Munca, august 1955 (Anul 11, nr. 2422-2445)

1955-08-02 / nr. 2422

Proletari din toate țările, uniți-vdl Anul XI. — nr. 2422 MARȚI 2 AUGUST 1955 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. 4 pagini — 20 bani Pentru buna pregătire şi desfăşurare a congreselor Sindicatelor , Ne aflăm în perioada de pregătire şi desfăşurare a congreselor Sindicatelor din ţara noastră, congrese ce reprezintă fo­rurile supreme de conducere ale sindica­telor pe ramuri de producţie. In perioada de pregătire a congreselor au loc în toate organizaţiile sindicale din întreprinderi, oraşe, raioane şi regiuni, adunări generale sau conferinţe. Membrii de sindicat dezbat, cu această ocazie, fe­lul în care organele sindicale şi-au în­deplinit sarcinile, fac propuneri de îmbu­nătăţire a muncii şi aleg pe cei mai buni dintre ei care să-i reprezinte la congrese. Comitetele centrale ale Sindicatelor pre­zintă la,conferinţe sinteze ale rapoartelor ce vor fi arătate în faţa congreselor şi pe marginea cărora membrii de sindicat dis­cută munca dusă de aceste comitete cen­trale. Toate acestea dau posibilitate ma­selor să-şi întărească controlul asupra conducătorilor, atrag masele largi la con­ducerea Sindicatului. Atragerea şi participarea membrilor de sindicat la pregătirea şi desfăşurarea con­greselor, la discutarea celor mai variate probleme,, dau posibilitate congreselor să ia hotărîrile cele mai juste pentru munca viitoare a Sindicatelor respective, fac ca în cadrul comitetelor centrale ce vor fi alese să Intre oamenii cei mai capabili — verificaţi de către mase în munca lor zil­nică — iubiţi şi stimaţi de ele. La congresele Sindicatelor din ţara noastră muncitorii sînt reprezentaţi de delegaţii aleşi de către ei prin vot secret. Ei analizează modul în care comitetele centrale ale Sindicatelor şi-au desfăşurat activitatea, cum au mobilizat şi ajutat pe oamenii muncii în lupta pentru traduce­rea în viaţă a hotărîrilor şi măsurilor ela­borate de partid, guvern şi C.C.S. privind dezvoltarea economiei naţionale ş­i ridica­rea continuă a nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Delegaţii la congrese constată încă o dată cu bucu­rie avîntul pe care l-a luat mişcarea sin­dicală din ţara noastră sub conducerea partidului. Ei constată cu satisfacţie că sindicatele îndeplinesc din ce în ce mai bine funcţia de curea de transmisie între partid şi masele largi muncitoare, că da­torită acestui lucru obţin succese din ce în ce mai remarcabile. •In mod deosebit însă, congresele au da­toria, să scoată la iveală cu curaj şi să analizeze, temeinic greşelile si lipsurile din activitatea sindicală, găsind căile cele mai juste si mai rapide de lichidare a acestora.­­ De aceea, se­cere ca pregătirea si des­făşurarea lor sa se facă la un înalt nivel politic, potrivit sarcinilor de răspundere pe care partidul le-a încredinţat sindica­telor.­­Membrii de sindicat trebuie să cu­noască importanta congresului Sindicatu­lui lor, să fie atraşi la discutarea proble­melor, să critice lipsurile, să facă propu­neri de îmbunătăţire a muncii. In acest scop, trebuie luate o serie de măsuri or­ganizatorice. In primul rînd, este necesa­ră o largă popularizare a congreselor în aşa fel încît fiecare muncitor să cunoască importanta acestui eveniment, să se pre­gătească si să participe la dezbaterile din cadrul adunărilor generale şi conferinţe­lor. Acestea să fie astfel pregătite încît oamenii să ştie din timp locul şi data a­­dunării, să cunoască ordinea de zi. Din­­ păcate, la unele întreprinderi nu s-au luat asemenea măsuri şi în consecinţă adună­rile generale nu s-au desfăşurat la nive­lul dorit. De pildă, la Atelierele de