Munca, iulie 1956 (Anul 12, nr. 2704-2729)

1956-07-22 / nr. 2722

pag. 2 »Mai mare dragul să lucrezi cu un asemenea injector de tencuit!“ Din iniţiative C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcţii şi indus­tria materialelor de construcţii, pre­cum şi a Ministerului Construcţiilor,­­pe şantierul Floreasca din Capitală a sosit, de la Trustul 8 Construcţii din Tg. Mureş, cea mai bună brigadă de tencuitori mecanici, condusă de price­­putul zidar Ştefan Orosz Ea era în­soţită de t­­nărul inginer Lazăr Tibe­­riu, constructorul noului injector pen­tru tencuitul mecanic. Scopul aces­ei vizite era cunoscut: un schimb de păreri tovărăşeşti asupra felului cum se comportă noul injector şi asupra metodelor avansa­e de lucru ce se pot aplica. Din prima zi s-au închegat priete­nii sincere între membrii brigăzii lui Orosz şi acei ai brigăzilor de tencuitori de pe şantierul Floreasca. Fiecare se străduieşte să afle ceva nou din ex­perienţa celuilalt. Inginerul Lazăr Ti­beriu, la rîndul său, discută cu tovară­şul Sommer, mecanicul şef al şantie­rului Floreasca, despre modul cum se aplică aici tencuiala mecanizată. După aceasta au început pregătirile, brigada lui Orosz a fost repartizată la blocul 48, unde după două zile va de­­monstra calităţile noului injector. Me­canicii de pe şantier dau şi ei o mină de ajutor la montarea staţiei respecti­ve.. S-au făcut şi cîteva probe. Cei care asistă la ele admiră priceperea tovarăşilor din Tg. Mureş Pe poarta şantierului apar primii Invitaţi, care sînt întîmpinaţi de av. Munteanu, inginerul-şef al şantieru­lui. Sînt de la celelalte întreprinderi ale Trustului 3 Construcţii-Bucureşti. La scurte intervale apar alţii. De la Trustul 1, T.C.H., C.C. al sindicatului, de la minister etc. Toţi sînt poftiţi la club, unde­ tovarăşul Mihordea, preşedintele comitetului sindical al şantierului, anunţă micul program. „Vom merge la blocurile 48 şi 52 ■pentru a vedea practic cum se lu­crează după metoda de tencuire mecanizată, apoi ne vom strînge din nou pentru a discuta împreună asupra celor ce am văzut“ Am plecat cu totii mai întîi la blocul 52, poposind,la al doilea etaj. Aici lu­crează cu injectorul tip R.D.G. şeful brigăzii de tehnicieni mecanici, Marin St. Marin. In cîteva minute s-a umplut un nerete cu mortar. Comentariile se ţin lant: „Fain merge !“, „Asta zic şi eu metodă productivă !“, „Cu aseme­nea aparat cîştigi, nu glumă !“. S-a mai făcut o­ remarcă : „Prea mult mor­­tar cade jos de pe perete“. ...Plecăm la blocul 48. Brigada lui Orosz a pregătit trei camere pentru a fi tencuite cu tipul nou de injector al inginerului Tiberiu Lazăr. Nici nu în­cepuse demonstraţia, că cineva a şi ob­servat un lucru nou in munca brigă­zii : „Uitaţi-vă, punctele de nivel pen­tru tencuială sunt aşezate la orizon­ta!“. Orosz a intervenit la moment „E mai practic aşa. Nici schelă nu-­i mai trebuie“. Cu toţii sunt nerăbdători să vadă la lucru noul injector şi avantajele lui. S-a dat un semnal. Orosz ţine cu pu­tere în mină injectorul. Din furtun ră­bufneşte puţin lapte de var, apoi vine şi mortarul. Surpriză generală : injec­torul aruncă mortarul în formă de e­­vantai, avind un front de lucru de un metru şi ceva. De pe perete nu cade aproape nimic jos. Se aud iar comen­­arii. Minunat! Injectorul ăsta îl întrece cu mult pe celălalt !