Munca, octombrie 1955 (Anul 11, nr. 2472-2497)
1955-10-01 / nr. 2472
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XI, nr. 2472 Sîmbătă 1 octombrie 1955 4 pagini 20 bani Salut frăţesc marelui popor chinez! ■ ^Marele popor chinez de 600 milioane sărbătoreşte astăzi cea de a 6-a aniversare a istoricei victorii a revoluţiei în China şi a proclamării Republicii Populare Chineze. Sărbătorirea zilei de 1 octombrie 1949 — această dată memorabilă — constituie pentru eroicul popor al Chinei prilejul de a-şi manifesta entuziasmul si încrederea fată de bilanţul strălucit al celor 6 ani de muncă liberă si rodnică, fată de minunate« perspfrc,tive ale viitorului socialist pe care şi-l ■ construieşte. După victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, cea mai grea lovitură dată capitalismului internaţional a fost triumful revoluţiei chineze, smulgerea Chinei din cătuşele robiei imperialiste făurirea statului democrat-popular de 600 milioane de oameni. Biruinţa revoluţiei populare înfăptuită sub conducerea Partidului Comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, alăturarea Chinei Populare lagărului socialismului, exercită o înrîurire uriaşă asupra întregii desfăşurări a evenimentelor internaţionale. Istorica victorie a revoluţiei din China a schimbat, îndeosebi, întreaga situaţie din continentul asiatic. Eliberarea poporului chinez de sub asuprirea imperialistă şi de sub exploatarea marilor capitalişti vînduţi intereselor străine, istoricele succese obţinute în dezvoltarea R. P. Chineze, au constituit şi constituie o puternică forţă de atracţie pentru toate popoarele care luptă să-şi cucerească libertatea şi independenţa. Constituţia Chinei Populare, prima constituţie democratică din istoria milenară a poporului chinez, este de asemenea o pildă însufleţitoare pentru popoarele însetate de libertate si independentă din Asia si Africa. De 6 ani, sub soarele regimului democrat-popular, marele popor chinez, cîrmuit cu înţelepciune de Partidul Comunist, se afirma în Asia si în întreaga lume, umăr la umăr cu toate ţările lagărului socia- P®, un puternic factor de pace. Prestigiul internaţional uriaş si respectul profund, cîştigate de R.P. Chineză în acest răstimp pe arena politicii mondiale, sînt datorate şi succeselor ei cu adevărat măreţe pe care Ie obţine în opera de construcţie paşnică si de transformare a ţării dintr-un stat fărîmiţat şi înapoiat, semicoloniali, intr-unul puternic, unit, cu o industrie în continuă dezvoltare şi o agricultură cu o înaltă productivitate. Intr-un timp extrem de scurt a fost refăcută economia şi, în pofida născocirilor duşmanilor R. P. Chineze, care preziceau falimentul nouluistat democrat-popular, aceasta_ tară a păşit cu succes pe calea industrializării. O mărturie elocventă a înfăptuirii cu succes a planului cincinal (1953—1957), o constituie cifrele deosebit de grăitoare cuprinse în comunicatul Direcţiei de Stat de Statistică a R. P. Chineze cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare a economiei nationale a republicii pe anul 1954. In comunicat se arată că planul producţiei întreprinderilor de stat, cooperatiste si mixte (de stat — particulare) pe anul 1954 a fost depăşite1 ,6 la sută. Producţia globală industrială (cu excepţia producţiei meşteşumăreşti) a crescut faţă de anul 1953 cu 17 la sută. Totodată întreprinderii industriale de stat au sporit producţia cu 27 la sută faţă de anul precedent. In anul 1954 s-a început si s-a continuat construcţia a 411 obiective industriale mari, dintre care 139 au intrat îm funcţiune. In ritm rapid şi pe o scară cu adevărat impresionantă se desfăşoară munca de culturalizare a maselor largi populare. Lumina culturii