utila­je, drumuri şi poduri din Bucureşti, mem­brii de sindicat nu au cunoscut scopul a­­dunării generale şi din această cauză au venit nepregătiţi. La adunarea generală de la Spitalul Unificat din Sighet, de asemenea membrii de sindicat au fost anunţaţi în ultimul moment. Condiţia importantă ce se cere asigu­rării unei, largi participări la dezbaterile din conferinţe este aceea de a se prezenta o dare de seamă sau o sinteză cuprinză­toare, legată de specificul muncii din re­giunea sau întreprinderea respectivă. O astfel de sinteză sau dare de seamă tre­buie să fie făcută în spirit critic şi auto­critic pentru ca ea să dea indicaţii parti­cipanţilor asupra problemelor celor mai importante ce trebuie discutate. O astfel de dare de seamă creează condiţii priel­nice dezvoltării criticii de jos, dînd posi­bilitate maselor să ajute serios organele sindicale la îmbunătăţirea muncii pe vii­tor. Potrivit principiilor democraţiei munci­toreşti, statornicite prin statutul sindica­telor din R.P.R., fiecare membru de sindi­cat are dreptul să critice activitatea or­ganizaţiilor sindicale si a conducătorilor lor. Critica si autocritica constituie o lege de dezvoltare a activităţii sindicatelor noastre si toţi conducătorii sindicali sunt datori să creeze toate condiţiile ca ea să se desfăşoare nestingherit. Asigurarea tu­turor condiţiilor necesare desfăşurării cri­ticii de jos va aduce aportul cel mai în­semnat în îmbunătăţirea pe viitor a ac­tivităţii sindicale. S-au găsit însă unii conducători sindi­cali care au încercat să înăbuşe în adu­nări generale critica de jos. Tovarăşa Mali, preşedinte al comitetului sindical regional Bacău al Sindicatului lucrători­lor din poligrafie, artă şi instituţii de cul­tură, conducînd adunarea generală de la Teatrul de Stat­ Bacău a oprit pe tovară­şul Oleo de a critica comitetul de institu­ţie pentru lipsurile ce le avea în activi­tate. Ea a oprit de asemenea şi cuvîntul actorului Olaru. Aceasta constituie, o gravă încălcare a democraţiei sindicale, o abatere de la statut. Asemenea practici nu au ce căuta în stilul de muncă al acti­viştilor sindicali, ele sînt dăunătoare muncii. Din fericire, asemenea atitudini au devenit tot mai rare în organizaţiile noastre sindicale, dar trebuie luptat cu hotărîre pentru lichidarea lor deplină. Este nevoie ca sugestiile, criticile şi propunerile făcute de către participanţi în adunări generale sau conferinţe să fie a­­nalizate cu seriozitate și cele importante să fie trecute în raportul care va fi pre­zentat în fata congreselor de către comi­tetele centrale respective. Raportul Sin­dicatului muncitorilor sanitari prezentat în fata congresului a fost apreciat și a­­probat de acesta, tocmai pentru faptul că el a fost îmbogăţit cu criticile şi propune­rile făcute de către muncitori în adunările generale sau conferinţele pe întreprindere, raionale şi regionale care au precedat congresul, deoarece datorită acestui lucru el a căpătat o formă concretă, vie şi a cuprins şi tratat cele mai importante probleme ale ramurii respective. Deosebit de important este faptul ca delegaţii ce vor participa la congrese să aducă aici şi să ridice problemele cele mai importante ale muncitorilor pe care-i re­prezintă, dorinţele, năzuinţele şi nevoile lor. De aceea este necesar ca delegaţii aleşi pentru congrese să se consulte cu cei care i-au ales şi împreună să stabilească problemele ce vor trebui ridicate. Şi în acest scop, la colţurile roşii, la cluburi. Pe locurile de muncă, delegaţii aleşi pen­tru congrese trebuie să stea de vorbă cu muncitorii. In felul acesta, congresele vor dezbate cele mai importante probleme, vor putea lua cele mai