“, „Mai mare dragul să lucrezi cu așa ceva“, ★ ...Stotem la club.. Se prezintă primul referat de către inginerul Tiberiu. „Brigada care­ se află aici — spune el — lucrează de 6 luni cu noul injector. Ea a reuşit să tencuiască pînă la 400 m.p. în 8­ ore, realizînd un cîştig de 1000-1300 lei lunar. Avantajele sînt foarte mari. Se elimină compresorul — problema cea mei arzătoare a şantiere­lor — mortarul fiind împins uniform şi fără pierderi de pompa staţiei res­pective. Acest injector poate fi folosit cu succes şi la stropitul faţadelor” Referentul arată in încheiere că şi de la constructorii de pe şantierul Flo­reasca a învăţat unele lucruri in ce priveşte mecanizarea. „Vom aplica şi noi cele ce am văzut aci“, spune el. Se prezintă şi al doilea referat, al to­varăşului Sommer. Din nou aprecieri asupra comportării noului injector, încep discuţiile. Cei care iau cuvin­­tul işi exprimă admiraţia faţă de cele văzute. Se formulează şi angajamente. In încheiere, vorbeşte tovarăşul mini­stru Radovici din partea Ministerului Construcţiilor. — Ştiţi cu toţii că în prezent avem un volum foarte mare de lucru, în comparaţie cu anul trecut. Demonstra­­ţia de astăzi ne-a arătat că putem por­ni la drum încrezători, că putem atun­­ge indicii tehnici pe care îi avem pla­nificaţi. Conducerea ministerului este hotărîtă să introducă pe scară largi şi cu perseverenţă metoda tencuielii me­canizate. Pînă acum a­m bătut pasul pe loc. Cauza? Brigăzile de tencuitori­­ fiind mereu dezorganizate, nu au căpă­tat experienţă şi ca urmare­­unele trus­turi au abandonat încetul cu încetul metoda aceasta productivă. Deservirea necorespunzătoare a brigăzilor, proa­sta întreţinere a utilajelor au contri­buit serios la frînarea propagării nou­lui în muncă. Ne angajăm să susţi­nem efor­turile îndreptate spre introdu­cerea metodei de tencuire mecanizată. S-au luat şi măsuri în această privin­­­ţă. Astfel, s-au comandat la uzinele noastre 20 staţii mobile pentru tencui­tul mecanic, vom produce în serie pom­pele de 2 m.c. şi noul injector reali­zat de inovatorul Tiberiu Lazăr,­­ iar în cursul acestei luni vom da dispoziţii şă se execute piese suficiente pentru îmbinarea furtunurilor necesare staţii­lor. In sfîrşit, vom căuta să stimulăm pe toţi aceia care se vor alătura ac­ţiunii de introducere a metodei de ten­­cuire mecanizată. ...Schimbul de experienţă s-a înche­iat cu succes. Negreşit că el va da re­zultatele dorite de harnicii muncitori constructori. S. TRANDAFIRESCU Se dezvoltă sectorul zootehnic Extinderea micii mecanizări la G. A. S. „1 Mai“-Tg. Mureş Conducerea gospodăriei agricole de stat ,,1 Mai”-Tg. Mureş şi a sec­ţiei zootehnice Sincraiu de Mureş au avut permanent în vedere faptul că dezvoltarea continuă a creşterii a­­nimalelor este condiţionată de hră­­nirea raţională a acestora. Drept ur­mare, atenţia muncitorilor din sec­torul zootehnic a fost îndreptată nu numai spre asigurarea bazei furajere, ci şi spre pregătirea nutreţurilor, pen­tru ca ele să fie cit mai bine valo­­rificate. Pregătirea nutreţurilor, ca şi buna întreţinere a animalelor, necesita însă un volum mare de muncă. Con­ducerea gospodăriei s-a preocupat deci de mecanizarea unor lucrări grele. Astfel, prin instalarea a două motoare electrice s-a mecanizat complet tocarea nutreţurilor rădăci­­noase şi fibroase, eliberându-se de la fiecare tocătoare trei muncitori, care sunt folosiţi în alte munci. Datorită acestei măsuri s-a îmbunătăţit gra­dul de consumare a furajelor fă­­cîndu-se în acelaşi