pătrunde în fiecare colţ al ţării prin intermediul a mii de case de cultură, de caravane cinematografice, de biblioteci volante, prin marele număr de şcoli. Aproape 300.000 de studenţi au învăţat anul trecut în institutele superioare. Guvernul popular şi Partidul Comunist acordă o mare atenţie îmbunătăţirii nivelului material al populaţiei. Cu un uriaş avînt creator, poporul chinez înfăptuieşte construcţia economică, concerntrîndu-se asupra dezvoltării industriei grele; la sfîrsitul cincinalului in China se vor topi peste 4 milioane tone otel, va spori de peste 2 ori producţia de energie electrică, aproape de 2 ori cea de cărbune, de peste 7 ori producţia de generatori electrici. China va construi automobile, tractoare, locomotive, combine cerealiere şi de inimă, sute de noi tipuri de maşini şi maşini-urnelle despre producţia cărora nici nu putea fi vorba în China veche. Va creşte considerabil producţia de culturi tehnice şi cerealiere. Aceste perspective vor fi înfăptuite cu ajutorul frăţesc şi multilateral al U.R.S.S. şi printr-o colaborare economică largă cu ţările de democraţie populară. Multilateralul ajutor sovietic asigură dezvoltarea rapidă a economiei R.P. Chineze şi ritmul rapid al construcţiei sale industriale socialiste In cei 6 ani de existenţă, statul democrat-popular chinez şi-a cîştigat un imens prestigiu în Asia şi în întreaga lume. Este cunoscut rolul însemnat al R. P. Chineze la încheierea armistiţiului în Coreea, ca şi contribuţia sa preţioasă la conferinţa de la Geneva, care a dus la încetarea focului în Indochina. Evenimentele din ultimii ani au dovedit că fără participarea R. P. Chineze nu poate fi pe deplin rezolvată nici o problemă internaţională importantă, împreună cu India şi Birmania, China Populară s-a pronunţat pentru cele cinci principii ale coexistenţei la care s-au alăturat multe tari din Asia, Europa şi Africa. Istorica conferinţă de la Bandung a tarilor din Asia şi Africa a arătat concludent că R. P. Chineză împreună cu India, Birmania, Indonezia şi alte tari se manifestă şi acţionează ca un factor important în dezvoltarea relaţiilor internaţionale în spiritul păcii, înţelegerii reciproce şi al colaborării strînse, împotriva faptelor, împotriva situaţiei obiective—care arată că R. P. Chineză creşte, se măreşte şi învinge, că ea joacă in Asia un uriaş rol politic, iar în întreaga lume se evidenţiază ca o mare putere , în dispreţul oricărei logici, şi în pofida prevederilor Cartei O.N.U., cercurile agresive continuă să pună piedici în calea restabilirii drepturilor internaţionale legitime ale R. P. Chineze în O.N.U. Poporul Chinez are un proverb: numai un orb nu poate vedea muntele Tăişan. Este cu totulnefiresc ca în situaţia în care zeci de ţări, printre care două mari puteri — U.R.S.S. şi Anglia — au stabilit relaţii diplomatice şi comerciale cu R. P. Chineză, să existe încă unii oameni care nu numai că nu văd Taisanul dar, în general, nu vor să observe nici tara in care se găseşte acest munte. In actuala situafie internaţională, Republica Populară Chineză — mare putere asiatică şi mondială — nu mai poate fi împiedicată multă vreme, prin manevre artificiale, să-şi ocupe locul ce i se cuvine în O.N.U. îmbunătăţirea activităţii acestui for internaţional al naţiunilor lumii şi rezolvarea de către acesta, în spiritul Cartei sale şi conform intereselor păcii, a multora din marile probleme ce-i stau în faţă depinde în mare măsură de lichidarea situaţiei anormale care se mai menţine prin nereprezentarea R.P. Chineze în O.N.U. Dacă ON.U. va acţiona în „spiritul Genevei“, dacă R.P. Chineză îşi va ocupa locul că pe drept i se cuvine în acest mare for internaţional, se va face un