juste măsuri, care să ducă la îmbunătăţirea muncii organizaţii­lor sindicale şi astfel ele să contribuie cu mai mult succes la îndeplinirea sarcini­lor trasate de partid şi guvern, pentru obținerea de noi victorii pe drumul în­floririi socialiste a patriei noastre. Din viaţa nouă a minerilor Scurt popas la Comăneşti Pornite de la mina Rafira, trecînd peste dealuri împădurite, primele fu­­niculare încărcate cu cărbune ajung în vale, la staţia de sortare. Aici îşi varsă povara. Trenuleţe, venite de departe, cară cărbunele opintindu-se ba la urcuşul spre Lăloaia, ba la tre­cerea Trotuşului. Ca şi în alte dimineţi, şuieratul lo­comotivelor, zborul neînaripat al­ funi­­cularului din aşezarea carboniferă Co­măneşti spun parcă localnicilor ră­maşi la suprafaţă „noroc bun“. E sa­lutul celor din subteran. ...In birourile minei Leorda se află doar cîţiva funcţionari. Inginerii, mai­strul principal, tehnicienii sînt în mină. Legătura între cei de jos şi cei de sus o asigură colivia. Cînd aceasta co­boară şi urcă neîncetat ducînd „goale“ şi înapoindu-se cu „pline“, atunci toate-s în ordine. Altfel... pînă adum nimic de semnalat. Ba este totuşi ceva. O spune, în lipsa altora, gazeta de perete. Brigăzile I-a, a 6-a, a 15-a conduse de Gheorghe Mutu, Mihai P­ău şi Ion Acatrinei îşi depăşesc zilnic normele cu 30—40 la sută. La suprafaţă se pregăteşte materia­lul lemnos, în subteran perforatoarele fac găuri în peretele negru, colivia coboară şi suie într-una. Totul arată că se munceşte de zor. Să lăsăm pe ingineri şi funcţionari să-şi continue munca şi s-o pornim prin aşezare. In sanatoriul de noapte Pe faţada casei o placardă : „Sana­toriul de noapte al întreprinderii car­bonifere Comănești“. După nume pare ceva spitalicesc. Interiorul este însă al unei case de odihnă. Camera în care pătrund are mobila de culoare odihni­toare, un dulap vernil, perdele de mă­tase, un covor moale pe jos, o glastră cu flori pe masă și cîteva paturi cu lenjerie sclipitor de albă. Intr­ur­ pat doarme Ion Petcu, într-altul stă cul­cat şi citeşte Mihai Scripcaru. Două generaţii de mineri. Mihai Scripcaru, ajutor de miner la mina Asău are 18 ani. Doarme şi mă­­nîncă la acest sanatoriu de 45 zile. Şi încă cu ce poftă mănîncă ! Ca un om sănătos. De altfel, nici nu-i bol­nav. L-au văzut medicii ceva mai slă­buţ şi l-au şi trimis la sanatoriul de noapte. Cu Ion Petcu e altceva. Are 45 de ani, din care 20 în meserie şi e suferind de stomac. Anul acesta a fost 21 de zile la Călimăneşti — dar poţi să te pui cu medicii atunci cînd aceştia se ţin de capul tău ? ! Mihai Scripcaru a băut de mult ca­feaua cu lapte. In curînd va lua şi prînzul pentru că va pleca la şut. Ion Petcu însă doarme; mai are timp pînă la schimbul lui. E un om cumpătat din fire, dar în sut e cam greu să te ţii după el. Zăvoi — Noul cartier al aşezării Un cartier de locuinţe de acelaşi tip. Acum vreo trei ani direcţia şi comitetul de întreprindere aveau ne­numărate cereri de locuinţe de re­cl­vat. Bănuiau ei că vor mai avea şi altele, dar nu s-au aşteptat ca tocmai Şramec Augustin să aibă nevoie de o casă nouă. Şi totuşi aşa s-a întâmplat. Anisia, sora unui bun prieten de-al său, venise din Suceava să-şi vadă fratele. Cu acest prilej l-a văzut însă şi pe Şramec. Cei doi tineri s au plim­bat împreună, au discutat şi s-au plăcut. După nuntă au stat în colonia Chiricel. S-au obişnuit atît de bine acolo, încît au refuzat să se mute de cîte ori li s-a repartizat casă. Pînă la urmă s-au mutat totuşi în cartierul Zăvoi unde s-au construit 52 de apar­tamente. Au avut însă un motiv serios. Se mărise familia — căpătaseră un băieţel blond. Altfel, aşa fericiţi cum