timp şi însem­nate economii. Anul trecut, de pildă, numai la această secţie s-au econo­misit 107.021 unităţi nutritive, care sunt suficiente pentru producerea a 214.000 litri lapte, sau cu care se pot hrăni timp de un an 58 ani­male mari. Pentru accelerarea şi uşurarea transportului bălegarului s-au intro­dus In sectorul bovin linii de covil (de la grajd la platforma de gunoi), Introducerea apei în sectorul porcin, precum şi instalarea a două mori cu ciocănele pentru măcinat concentrate, au dus de asemenea la îmbunătăţirea muncii în sectorul zootehnic. După studierea documentelor celui de-al II-lea Congres al partidului, muncitorii secţiei Sincraiu de Mureş au trecut să analizeze mai temeinic posibilităţile de introducere a micii mecanizări. In cadrul consfătuirilor de producţie s-au reînnoit o serie de propuneri, care nu fuseseră reali­zate, şi s-a venit cu altele noi, a căror înfăptuire va determina uşura­rea unor munci şi va aduce însem­nate economii de zile-muncă. Astfel, în grupa sindicală a îngri­jitorilor de vaci, condusă de Sofalvi Iosif, s-a cerut din nou introducerea apei în grajduri, problemă ce se poa­te rezolva fără nici o investiţie deoa­rece există în curte un rezervor de apă. De asemenea sunt şi pompe ce se pot folosi în acest scop. Dacă pro­punerea ar fi realizată, vacile ar avea la dispoziţie apă proaspătă şi adăparea lor nu s-ar mai face cu apă adusă de la o distanţă de 300 m. In acest fel s-ar crea şi condiţii pentru sporirea producţiei de lapte. O altă propunere făcută de mun­citori este de a se instala rezervorul cu borhot in podul grajdului, pentru ca, cu ajutorul motorului electric din secţia de pregătire (care e chiar lingă grajd) şi a unei pompe, borho­tul transportat cu camionul să fie pompat imediat în rezervor . Această mică mecanizare ar scuti pe îngriji­torii de vaci de a căra cu găleţile 2.600,3.000 litri de borhot zilnic. Evacuarea mustului de bălegar se face în întregime pe cale manuală. Şi această muncă grea —­ după cum au arătat muncitorii — poate fi me­canizată. Pompa destinată acestui scop zace de trei luni de zile în ma­gazie. Muncitorii au arătat că prin mecanizarea acestei munci s-ar eco­nomisi anual 120 zile-normă, iar ei ar fi scutiţi de o muncă foarte ne­plăcută şi neigienică. îngrijitorii de porci din grupa sin­­dicală, al cărei organizator este Öt­vös Gergely, au cerut în consfătuirile de producţie să se înceapă aşezarea liniilor de covil între magazia cen­trală a secţiei şi sectorul porcin. Materialele necesare (traverse, şine, cărucioare etc.) s-au procurat încă anul trecut. Prin instalarea liniei s-ar economisi în curs de un an 730 zile­­perechi animale şi 730 zile-normă! De asemenea, s-ar uşura şi evacuarea bălegarului, care în prezent se face cu roabele. Din discuţiile purtate în consfătuiri de producţie a reieşit şi necesitatea înfiinţării unei secţii pentru pregătirea hranei porcilor. Aceasta ar scuti pe îngrijitorii de porci să prepare hrana singuri, fiecare la locul său de muncă. Hrana ar fi preparată în condiţii corespunzătoare, gustoasă, şi cu ajutorul unor cărucioare s-ar transporta la maternităţi sau îngră­­şătorii. Toate propunerile făcute de munci­tori în consfătuirile de producţie sînt valoroase şi realizabile. Conducerea secţiei cît şi a gospodăriei vor tre­bui să treacă imediat la punerea lor în practică. In acest fel, pe lîngă că se va uşura efortul fizic al oamenilor, se