hotărîtor pas înainte pe calea rezolvării problemelor nereglementate ale Asiei şi Extremului Orient, pe calea instaurării unei păci trainice în lume. Opinia publică mondială protestează împotriva faptului că cercurile interesate în menţinerea încordării internaţionale cutează să mai sprijine jalnica adunătură dankaisistă şi împiedică în felul acesta îndeplinirea legitimei aspiraţii a poporului chinez, alipirea paşnică a insulei Taiwan şi a insulelor Penhu'edao (Pescadore) — străvechi teritorii chineze. Popoarele lumii apreciază pe bună dreptate faptul că împreună cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară, R. P. Chineză desfăşoară o luptă continuă pentru întărirea păcii, pentru înlăturarea pericolului de război, pentru progresul întregii omeniri. Cea de a 6-a aniversare a proclamării R.P. Chineze găseşte poporul chinez strîns unit în jurul partidului şi guvernului său, în plină desfăşurare a nesecatelor sale forţe creatoare puse în slujba înfloririi patriei, a progresului şi a apărării păcii. Poporul român, care se simte legat de poporul frate chinez printr-o indestructibilă comunitate de interese si năzuințe, îi urează succese noi în lupta pentru construirea socialismului, pentru întărirea păcii si colaborării internationale. TELEGRAME Tovarăşului MAO TZE-DUN preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat şi Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, permiteţi-ne, dragi tovarăşi, să vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor chinez, cele mai călduroase felicitări şi urări din partea poporului şi guvernului român. Dorim din toată inima poporului frate chinez ca sub conducerea Partidului Comunist Chinez să obţină noi şi măreţe succese în opera de construire a socialismului pentru înflorirea şi fericirea Republicii Populare Chineze, pentru întărirea păcii în Asia şi în lumea întreagă. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Preşedintele Consiliului de Miniştri Naţionale a Republici Populare Romíne al Republicii Populare Romíne Dr. PETRU GROZA GH. GHEORGHIU-DEJ Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romíne SIMION BUGHICI La preparaţia de cărbune din Lupeni La preparaţia din Lupeni unde a intrat recent în funcţiune o nouă instalaţie modernă, capacitatea de prelucrare a cărbunelui brut s-a dublat şi în acelaşi timp timpul de prelucrare a fost redus considerabil. Noua instalaţie a determinat schimbarea radicală a condiţiilor de lucru si a procedeelor de recuperare a cărbunelui cocsificabil. Intreg procesul tehnologie este automatizat. Colectivul din care fac parte maiştrii Iosif Wapschi, Ion Vochină, Gh. Enciu, Dumitru Bădescu, Cosma Crîsnic, muncitorii Adalbert Sedlac, Constantin Dumitrescu, Anastase Gaia si alţii si-a însuşit intr-un timp scurt tehnica funcţionării instalaţiilor complexe, precum şi noile procedee de lucru. Drept rezultat, la preparaţia de cărbune din Lupeni, procentul de recuperare a cărbunelui cocsificabil din cărbune brut a crescut de aproape 3 ori faţă de realizările obţinute înainte de intrarea în funcţiune a noii instalaţii. Astfel cocseriile din Hunedoara şi Reşiţa primesc de 2 sau 3 ori mai mult cărbune cocsificabil, iar depourile C.F.R. si termocentralele electrice primesc de asemenea cantități sporite de combustibil. Munca rodnică a colectivului de la preparația din Lupeni se oglindește în depăşirile de plan din lunile august şi septembrie. Ajutorarea celor rămaşi in urmă Iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „Îi Decembrie" din Bucureşti, de ajutorare a celor rămaşi în urmă, este urmată cu succes de către muncitorii atelierelor C.F.R. „Gheorghe Apostol“ din Galaţi. Iată în clişeul nostru pe strungarul