erau, ar fi considerat mai departe ve­chea lor locuinţă o adevărată vilă. Ceva asemănător, e însă actuala lor locuinţă. Curticica cu flori, cele două camere, bucătăria, cămara, baia, toate sînt adevărate podoabe. Şi pentru toate acestea plătesc doar trei la sută din salariu. Acum au de gînd să-şi mobi­leze casa, aşa cum n-au apucat la ai lor. Şi este firesc. Sînt doar o familie de mineri din zilele noastre... Puţin mai departe, pe strada care n-are încă nici un fel de nume — dar căreia i s-ar potrivi acela al bună­stării — locuieşte Nicolae Ungureanu. După 25 de ani de minerit abia acuma şi-a creat cu adevărat o gospodărie. In dormitor un studio, radio, covoare şi peste tot cusături cum numai o mînă de femeie harnică — cum e soţia sa — poate lucra. In sufragerie domneşte aceeaşi ordine. In curte flori, legume şi zarzavaturi, păsări... In cartierul Zăvoi se răresc noi construcţii. Curînd vor fi gata alte 44 de apartamente muncitoreşti şi 15 lo­cuinţe individuale. Locatarii lor vor fi minerii cu familiile lor, cei ce sfrede­lesc adîncurile pămîntului scoţînd căr­bune la suprafaţă. Schimbul de mîine O şcoală nouă ca atîtea altele. Cori­doare liniştite, uşi masive de o parte şi de alta. Deodată răsună un cl­in­ chet de clopoţe. Intr-o clipă se stâr­neşte o animaţie de nedescris pe cu­loare, pe scări, în curte, de parcă ele­vii n-ar fi oameni în toată firea. Dar aşa-i la şcoală, te simţi copil. In re­creaţie se fac şotii de tot felul. Acum sînt 196 de elevi, înaintaşii lor, minerii mai bătrîni, n-au apucat ceea ce au ei astăzi. Să fi avut moş Frăţilă în tinereţe casă, masă, pro­fesori, îmbrăcăminte, bursă şi în luna a doua de şcoală 80 la sută din cîşti­­gul realizat în timpul practicii, n-ar fi îmbătrînit aşa de repede. Anul acesta au absolvit cursurile şcolii 291 mir­eni. In numai zece luni ei au învăţat meserie, nu glumă. Petre Percu, Mihai Gheorghiţă, Dumitru Vernica şi alţii lucrează cot la cot cu mineri vechi. Ba le-o iau şi înainte. Nu se supără nimeni că „ţîncii“ de azi sînt mai pricepuţi şi în privinţa cărţii. Unde să fi învăţat înainte minerii ce înseamnă o fracţie ordinară, o propo­ziţie simplă sau dezvoltată, depozi­tarea cherestelei şi alegerea lemnului de mină, verificarea armăturii şi al­tele? Azi însă, viitorii mineri învaţă. Au ore speciale şi profesori pentru fiecare materie.. ...Zilele trec, băieţii învaţă şi în cu­­rînd o nouă promoţie de mineri se va alătura înaintaşilor lor. Pînă atunci însă, n-ar fi rău — spun unii tovarăşi — ca întreprinderea carboniferă Co­măneşti să se intereseze ceva mai mult de şcoală. Unde se întîlnesc mai des minerii De dimineaţă delegaţii cu munca culturală au început să colinde gale­riile. S-au oprit într-un loc, apoi în altul, anunţînd peste tot sosirea an­samblului Teatrului de Stat din Bacău cu piesa „Nu-i totdeauna praznic“ de Ostrovschi. ...E seară. Către clădirea clubului „1 Mai“ se îndreaptă zeci de familii de mineri. Cu un an în urmă în ve­chea sală n-ar fi încăput nici un sfert din cel ce păşesc acum pe aleele as­faltate. Foaierul s-a umplut de lume. Mineri purtând haine de culoare în­chisă, soţiile lor îmbrăcate elegant discută în grupuri. Dar nu asta e principalul, ci că azi ei au posibilita­tea să cunoască operele lui Ostrovschi și ale altora, lucru pe care ei îl doresc din suflet. Parterul sălii de spectacole e plin. S-au ocupat toate cele şase sute de locuri. La balcon alte două sute. Re­flectoarele s-au aprins.