va ridica mult productivitatea mun­cii în sector. D. SZABÓ corespondent al ziarului „Munca” pentru Regiunea Autonomă Maghiară O modernă crescătorie de animale Pentru dezvoltarea şeptelului şi asigurarea unor can­tităţi sporite de produse animale, statul nostru democrat popular a investit importante fonduri in rea­lizarea de crescătorii moderne, a importat reproducă­tori de rasă, a înlesnit Îngrijitorilor de animale să-şi însuşească şi să aplice metode ştiinţifice in creşterea şi ingrăşarea animalelor. O astfel de crescătorie modernă este şi întreprinderea de creşterea şi ingrăşarea anima­lelor (I.C.I-A.) din Tg. Mureş. Datorită rezultatelor bune obţinute în anul trecut, colectivul acestei întreprinderi a obţinut drapelul de fruntaş pe tari- Aci majoritatea muncilor — de fu­rajare şi ingrijire a animalelor — se desfăşoară mecani­zat. In clişee: (strigă) Cîteva din grajdu­rile moderne în care sunt adăpostite în cele mai bune con­­ditiuni 1.500 bo­vine; (sus) Interio­rul unui praid. (dreapta). Locuințe individuale pentru muncitorii care lu­crează in această ■ Întreprindere. Foto: L. TIBOR „Surpriza" Mă aflam l Gara Bucureşti Nord in­ aşteptarea Bursei de Ploeşti. In timp ce mă in­­treptam spre un debit, un vechi prie­ten mă sfătui să-mi iau ţigări mai mul­te pentru că ţigări­le din Ploeşti oferi surprize. Eel — spusei eu — „mof­turi"... ...A doua zi, term­inlndu-mi-se ţi­gările m-am oprit la primu­l debit. — Vă rog, un pachet de „Mără­şeşti" — am cerut eu debitantului Ion Radu de la unitatea 69 Ploeşti. Măsurindu-mă din ochi, bătrihelul imi lumină pachetul plus 30 de bani, rest de la cei 2 lei. Nu ştiu de ce, dar in privirea lui am surprins o nuanţă de compătimire. Fac ciţi­­va paşi şi nerăbdător (oh! tutunul ăsta) deschid pachetul. Aprinzind ţigara mi-am dat seama că nu-i cea preferată. Avea un alt gust, altă tărie. La cea de-a doua m-am du­mirit, constatlnd că un loc de „Mă­, roşeşti" tovarăşii de Ier fabrica de ţigarete Bi­itnicu Sărat, pentru a face „surprize" cumpărătorilor, au introdus ţigări „Naţionale" care costă numai 1,14 lei. In pachet am găsit doar două ,,Mărăşeşti“ şi 18 ,Naţionale". Intorcindu-mă la de­bit­ant — acesta cum mă văzu imi spuse: — Fabrica e de vină... Priviţi... şi atunci imi scoase un pachet de 2000 (nr. 685) in ambalaje de „Mă­­răşeşti". In ele se găseau ţigări „Naţionale". Alteori — spuse debi­­tantul — primesc pachete de „Car­­paţi" cu ctte 4-5 ţigări mai puţin". Astfel de lucruri s-au intimplat şi la alte unităţi cum e cazul debi­­tantei Elena Borcescu, unitatea 166 V. Sima MUNKA La oficiul 1 foram Piteşti Ce cauze determină ca preţul de cost să fie ridicat? E. CEREDNICENKO preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din transportul feroviar din U.R.S.S. Ziua unională a feroviarilor sovietici lungime totală de 40 000 km, adică atît cit s-a electri­ficat în curs de 50 de ani pe toate căile ferate de pe Anu­l acesta, săr­bătorirea­­filei Uni-­­onale a Feroviaru­lui se desfăşoară un U.R.S.S. în con­diţiile unui uriaş avînt de muncă­ şi politic stirnit de globul pămîntesc. hotărîriie istorice ale Congresului al In cel de-al 6-lea cincinal va fl XX-lea al partidului, realizată prima etapă a acestui pro-Transportul feroviar joacă un rol gram. Vor fi date în exploatare 8.100 uriaş în viaţa economică a Uniunii km de linii electrificate. Vor fi electri- Sovietice. Marea importanţă a căilor ficate