fruntaş Mircea Mihălceanu (stingă), ajutînd in deprinderea meseriei pe tînărul Gheorghe Davidescu. (Fotografia de E. SIRZEA) Hala ţesătoriei, vastă şi luminoasă, le întîmpină cu zgomotul caracteristic produs de sulele de războaie de ţesut. Zumzetul acesta continuu şi mişcările sprintene ale harnicelor ţesătoare imi dau impresia că te afli intr-un imens stup de albine. Privirea-mi aleargă peste şirurile lungi de maşini. Caut să-mi dau seama cam unde ar putea fi secţia de ţesut rapid, care a luat fiinţă aici, la „Industria Textilă“-Lugoj, cu mai bine de un an in urmă şi despre care auzisem multe lucruri interesante. In zadar scrutam insă depărtările, căci secţia cu pricina era chiar in fata mea, aproape de intrare. Lucrul acesta mi-l făcu cunoscut, cu multă mindrie in glas, tînărul inginer Ion Giurgiu: — Aceasta-i secţia noastră de resut rapid. La prima vedere, nu se deosebeşte cu nimic de celelalte, dar rezultatele obţinute in producţie vorbesc de la sine. Intr-adevăr, nimic extraordinar Cu acelaşi calm şi siguranţă, ca şi cum ar lucra la oricare alt război de ţesut, îşi supraveghează maşinile Toth Rozalia şi Ecaterina Weissman. Cu aceeaşi stăpînire de sine lucrează tinerele Maria Oprovici, Florica Chiţan şi Elena Bacoviţeanu, venite nu de mult de la şcoala profesională. Doar privirile lor agere urmăresc cu mai multă atenție jocul neastâmpărat al ițelor şi acel „du-te-vino" al suveicilor, ce străbat acum rostul urzelii de 200 de ori pe minut, în loc de 180 ori. Am aflat că lună de lună secţia de țesut rapid produce, în comparaţie cu celelalte secţii, mii de metri ţesături in plus. Astfel, numai în luna august a dat cu peste 7.000 de metri mai mult decit secţia a 8-a. Să măreşti viteza războaielor de tesut de la 150—160 turaţii pe minut, pînă la 180—200 turaţii, nu e un lucru simplu, mai ales că majoritatea lor sunt de construcţie destul de veche. „O idee îndrăzneaţă, dar cu puţine şanse de realizare", şi-au spus cei mai mulţi tehnicieni din fabrică atunci cînd conducerea sectorului ţesătorie le-a pus în faţă, pentru prima oară, această problemă. Şi totuşi, fiecare şi-a dat seama că nu se poate neglija o rezervă atît de importantă de creştere a productivităţii muncii. Si cum experienţa in această direcţie exista deja, căci textiliştii sovietici şi maghiari au obţinut rezultate însemnate in ceea ce priveşte mărirea vitezei războaielor de ţesut, s-a început studierea documentaţiei tehnice. Aşa au pornit la treabă tehnicienii sectorului, avînd şi sprijinul unui colectiv de tehnicieni de la Institutul de Cercetări al Industriei Uşoare. Printre primii care au îmbrăţişat cu căldură ideea măririi vitezii războaielor de țesut a fost şi maistrul ţesător loan Lung. — Ne aşteaptă o muncă grea. Rudi — se adresă el tînărului său ajutor Szerekes Rudolf. — Dar ai să vezi ce satisfacţie vom avea după ce ne vom îndeplini sarcina. Acum, să vedem cu ce începem? — Eu cred că In primul rind trebuie să lămurim ţesătoarele asupra importantei măsurii pe care vrem s-o aplicăm. Şi, cel mai nimerit ar fi să începem cu războaiele la care lucrează fruntaşa Toth Rozalia. Ea o să înţeleagă mai repede. — Asta fără doar şi poate — spuse maistrul. Şi comitetul sindical se va ocupa de această treabă. Eu insă m-am gindit la altceva. Războaiele trebuie reglate cu cea mai mare exactitate pentru ca să poată lucra în bune condiţii, cu viteze mari. Aşa că e cazul să punem în practică cu toată seriozitatea şablonarea lor după metoda Ilicev— Vlasov. Munca începu de îndată. In scurt timp şi cu ajutorul maiştrilor din celelalte schimburi, pe războaiele din secţie apărură treptat tăbliţe cu inscripţia: „Şablonat după metoda Ilicev-Vlasov". Aceasta a permis să