^ Ultima bătaie de gong, cortina s-a ridicat şi repre­zentaţia a început. In alte săli se duce altă activitate. La bibliotecă, Vătafu şi Vasile Cio­­baniuc aleg cărţi. In mod normal nu-i greu de ales o carte, două, din 10.475 cîte are biblioteca. Cînd însă ai citit în patru luni peste o sută de cărţi noi e mai greu totuşi. Dar să-i lăsăm, vor găsi ei pînă la urmă. Alături, în altă sală, repetă mai încet ca de obicei corul. O fi A sala de repetiţie la primul etaj, dar cînd cele 60 de voci tinere răsună se aude pînă jos, în sala de spectacole. Aşa că repetiţiile se desfă­şoară „pianissimo“. Fanfara formată din 30 de persoane, orcnestra de coar­de de 12 persoane și echipa de dri­­sm­ repetă un voie. Sălile respective sînt tocmai în aripa cealaltă. Poate tocmai de aceea minerul Toma An­­ghelinei din fanfară suflă cu putere într-un instrument. In imensa sală de gimnastică e o liniște desăvîrşită. Cei ce îndrăgesc această disciplină sportivă, urmăresc cu atenţie cium un tânăr execută la unele diferite exerciţii. Funicularele încărcate coboară spre vale. Trenuleţele purtând aceeaşi po­vară ajung şi ele la staţia de sortare. Vin din ce în ce mai des cu cărbune de calitate. E şi firesc. Minerii întâm­pină ziua lor, „Ziua Minerului“, cu noi realizări, convinşi fiind că azi muncesc pentru ei, pentru viaţa lor fericită, pentru bunăstarea întregului popor. A. CROITORU In clişeu : Clubul minerilor din exploatarea carboniferă Comăneşti. Fotografia de GH. POPESCU Angajamentul a fost îndeplinit înainte de termen Colectivul întreprinderii 504 Construcţii Făgăraş se numără printre colecti­vele grupului de întreprin­deri din regiunea Stalin care au lansat chemarea la întrecere pentru a da patriei acumulări socialis­te peste plan. Luînd cuvîntul la cel de al IV-lea Congres al Sin­dicatului muncitorilor din construcţii şi industria materialelor de construc­ţii, preşedintele comitetu­lui de întreprindere de la 504 Făgăraş, Grecu An­drei, a anunţat în aplau­zele celor prezenţi că an­gajamentul de a da pa­triei 650.000 lei beneficii peste plan pînă la 23 Au­gust a fost îndeplinit îna­inte de termen, în preaj­ma Congresului. Această însemnată vic­torie a putut fi obţinută prin munca entuziastă a întregului colectiv al în­treprinderii 504 Construc­ţii Făgăraş. Deosebite au fost suc­cesele repurtate de lăcă­tuşii constructori conduşi de Dumitru Popa, care prin înlocuirea macaralei cu trolii la montaje meta­lice a economisit 30.000 lei, de brigada de dul­gheri a lui Iosif Kufleit­per, sprijiniţi de inginerul Kurt Mahat şi Mihai Du­mitru care în urma schim­bării procesului tehnologic la captarea Berivoi au realizat o economie de 73.000 lei. De asemenea în urma aplicării unor măsuri cum au fost turna­rea la locul de montaj a grinzilor de hale, schim­barea soluţiei la execuţia plăcuţelor de montaj, a secţiunilor la produsele la­minate la podul Berivoi, executarea a 50 metri li­niari de canalizare pentru ape industriale cu tuburi recuperate, s-a­u obținut e­­conomii însumând 100.000 lei. Minereu peste plan GHELAR (coresp. „Munca“). — Cobo­­rîm în mină cu tinerii mineri care intră în schimbul de onoare în cinstea Festi­valului de la Varșovia. Pretutindeni, în abataje, tinerii din brigăzile U.T.M. au început bătălia pentru îndeplinirea anga­jamentului de a extrage 100 tone minereu peste sarcina zilnică. ..Ne aflăm în abatajul 77 unde echipa minerului Arom Munteanu face armarea. Minerii Gheorghe Bilea, Aurel Vîrlan și Nicolae Avram sparg bulgării mari. A­­poi, pe cei buni îi asvîrle pe rostogol. Șeful echipei controlează cu grijă calita­tea minereului. Echipa sa a dat numai minereu de bună calitate. De la 1 la 28 iulie, în cinstea „Zilei Minerului“, echi­pa a extras 68 tone minereu peste plan. Trecem și în abatajul 76 unde lucrează echipa lui Toma Avram. Oamenii lui se­­ află în întrecere cu minerii din echipa lui Aron