liniile cu trafic mai intens de ferate din U.R.S.S. constă în faptul mărfuri şi cele de munte, precum şi că ele leagă într-un singur tot nume- arterele feroviare cu o circulaţie vi­roasele regiuni şi raioane ale ţării, 84 tensă de călători şi un mare număr la sută din traficul de mărfuri şi 93 de linii suburbane, la primele 5 km, ale anului curent, ■ia oficiul de foraj nr. 1 Valea Case­lor al Trestului II Foraj Piteşti, preţul de cost a crescut cu 4,8 la sută pe metru forat, faţă de cel plani­ficat. Aceasta dovedeşte că s-au chel­tuit însemnate sume de bani care puteau servi la îmbunătăţirea condi­ţiilor, soci­al-culturale ale, petroliştilor şi la sporirea producţiei. De fapt nu se­ poate spune că la­ oficiul nr. 1 foraj manifestă top dezinteres faţă de reducerea preţului de cost.. Se pot cita exemple numeroase,, de oameni care cinstesc numele de petrolist. Astfel, brigada lui Ion Buliga de la începutul anului a furat 5 sonde dîndu-le îna­­­inte de vrenje­a producţiei, iar echipele sondorilor-şefi Consta­ntin Răcăşanu, Ion Bănulescu şi mulţi alpi obţin frumoase rezultate în mu­ncă. Deci, nu e greşeala sondorilor. Adevăratele ca­uze care contribuie ca la oficiul­­ foraj preţul de cost să fie depăşit, sunt de ordin organizatoric şi se dato­rează lipsurilor care există la organi­zarea muncii. De ele se fac vinovate atît organele de conducere tehnico­­administrative ale oficiului­­cît şi cele sindicale. In primul rînd trebuie subliniat că la sondele în foraj ale oficiului dăinuie de multă vreme neglijenţa şi risipa. Materiale de mare valoare zac nefol­osite­­De ani de zile s-a înrădăcinat obiceiul ca după forarea şi darea în producţie a unei sonde, materialele rămase sau cele care au fost folosite în perioada de forare să fie lăsate ,­pe loc. Pentru noile sonde se scot­ din magazie alte materiale deşi s-ar putea întrebuinţa foarte bine cele care stau neridicate, din str. Vasile Roaită. Tovarăşii de la depozitul O.C.L. din str. Mihai Bravu nr. 52 au spus că au primit 7.200 ţigări „Naţionale" In amba­laje de „Mărăşeşti". Fumătorii cer tovarăşilor de la fabrica de ţigarete Râm­nicu Sărat să pună ţigara potrivită, In amba­lajul potrivit şi să­ scutească pe viitor de astfel de „surprize". Este necesar mai mult simţ de răspundere, tovarăşi de la fabrica de ţigarete Rimnicu Săraţi 1. B1CA Motivări... Abonaţii la radioficare din ora­şul Câmpia Turzii plătesc la timp oficiului PT.T.R. abonamentele pentru difuzoare. Pentru aceasta au şi pretenţia ca emisiunile sta­ţiei de radioficare să nu se între­rupă zilnic. Oficiul a „motivat“ că întreruperile au loc din cauza lip­sei de curent. Și are dreptate pe j­umătate, în sensul că într-ade-. văr e vorba de o lipsă. De o lipsă de... interes, deoarece cu­rentul electric nu se întrerupe cînd­­se opresc difuzoarele. : R. Anton Din vina cui? Staţia C.F.R. Sighet a primit trei ceasuri sistem pendulă, nece­sare cabinelor de acari. Maşinăria fiind executată greşit de fabrică, ele nu funcţionează. A cui e vina? A ceasurilor in nici un caz. Răs­punzători de nefuncţionarea ceasu­rilor nu pot fi decit cei care le-au expediat. Atît de bine a funcţionat spiritul de răspundere al tovarăşu­lui Anton Celei, ceasornicarul Direcţiei Generale Regionale C.F.R.