii şi cerce­tări ce se desfăşoară în această cetate a luminii şi culturii. Noi ne-am mărginit doar a înfăţişa cititorilor cîteva crîmpeie din această comoară, care este pusă cu dragă inimă la dispoziţia oricărui vizita­tor. D. SANDU Indici înalţi de utilizare a furnalului HUNEDOARA (coresp. „Munca").­­ Rîndurile jurnaliştilor de la combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“­­Hunedoara se completează mereu cu ca­dre tinere care îşi însuşesc neîncetat teh­nica avansată şi se perfecţionează în pro­fesia lor. Astfel de muncitori conduc as­tăzi furnalul nr. 3 care a primit denu­mirea de furnalul tineretului. Munca la acest furnal este bine organizată. Furna­­liştii din cele 3 echipe conduse de prim topitorii Nicolae Bistrian, Alexandru Sasu şi Iosif Tatu se întrec pentru a obţine în cinstea celui de al V-lea Festival al tine­retului şi a zilei de 23 August cei mai înalţi indici de folosire a volumului util al furnalului lor. In primele 5 zile ale lunii iunie aplicînd cu şi mai multă pricepere metoda maistrului jurnalist so­vietic Filipov, ei au reuşit să întreacă cu 7,28 la sută indicii planificați de folosire a volumului util al furnalului, dînd cu 12,4 la sută mai multă fontă peste sarci­nile de pian. Creşte productivitatea TIRGOVIŞTE.­Turnătorii uzinei meta­lurgice „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Tîrgo­­vişte au experimentat diverse procedee care le permit să obţină din aceeaşi can­titate de metal mai multe piese turnate. La contribuţia ştiinţifică a inginerilor s-a adăugat experienţa practică a celor mai buni maiştri şi muncitori turnători. In ultimul timp, cînd în uzină se toar­nă o varietate de piese cerute de fabrica­rea utilajului petrolifer, grija pentru eco­nomisirea metalului şi-a găsit expresia în procedee avansate de turnare. O primă măsură a fost introducerea încă din anul trecut a turnării în cochile. In prezent a­­cest procedeu înaintat este folosit la tur­narea a 14 repere. Turnarea în cochie a dat posibilitatea ca numai anul trecut să se realizeze la armături petrolifere o eco­nomie de 232 tone de oțel lichid. Anul a­­cesta la economia de oțel lichid realizată anul trecut s-au adăugat aproape 50 de tone. Productivitatea turnării în cochile este mul mai ridicată decît a celei în forme de pămînt. Timpul de turnare a fiecărei piese a fost redus cu ajutorul acestui pro­cedeu înaintat de peste 5 ori. Turnarea în cochile a influenţat creşterea productivită­ţii muncii pe întregul sector cu circa 20 la sută şi reducerea preţului de cost cu 15 la sută. Un nou succes al industriei noastre de maşini La începutul anului 1951 pe locul unde se află azi fabrica „Nicovala" din Sighi­şoara erau doar cîteva ateliere. In decursul aceluiaşi an au început să so­sească aici maşini sovietice de înaltă productivitate. Treptat, pe locul vechilor ateliere a apărut o fabrică modernă care avea să aducă un aport important în dezvoltarea industriei noastre.. Necesităţile fabricilor de cauciuc din ţară au pus în faţa colectivului de mun­că al fabricii „Nicovala“ sarcina de a trece la construirea unei prese de vulca­nizare, după cele mai înaintate cerinţe ale tehnicii. Cercetarea documentaţiei de specialitate, proiectarea pieselor prototipu­lui au început în entuziasmul general al inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor. Greutăţile ivite în proiectarea presei la posibilităţile noastre de producţie au ce­rut eforturi serioase din partea colectivu­lui de aei, dar ele au fost încununate de succes. Avîn­d sprijinul uzinelor „Steagul Ro­­şu“-Oraşul Stalin, „Mao Tze­dun“-Bucu­­reşti şi al celor de la Combinatul meta­lurgic Reşiţa, unde s-­au turnat principa­lele corpuri ale presei, colectivul fabricii ,,Nicovala“ a reuşit să creeze­­prima presă de vulcanizare automatizată, cu patru etaje, în greutate totală de 6.400 kg. Cu ajutorul ei se presează şi vulca­­nizează piese de cauciuc în matriţe de diferite forme şi dimensiuni. A. CROITORU Una din fruntaşele In Întrecerea socialistă ce se desfăşoară viu la fabrica „11 Iunie“ Găvana-Piteşti