Munteanu. Pentru a-şi îndeplini an­gajamentul luat, ei trebuie să realizeze astăzi o normă și jumătate. Şi o vor face. Echipa minerului Lup Ioachim mun­ceşte cu mult spor. Cu 43 la sută a ex­tras ea pînă la 28 iulie mai mult minereu peste prevederile planului. In ziua schimbului de onoare, echipele conduse de Lup Ioachim, Aron Mun­teanu şi Toma Avram au realizat, aşa cum se aştepta, cite două norme. La sfîr­­şitul schimbului de onoare tinerii mineri au trimis jurnaliştilor Hunedoarei un tren de linie îngustă cu o încărcătură de 130 tone minereu extras peste plan. Munca rodnică a brigăzilor de tineret a contribuit mult ca mina Ghelar să reali­zeze pînă la 28 iulie planul de producţie lunar în proporţie de 100.63 la sută iar productivitatea muncii să sporească cu 8 la sută faţă de cea planificată. ÎN NUMĂRUL DE AZ!! ÎNAINTEA CONGRESELOR SINDICATELOR -­ M. Font ! Ajutorul oamenilor muncii în pregătirea congresului. D. Vlăsceanu: Munca culturală în dez­baterea conferinţei (pag. 2-a) DIN ŢARA SOCIALISMULUI VICTORIOS — A. Rojnov: Sărbătoarea poporului moldovenesc (pag. 2-a) Răspuns la întrebările cititorilor: Concursul de Ino­vaţii — un sprijin preţios în lupta pentru acumulări socialiste . (pg­. 2-a) DESCHIDEREA CELUI DE AL V-LEA FESTI­VAL MONDIAL AL TINERELULUI ŞI STUDENŢI­LOR — Ticu Sim­ion: Sub semnul prieteniei frăţeştii Cu gîndul la tine, Varşovie­­ (pag- 3-a), E. Marton : Un sfat al păcii (pag- 3-a) Calendar cultural (pag. 3-a), Ordinul Ministrului Apărării a­ U.R.S.S. cu privire la retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Aus­triei ' (pag. 4­) a In cinstea zilei de 23 August Spre noi succese în industrie agricultură Sporesc acumulările socialiste Din diferite regiuni ale ţării sosesc noi veşti care arată munca entuziastă ce te desfăşoară în întreprinderi pentru sporir­ea acumulărilor socialiste peste plan. Colectivele întreprinderilor din regiunea Craiova au realizat până acum­ acumu­lări socialiste peste plan în valoare de aproape 6 500.000 lei. Cu aceste acumulări se pot confecţiona 2.000 de grape cu colţi, 100 de greble mecanice, 200 de maşini pen­tru împrăştiat îngrăşăminte, 31 de transformatori de 1.000 kwa, 27 de motoare elec­trice de 130 kw., 25 de electrocare şi 502 semănători de cereale. Succese însemnate în ridicarea rentabilităţii Întreprinderilor au obţinut colectivul fabricii „Electroputere" care a realizat în numai 45 de zile economii în valoare de 150.000 lei şi cel al uzinei „7 Noiembrie“ care a dat pînă acum acumulări socialiste peste plan în valoare de peste 100.000 lei. Rezultate bune au obţinut şi muncitorii întreprinderii textile „Independenţa“, Fabricii de ţigarete din Tg. Jiu, fabricilor de confecţii „Tudor Vladimirescu“ şi „I. C. Frimu“ etc. Şantierele de construcţii oferă largi posibilităţi de sporire a acumulărilor socia­liste. Pe şantierele de la Podari, Tg. Jiu, Schitul Goleşti, pe cel de la Institutul A­­gronomic, de la blocurile muncitoreşti din Craiova, se încearcă noi posibilităţi de înlocuire a materiei prime scumpe. S-a găsit, şi este folosită la toate lucrările, solu­ţia de înlocuire a pastei de var la mortarul de zidărie, cu argilă. Folosind acest pro­cedeu, preţul de cost al lucrărilor de zidărie a scăzut cu 40 la sută. De la începutul anului constructorii de pe şantierele amintite au economisit 40 vagoane de ciment, 120.000 de cărămizi, carton asfaltat şi alte materiale de construcţie. Acum, construc­torii caută noi surse de venituri pentru a realiza pînă la 23 August angajamentul de a da statului, peste plan, acumulări socialiste in valoare de 600.000 lei. Tinerii din regiunea Stalin au realizat până acum acumulări