-Cluj. Incut ...le-a stat ceasul celor de la Sighet ! Un calcul sumar arată că, pe oficiu, valoarea materialelor risipite, nefolo­site, se ridică la importanta sumă de 1.422.000 iei. La sonda 578 Drago­ni­­ceşti, de pildă, — ea a fost predată extracţiei din anul 1953 — se află materiale nerecuperate şi deci nefolo­­site în valoare de 19.309 lei. La fel, la sonda 1 bis Vulcana, dată extracţiei în august 1954, zac supuse intemperii­lor materiale în valoare de 33.900 lei. In locul acestora, de bună seamă că s-au scos din magazie altele noi. Iată un motiv însemnat al creşterii preţului de cost. Aceeaşi lipsă de organizare se vă­deşte şi iu problema aprovizionării şi a transportului materialelor. Oficiul­­ foraj Valea Caselor primeşte materiale de la O.F.A­M.-Leordeni care se află la numai 8—9 km. depărtare. O.F.AM-­­ul neavînd însă totdeauna în depozit materialele necesare, oficiul de foraj este nevoit să aducă uneori burlane sau chimicale de la Bascov, situat la peste 30 km. Şi aceasta contribuie la ■mărirea preţului de cost. Mai mult, oficiul nr. 1 foraj Valea Caselor are magazia de depozitare a materialelor la Tîrgovişte. Astfel, oficiul la materi­alele de la Leordeni sau Bascov, le transportă la Tîrgovişte, ca apoi, cînd are nevoie, să le care de acolo în schelă. Personalul din sectorul de transporturi nu este controlat şi de aceea procedează adesea lipsit de răs­pundere. Se fac bunăoară calcule de transporturi, la voia întîmplării, în mod convenţional. Să luăm cîteva ca­zuri. Tariful de plită al unui troliu este fixat la 32 lei, atunci cînd el îndeplineşte funcţia respectivă. In cazul cînd­­ se schimbă destinaţia, i se aplică 80 lei pe oră, adică tariful de tractor, iar cînd nu efectuează ni­mic, fiind numai la dispoziţie, se aplică tariful de 40 Iei pe oră. Acest ,din urmă tarif nu­ este însă prevăzut în nici un plan şi deci se aplică în mod arbitrar. La sporirea preţului de cost, contri­buie şi desele instrumentaţii care se fac la sondele în foraj. Numai în trimestrul I al anului curent, pentru rezolvarea accidentelor de fond s-au cheltuit 2.024 000­ lei. Cauzele care fac ca lucrările de instrumentaţie să fie dese constau înc­eosebi în slaba cali­ficare a unui num­ăr important de sonduri. Conducerea administrativă şi comitetul­ de întreprindere cunoscînd această situaţie au luat chipurile măsuri, să-i pună, capăt, creînd o „mişcare” de calificare. Au iniţiat cursuri de poduri, electricieni, meca­nici utilaje, sondori, tur­işti etc. Ini­ţiativa asta însă s-a născut moartă. La cursuri abia participă 2—3 oameni, cu predarea lecţiilor, se ocupă un sin­gur lector, inginerii şi tehnicienii nu sunt atraşi în această activitate. Cur­sanţilor nu li se creează nici cele mai elementare posibilităţi de a participa la cursuri, cu toate că atît ei cît şi inginerii doresc să facă treabă în a­­ceastă direcţie. Din cele am poţute mai sus înţele­­­­gem de ce pretu,], I de cost pe metru forat, la oficiul nr. 1 forat Valea Case­lor este depăşit, cînd aici sînt condiţii ca el să fie mult sub cel planificat- Există posibilităţi ca această stare de lucruri să fie curmată. Conducerea administrativă (director Ion Stoicu­­lescu) şi comitetul de Întreprindere (preşedinte Tom­a Mereuţă) trebuie să ţină seama de faptul că reducerea preţului de cost nu se realizează la centrul oficiului, în birouri, ci jos la brigadă, la secţie, iar pentru aceasta trebuie o evidenţă şi o îndrumare concretă asupra modului cum urmă­resc ele îndeplinirea acestui obiectiv- Nu există nici un caz în întreg oficiul în care vreo brigadă sau secţie