se treacă apoi la mărirea turaţiilor maşinilor, după caz, la 180, 190 şi la 200 pe minut. ★ Chiar dacă n-ar fi fost organizatoare de grupă sindicală, Toth Rozalia s-ar fi simţit obligată să arate şi celorlalte tovarăşe de muncă avantajele ce se obţin de pe urma lucrului la războaiele cu turafia mărită şi mai ales importanţa acestui fapt pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie al întregii întreprinderi. Cu atît mai mult deci a făcut aceasta in calitatea ce o deţine, folosind în acest scop consfătuirile de producţie. Ea a arătat că înainte reuşea să realizeze zilnic la fiecare război 65-70 mii bătăi, iar după mărirea turafiei a început să facă 80—81 mii bătăi pe zi, sporindu-şi şi salariul în mod corespunzător. Treptat, alte şi alte ţesătoare au cerut să se mărească turafia războaielor. Toth Rozalia şi-a dat seama că nu e suficient să antreneze întreaga grupă sindicală la această acţiune, atîta timp cit unele muncitoare mai obţineau rezultate slabe în producţie. De aceea ea a iniţiat în grupă sprijinirea celor cu mai puţină experienţă de către fruntaşele în producţie. Ajutorarea celor rămase în urmă a devenit astfel un obiectiv de frunte şi în întrecerea ţesătoarelor din celelalte grupe ale secţiei rapide. Sidonia Badiu, Ana Fergala, Biro Rozalia şi altele au primit ajutor din partea unor fruntaşe ca Ecaterina Weissman, Elena Cebzan, Maria Oprovici. Astăzi, nici o muncitoare din secţia de ţesut rapid nu rămîne sub normă, iar planul acestei secţii este îndeplinit şi depăşit, lună de lună. La început unii şi-au dat cu părerea, bine, să zicem că va spori producţia, dar asta va fi în dauna calităţii. Previziunea lor a fost dezminţită de succesele obţinute de colectivul fabricii „Industria Textilă“-Lugoj în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor. Planul de calitate este îndeplinit cu regularitate. In iulie, de pildă, el a fost realizat în proporţie de 103,5 la sută, în august cu 104,4 la sută. Calitatea superioară a produselor acestei întreprinderi a făcut posibilă îndeplinirea integrală şi chiar depăşirea planului de desfacere, ceea ce a contribuit in măsură importantă la sporirea acumulărilor băneşti. La aceasta, un aport de seamă a adus şi secţia de ţesut rapid. ...Cu un an în urmă, 22 de războaie cu viteză mărită formau scheletul secţiei rapide. In prezent, din cele 62 războaie care sunt aici, nici unul nu are o turaţie mai mică de 170. Totodată, numeroase războaie din celelalte secţii ale fabricii au primit viteze mărite. Poate nu va trece mult timp şi se va putea vorbi despre „Industria Textilă“Lugoj ca despre „fabrica de ţesut rapid". I. LUPU Noi acţiuni în cadrul „Lunei curăţeniei In întreaga ţară se desfăşoară „Luna curăţeniei“ la care iau parte mii de oameni ai muncii din fabrici şi instituţii, şcoli, magazine, din cartiere. In cadrul acestei mari acţiuni de curăţenie şi înfrumuseţare a oraşelor sunt organizate zilnic zeci de conferinţe cu subiecte privind păstrarea igienei, se prezintă filme documentare. In raionul Gh. Gheorghiu-Dej din Capitală, de pildă, asemenea conferinţe la care au luat parte pînă acum aproape 2.000 de cetăţeni au fost organizate în toate căminele culturale din comunele de subordonare raională şi la bibliotecile de cartier. Numeroase conferinţe au fost ţinute şi în celelalte raioane ale Capitalei. In acelaşi timp, în întreprinderi şi instituţii, în şcoli au loc consfătuiri, se organizează convorbiri şi consfătuiri în legătură cu prevenirea bolilor şi curăţenia oraşului. Astfel de acţiuni au fost organizate la F. C. „Gheorghiu-Dej“, „Clement Gottwald“, I.CA.S.Berzei, Atelierele „9 Mai“ şi alte întreprinderi din Capitală-Zeci de grupe sanitare efectuează o largă acţiune de depistare a cazurilor de îmbolnăviri, de educare sanitară a maselor de cetăţeni In urma activităţii grupelor sanitare din circumscripţia sanitară 112, raionul V. I. Lenin, de exemplu, zeci de cetăţeni de pe străzile din această circumscripţie au participat la acţiunea de strângere şi ardere a gunoaielor, au văruit gardurile. In acelaşi timp cu sarcinile curente, I.C.A.S.