socialiste peste plan de mai mult de 1.600.000 lei. Sub lozinca „Cu­ mai multe acumulări socialiste peste plan“, brigada complexă de economii de la uzinele „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, de pildă, a realizat economii egale cu preţul de cost a 14 autocamioane. Pînă acum, tinerii din regiunea Stalin au strîns 1.900.000 kg. de fier vechi. (Agerpres). E minunată culturi porumbului la secţia Il-a a G.A.S. Jegalia, regiunea Constanţa. Semănat în ogoare bine lucrate, îngrijit şi ferit de buruieni, porumbul a crescut înalt şi se dezvoltă foarte bine. A apărut spicul şi mătasea ştiu­­lefilor, semn că se apropie vremea pole­nizării. In clişeu, directorul gospodăriei Zap­oro­­jan Ion şi şeful sec­­ţiei a doua Moldo­­veanu Alexandru (cel din dreapta) cercetând cu atenţie cultura po­rumbului pentru a de­termina timpul începe­rii polenizării artifici­ale suplimentare. FOTO E. SIRZEA Cu ajutorul oamenilor muncii de la oraş© IAŞI (coresp. „Munca“). „ Ln str­îngere­a la timp a recoltelor de păioase sînt direct interesaţi toţi oamenii muncii din patria noastră. Iată de ce în ultimele două duminici peste 5.000 de muncitori, funcţionari şi tehnicieni din în­treprinderile şi instituţiile oraşului Iaşi s-au deplasat în gospodăriile agricole de stat Popricani, Războeni, Bucium şi Broş­­teni precum şi în gospodăriile agricole colective din comunele Comarna, Podu Iîoadei şi altele, pentru a ajuta muncitorii din agricultură la strîngerea grabnică şi fără pierderi a recoltei. In afară de a­­cestia, alti aproape 2.000 oameni au lucrat cîte 10 zile efectiv la muncile de seceriş. In fruntea acestei acţiuni patriotice s-au situat muncitorii si funcţionarii de la A­­telierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, întreprin­derea metalurgică „23 August“, T.A.P.L. şi Direcţia Regională C.F.R. La gospodă­ria agricolă de stat Războeni, muncitorii fruntaşi de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pin­­tiliş“ care lucrează aici la seceriş, s-­au constituit într o brigadă în fruntea căreia se află muncitorul Guzgă Anton. Această brigadă a pornit întrecerea socialistă che­­mind să i se alăture o altă brigadă con­stituită după exemplul ei din muncitoarele textiliste de la fabrica „Țesătura“. In ul­timele 4 zile de lucru brigada C.F.R.-iști­­lor a întrecut cu 7 la sută, brigada da textil­iste condusă de tovarăşa Agavrilei Elena. Şi oamenii muncii din oraşele Vaslui, Paşcani, Huşi au dat un preţios ajutor voluntar la strînsul recoltei. Datorită a­­cestui sprijin colectivele gospodăriilor agricole de stat Laza, Moara Grecilor, Paşcani şi Popricani au terminat com­plet recoltarea griului. Fruntaşi p­e regiune In regiunea Ploeşti muncitorii din gos­podăriile agricole de stat Malu, Răsad, Urziceni, Bilciureşti, Valea Călugărească au terminat secerişul orzului şi griului. Sprijinite de mecanizatorii din S.M.T.-uri şi folosind forţe proprii, un număr de 45 de gospodării agricole colective, 123 de întovărăşiri agricole si peste 100 de comune au terminat recoltatul. Fruntaş de regiune este raionul Mizil care a rea­lizat peste 98 la sută din plan, urmat de raioanele Urziceni şi Pogoanele unde s-a recoltat peste 96 la sută din suprafaţa in­­sămîntată cu păioase. Intre combineri se desfăşoară o însu­fleţită întrecere pentru obţinerea titlului de „cel mai bun combiner din regiune“. Pînă în prezent, în frunte este combinerul Gheorghe Mantu de la gospodăria de stat ■Cilibia care a recoltat zilnic în medie 25—30 tone cereale boabe. Realizări în­semnate au­ și combinerii Ion Marin de la gospodăria de stat Podinu și Gheorghe Șurubaru de la gospodăria de stat Săhă­­teni. (Agerpres)

Next