este Elena Lupuleac, pe care o vedem In clişeu. In ultimele luni, ea şi-a depăşit cu regu­laritate norma cu 40 la sută, dînd numai produse de calitatea I-a. (Fotografia de C. PETRE) Pentru nevoile social-culturale ai­ oamenilor muncii din patria noastră se ridică an de an noi aşezăminte, expresie a grijii părinteşti a partidu­lui şi guvernului. In clişeu, aspectul exterior al spitalului inaugurat anul acesta pen­tru minerii din Schitu-Goleşti. El dis­pune de mai multe secţii, printre care şi una chirurgicală, şi este înzestrat cu cel mai modern aparataj medical. (Fotografia de P. COZIA) In întîmpinarea marii adunări pentru pace de la Helsinki Mai sînt puţine zile pînă cind se vor întruni la Helsinki, în marea adunare mon­dială pentru pace, reprezentanţii tuturor popoarelor lumii. Acţiunile legate de lupta pentru pace care se desfăşoară în ţara noastră reflectă entuziasmul cu care po­porul nostru tot împină adunarea de la Helsinki. In cartierele oraşelor, în sate, se ţin sfaturi ale păcii, în care mii de ce­tăţeni iau poziţie hotărîtă împotriva atî­­ţătorilor­­la un nou război. In oraşul Constanta, comitetele de lup­tă pentru pace din cartiere au organizat în ultimele zile aproape 60 de sfaturi ale păcii la care au participat numeroşi ce­tăţeni. La sfatul păcii ţinut în casa gospo­dinei Dobriţa Ninescu, din str. căpitan Purec nr. 18, gospodina Silvia Pascu a vorbit despre succesul Adunării reprezen­tanţilor mişcării pentru apărarea păcii din R.P.R. La Tg. Mureş, comitetul regional de lup­tă pentru pace a convocat, în sala clubu­lui Trustului regional de construcţii, un mare miting în care secretarul comitetu­lui de luptă pentru pace al Regiunii Au­tonome Maghiare, Ion Bartha, a prezen­tat o dare de seamă asupra Adunării re­prezentanţilor mişcării pentru pace din ţara noastră. Vorbitorul a subliniat ade­ziunea unanimă a întregului nostru po­por la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat la Varşovia. In oraşul Bacău, numai în cartierul C.F.R. au fost organizate în ultimele zile 9 sfaturi ale păcii consacrate adunării mondiale pentru pace de la Helsinki. Par­ticipanţii au subliniat credinţa nestrămu­tată a oamenilor cinstiţi din întreaga lume că adunarea de la Helsinki va însemna un nou pas înainte spre menţinerea şi consolidarea păcii. Astfel de adunări şi sfaturi ale păcii închinate adunării de la Helsinki şi ulti­melor evenimente internaţionale legate de lupta pentru pace au avut loc şi în nume­roase comune şi sate din regiunea Bacău. La schitul Măgura, din munţii Vrancei, cei 33 de preoţi şi călugări s-au adunat într-un sfat al păcii. Ei au dezbătut ulti­mele evenimente internaţionale şi s-au le­gat să sfătuiască pe credincioşi să lupte pentru apărarea celui mai de preţ bun al omenirii, pacea. Batoze înzestrate cu alimentator Joi dimineaţa, pe poarta uzinei „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a ieşit primul lot de batoze înzestrate cu un aparat nou: alimentatorul. Aparatul se află aşezat pe platforma batozei. Toate batozele care se vor construi de acum înainte în această uzină vor avea alimentator. Pe lîngă protecţia împotriva accidentelor, alimentatorul aduce o creş­tere a productivităţii muncii, datorită fap­tului că batoza nu lucrează în pulsaţie, ci în mod continuu, cu ajutorul benzei transportoare şi al uniformizatorului. Ali­mentatorul contribuie la reducerea trepi­daţiilor batozei în timpul funcţionării, iar durata de timp dintre două reparaţii ca­pitale este prelungită. Munca oamenilor de pe platformă este mult uşurată. La realizarea noului dispozitiv au adus o contribuţie importantă inginerul Nicolae Ungureanu, maistrul Anghel Bîră, ca şi muncitorii Constantin Ciocşan şi Constan­­tin Stoica. Alimentatorul batozei a fost realizat după modelul alimentatorului sovietic tip MKC-1.100. Primele batoze cu alimentator produse de uzinele „Tudor Vladimirescu" au fost trimise S.M.T.-urilor Pogoanele, regiunea Ploeşti, Rupea, regiunea Stalin, Bonţida, regiunea Cluj, Paşcani, regiunea Iaşi, şi altor S.M.T.-uri. (Agerpres)

Next