să fi analizat modul în care este realizat preţul de cost, posibilităţii­ de scă­dere a lui. Comitetul de întreprindere ar putea, de asemenea, să organizeze consfă­tuiri de producţie pe această problemă şi cu siguranţă că sondorii ar veni cu propuneri interesante, cu sugestii bune. Dar comitetul de întreprindere nu se ocupă de aceasta, precum nu se ocupă nici de buna funcţionare a şco­lilor de calificare. Planul de metri foraţi ai oficiului­­ foraj Valea Caselor a fost îndeplinit pe primele 5 luni. Dar conducerea şi comitetul de întreprindere de aici nu trebuie să se mulţumească numai cu mulţi metri foraţi, ei să urmărească şi felul cum se realizează şi cît costă fiecare metru forat. O BURCEA­N►respondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Piteşti la sută din transportul de călători revin căilor ferate. Zilnic circulă pe drumul de fier încărcături în valoare totală de aproape 30 miliarde ruble. Feroviarii constituie unul din deta­şamentele fruntaşe ale glorioasei clase muncitoare din U.R.S.S. Nicio­dată nu vor fi uitate faptele lor măreţe săvîrşite în zilele primelor subotnice comuniste, în perioada indu­strializării ţării, în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patrei, în anii refacerii şi dezvoltării postbelice a economiei naţionale. După cum se ştie, sarcina pusă de cel de-al cincilea cincinal cu privire la sporirea traficului de mărfuri pe căile ferate a fost îndeplinită cu un an înainte de termen. Traficul de mărfuri şi transportul călătorilor pe căile fe­rate au sporit în cursul cincinalului precedent cu 61 la sută, iar producti­vitatea muncii cu 39 la sută. Trei pătrimi din sporul volumului trans­porturilor a fost obţinut pe seama ridicării productivităţii muncii. Preţul de cost s-a micşorat cu 25 la sută, ceea ce a permis să se reducă tari­fele la transportul de încărcături. Datorită acestui fapt ramurile de bază ale economiei naţionale au realizat o economie de circa 20 miliarde ruble prin reducerea cheltuielilor de trans­port. Succesele sunt importante, dar volumul mereu crescîmd al producţiei industriale şi agricole, ridicarea nive­lului cultural şi al bunei stări a oame­nilor muncii pun în faţa transportu­lui cerinţe tot mai mari. In prezent, feroviarii, alături de întreg poporul sovietic, luptă plini de abnegaţie pen­tru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XX-lea al P.C.U.S., pentru sporirea şi perfecţionarea neîntreruptă a producţiei socialiste pe baza tehnicii înalte. Directivele Congresului al XX-lea al partiduui prevăd sporirea traficului de mărfuri cu 42 la sută, ceea ce înseamnă că el trebuie să ajungă pînă la 1.374 miliarde de tone-kilo­­metri, depăşind de peste trei ori nive­lul anului 1940. Va creşte îndeosebi transportul cărbunelui, minereurilor, petrolului, precum şi al obiectelor de consum popular. Transportul călători­lor va spori cu 40 la sută şi în 1960 va depăşi de două ori nivelul anului 1940. In cel de-al 6-lea cincinal va avea loc in transportul feroviar o recon­strucţie tehnică serioasă. In toate ra­murile complicatei gospodării ferovia­re se vor introduce cele mai moderne maşini, înlocuirea tracţiunii cu abur, cu randament mic, prin tracţiunea cu lo­comotive electrice şi motoare Diesel va constitui o adevărată revoluţie tehnică în domeniul căilor ferate, la 1960, aproximativ 40—45 la sută din mărfuri vor fi transportate cu ajutorul acestor mijloace de