-ul şi-a intensificat acţiunea de spălare şi măturare a străzilor. Pînă acum a fost curăţată o suprafaţă de peste 2.500.000 m.p. de străzi. O serie de gropi de gunoaie care constituiau focare de Infecţie s-au închis, iar ritmul de ridicare a gunoaielor a crescut în ultimele zile. Totodată s-a intensificat acţiunea de păstrare a igienei în unităţile comerţului de stat şi de alimentaţie publică. Controlul de educaţie sanitară al Ministerului Sănătăţii a iniţiat în cadrul acestei „Luni a curăţeniei" o largă activitate de educare sanitară a maselor. Sunt în curs de difuzare peste 1.300.000 de exemplare de afişe conţinînd sfaturi de păstrare a igienei precum şi peste 370.000 de broşuri privind prevenirea bolilor. De asemenea, în principalele cinematografe din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara,rulează acum un jurnal documentar avînd ca temă păstrarea curăţeniei. Peste 5.000 de diapozitive au fost instalate în vagoanele de cale ferată şi tramvaie, în autobuse şi în locurile foarte frecventate. Tot cu prilejul „Lunii curăţeniei“ s-au difuzat caselor de educaţie sanitară, Crucii Roşii, Sanepidurilor, 200 de diafilme cu privire la igiena individuală. In prezent, se află în ultimul stadiu turnarea filmului de scurt metraj „Igiena la sate“, care va rula pe ecranele tuturor cinematografelor din ţară. Zilele acestea pornesc în toată ţara 55 de expoziţii volante „Igiena la sate“, cuprinzînd numeroase panouri şi planşe. (Agerpres). . Organizarea de excursii turistice în circuit in iniţiativa Consiliului Central al Sindicatelor, Ministerul Căilor Ferate a pus de curînd în vînzare bilete de călătorie în circuit. Acest nou sistem de excursii permite maselor de oameni ai muncii ca în condiţii confortabile şi avantajoase să viziteze cele mai pitoreşti regiuni ale ţării. Astfel, s--au alcătuit 14 circuite care cuprind aproape în întregime staţiunile climaterice şi balneare precum şi staţiunile de acces la bazele turistice ale Consiliului Central al Sindicatelor în cadrul unei singure călătorii excursioniştii pot face pînă la 12 întreruperi în decursul cărora au posibilitatea să viziteze regiunile respective. De exemplu, excursioniştii care vor să admire frumuseţile munţilor Făgăraş şi ale Văii Oltului au posibilitatea să facă acest lucru în cadrul unei călătorii turistice în circuit. Pentru aceasta trebuie sa se înscrie la Biroul de Turism şi Excursii cu cel puţin 10 zile înainte de începerea călătoriei. înscrieri pentru astfel de călătorii primesc Birourile de Turism şi Excursii din : Bucureşti, Oraşul Stalin, Oradea, Cluj, Satu-Mare, Arad, Timişoara, Craiova, Iaşi, Sibiu, Ploeşti, Tg. Mureş, Petroşani, Reşiţa, Piteşti, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Suceava. Pe baza înscrierilor la Biroul de Turism şi Excursii, Birourile oficiale de voiaj respective eliberează bilete speciale cu o valabilitate maximă de o lună de zile. Odată cu biletele speciale C.F.R. excursioniștii primesc si 4—6 bilete de dormit ce pot fi utilizate la oricare din cabanele de pe traseul călătoriei în circuit. In total tariful călătoriei este foarte avantajos, însemnînd o economie pînă la 40% fată de tariful normal. Cei care vor să plece pe circuitul I: Bucureşti — Mîneciu ; Mneciu — Oraşul Stalin; Oraşul Stalin — Făgăraş; Făgăraş — Sibiu; Sibiu — Piteşti; Piteşti — Gîmpulung; Gîmpulung — Bucureşti, au posibilitatea să viziteze regiuni deosebit de pitoreşti. De asemenea, celelalte 13 circuite oferă excursioniştilor prilejul să cunoască şi alte frumuseţi ale patriei. Aceste călătorii turistice pot fi începute din oricare stafie de pe circuit. DIN TOATE COLŢURILE PATRIEI Primul span, la fluierul sirenei ~ ------------ r*--------* — ----------------- La început nu m-am putut dumiri cu care anume din cei doi tineri aflaţi în faţa mea trebuia să vorbesc. Semănau leit, ca două picături de apă. Grea încurcătură. Am chibzuit: cel în haine de lucru trebuie să fie strungarul pe care-l caut, iar celălalt in haine de oraş ştiu eu cine ?... Greşisem. Era tocmai invers, Ion şi Vasile Ghiulţu sunt fraţi gemeni şi lucrează la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală. Tînărul care mă îndrumase nu-mi arătase care este Ion. Vasile este controlor tehnic, iar Ion strungar. Dar să nu vă închipuiţi cumva că Vasile ii controlează piesele. Dimpotrivă. A cerut ca altcineva să se ocupe de treaba asta. „Aşa e mai sănătos — spune Ion. Oricum, mi-e frate şi s-ar putea crede că mai trece cu vederea vreun rebut“. La drept vorbind oricit ar căuta nod în papură un controlor de calitate, fie el cit de exigent, tot n-ar găsi printre piesele prelucrate de Ion vreuna necorespunzătoare cotelor desenului. Căci tînărul Ion Ghiulţu se numără printre fruntaşii secţiei. Lucru ca din minatul ma rar! E doar organizatorul grupei sindicale nr. 5, a strungarilor. Insă nu din totdeauna a lucrat el ca astăzi. Era o vreme, şi asta cu luni în urmă, cînd, nu întrebuinţa din plin timpul de lucru, cînd nu folosea cu pricepere întreaga capacitate de lucru a maşinii. Şi atunci numele lui nu se găsea pe lista fruntaşilor. In ajutorul său a venit Eroul Muncii Socialiste Constantin Vasilache. Personal, tînărul metalurgist nu-1 cunoaşte. Ii ştie cum arată numai din poza apăruţi ■- ziar o dată cu expunerea pe care a făcut-o despre experienţa sa. Chiar în acea zi , terminarea lucrului a studiat pe îndelete cele scrise de cunoscutul strungar Intre felul cum lucra el şi cum munce. Constantin Vasilache diferenţa nu era de loc mică. Şi cu încredere tînărul strungar a început să aplice procedeele metaurgistului tîrgoviştean. Prin organizarea locului de muncă la mod ştiinţific, prin înlăturarea mişcările de prisos, a făcut o economie de timp d 15 la sută. La aceasta se adaugă şi vremea cîştigată în urma folosirii metodeloralte de aşchiere. După sfatul lui Constantin Vasilache a mărit viteza cu încă 100 de ture pe minut, adică la 1200, iar avansul de la 04 sutimi la 07. Folosim procedeul tovarăşului său de muncă ,trungarul Dionisie Bertalan, de decupării materialului care se prefăcea în şpani economisit în luna septembrie 100 kg ier din care a confecţionat 200 bucşe. Toate acestea au influenţat imediat votmil producţiei realizate cu aceeaşi mană in acelaşi timp. In prezent prelucrează lunar cu 200 bucşe conice mai mul decît Înainte, de a-şi însuşi experienţa lu Constantin Vasilache. Şi de bună seamlă şi salariul său a crescut. In loc de 800 de lună, ridică Intre 1050-1100 lei. Astăzi el Îndeamnă pe toţi strungarii din grupa sindicală să Îmbrăţişeze cu căldură experienţa celui care l-a ajutat să devină fruntaş. I. VĂDUVĂ Noi instalaţii de înaltă tehnicitate în Valea Jiului Vor termina recoltarea strugurilor cu 18 zile înainte de termen Frumoase realizări la ,,Industria Textilă“ Lugoj Intensifică însâminţatul de toamnă IAŞI (coresp. „Munca“) . Colectivul de muncă al G.A.S. Paşcani manifestă o grijă deosebită pentru recolta anului viitor. Mecanizatorii se străduiesc să termine la timp şi cu o executie de bună calitate lucrările de însămînţări şi arături de toamnă. Astfel pînă la 27 septembrie se executaseră arăturile pentru însămînţări în proporţie de 70 la sută şi se încsămîntaiseră aproape 100 hă cu grîu şi orz de toamnă. Lucrările sînt în plină desfăşurare iar pe tractoarele K.D. munca se află organizată în două schiauburi. Datorită bunei îngrijiri a maşinilor, mecanizatorii dobîndesc în fiecare zi însemnate depăşiri de normă. Tractoristul Puiu Vasile realizează zilnic peste normă 3-3’/2 ha. Succese obţin şi tractoriştii Harabagiu Constantin şi Nedelcu Va-» sile. . ’ De asemenea la G.A.S. Secueni, lucrăririle agricole de toamnă sunt în plină desfăşurare. Zi şi noapte, pe ogoarele gospodăriei munca nu se întrerupe la fel. Se recoltează, seară şi se seamănă» Mecanizatorii gospodăriei, sub directa îndrumare a tehnicienilor și inginerilor agronomi, lucrează în două schimburi —» efectuînd lucrări numai de calitate supe-» rioară. Pînă acum și aici s-au arat aproape 600 ha. Au mai rămas de arat ogoarele ocupate în prezent de culturile de porumb. Pînă la 28 septembrie, se însămînțase pe terenurile pregătite 120 ha cu grîu, orz și secară. La aceste lucrări se folosesc cupluri de cîte 2 şi 3 semănători. Insilozează porumbul furajer SUCEAVA (de la trimisul nostru) O bună îngrijire a animalelor în perioada de stabulaţie se face numai prin asigura-» rea de furaje consistente şi din abunden-» ţă. Acest lucru îl ştie foarte bine colecti-» vul gospodăriei agricole de stat Iţcani din experienţa anilor trecuţi. De aceea s-a trecut aci cu forţe sporite la însilozarea unei cantităţi cit mai mari de porumb furajer. La secţia centru, şeful de atelier Lun-agu Vasile a confecţionat o tocătoare mecanică acţionată de tractor, din piese de la reformă. El a folosit 4 volanţi şi şaiba de la o batoză dată la reformă, iar cuţitele au fost confecţionate la atelierul de fierărie al gospodăriei. Zilnic cu această tocătoare, mecanizatorul Ion C. Dobre însilozează peste 45 tone de porumb furajer. Insilozarea se face în apropierea grajdurilor ţinîndu-se seama de nevoi. Răspund chemării colectivului G.A S.-„Odobeşti'' PITEŞTI (coresp. „Munca“). — După ce au analizat temeinic posibilităţile existente în gospodăria lor pe marginea chemării la întrecere lansată de colectivul G.A.S.-„Odobeşti“, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din G.A.S.-Drăgăşani şi-au luat angajamentul de a termina recoltatul strugurilor cu 18 zile înainte de termen. Datorită recoltei bogate din acest an, care va depăşi cu peste 490 de tone cantitatea planificată, conducerea gospodăriei va mări numărul centrelor de vinificaţie cu încă trei, faţă de cele de anul trecut din care două vor fi mecanizate. De asemenea, în scopul îmbunătăţirii calităţii vinurilor negre aromatei se va instala un centru de vinificaţie special prevăzut cu presă hidraulică, iar fer-» montarea se va face în căzi cu funduri duble. In vederea accelerării ritmului de recoltare si vinificare se vor organiza două schimburi asigurîndu-se locuri de înmagazinare suficiente. Culesul și transportul strugurilor se va face neîntrerupt, în care scop se vor confecţiona 15 trocuri a cite 1000 kg fiecare. Pentru realizarea în termen a angajamentelor, comitetul de în treprindere va antrena toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii în întrecere, iar, pentru stimularea fruntaşilor se vor acor-da stimulente morale şi materiale. încă un angajament principal pe care gospodăria şi l-a luat în scopul accelerării recoltării şi vinificării este acela de a asigura cazarea şi hrănirea muncitorilor, prin amenajarea a încă două săli de mese cu o capacitate de 300 locuri şi un dormitori pentru 160 persoane.