tracțiune. Ince­­pînd din anul 1957 producția de locomotive cu abur în U.R.S.S. va înceta­ Ținînd seama de imensa însemnă­tate economică a electrificării trans­portului, C.C. al P.C.U.S. a adoptat hotărîrea „Despre planul general de electrificare a căilor ferate", calculat pe timp de 15 ani. Acest plan pre­vede electrificarea căilor ferate pe o In noul cincinal trebuie să se intro­ducă pe scară largă tracțiunea cu motoare Diesel. Lungimea căilor ferate funcţionînd cu astfel de tracțiune va spori de la 7.000 la 25 000 km. Introducerea diferitelor feluri de tracţiune va spori considerabil capaci­tatea de transport a căilor ferate, va mări securitatea circulaţiei trenurilor, va duce la scăderea consumului de combustibil, la reducerea cheltuielilor de exploatare, va îmbunătăţi enorm condiţiile de muncă ale brigăzilor de locomotive şi va asigura avîntul con­tinuu al transportului. In cel de-al 6-lea cincinal trebuie să se facă de asemenea mult în ce pri­veşte introducerea tehnicii înaintate da serviciul de întreţinere şi vagoane, precum şi­ în ce priveşte folosirea largă a celor mai noi mijloace de comunicaţie, semnalizare şi blocare. Feroviarii sovietici consideră măre­ţele sarcini trasate de Congresul al XX-lea al P.C.U.S. ca un program de luptă, ca o cauză vitală a lor şi depun toate eforturile pentru a înlă­tura mai repede lipsurile existente şi pentru a asigura un nou avînt puter­nic în dom­eniul transportului. Din iniţiativa colectivelor fruntaşe de pe liniile Tomsk şi Donet s-a des­făşurat pe scară largă întrecerea pentru îndeplinirea sarcinilor pe anii­ 1956. Se extind tot mai mult metodele înaintate de muncă ale inovatorilor în producţie.­­­ La fel ca întreg poporul sovietic, feroviarii simt şi ei grija permanentă a guvernului şi partidului pentru con­diţiile lor de locuit şi social-culturale. Numai în cincinalul precedent s-au construit pentru ei peste 3 milioane m.p. de suprafaţă locativă, multe cluburi, colturi roşii, şcoli, spitale. în actualul cincinal volumul construcţiei de locuinţe se va dubla în comparaţie cu cel de-al 5-lea cincinal. Cu fiecare an creşte nivelul ideolo­gic, cultural-tehnic şi de cultură ge­nerală al feroviarilor. In ramura transporturilor există 14 institute de învăţămînt superior în care învaţă 40.000 studenţi, 74 şcoli medii tehnice, sute de şcoli tehnice şi mii de şcoli elementare şi medii. In noul cincinal numărul acestora va spori considera­­bil. Fiecărui feroviar îi sunt asigurate posibilităţi largi de ridicare a nivelu­lui cultural. In sectorul căilor ferate există 856 cluburi, palate şi case de cultură, 13.000 culturi roşii, 2.500 biblioteci. An de an sporesc alocaţiile pentru asigurările sociale şi ocrotirea sănătă­ţii feroviarilor. Numai in 1955 s-au cheltuit în acest scop peste 5 miliarde ruble. S-au construit mai mult de 220 sanatorii şi case de odihnă. In noul cincinal se vor aloca de două ori mai multe fonduri­­decît în cel preceded­ va spori de patru ori numărul grădi­niţelor de copii şi de trei ori cel al creşelor. Bugetul pentru asigurări sociale pe anul 1956 va depăși 2,­6 miliarde ruble. Ca răspuns la această grijă ferovo­arii sovietici sînt­ pătrunși de năzuință ca prin munca lor avîntată să contri­buie cît mai mult la marea cauză ,'js construirii comunismului. ti! încă la Începutul anului 1958 a fost experimentată o nouă loco-­ motivă Diesel de serie „T.E.—3“ produsă de uzina de construcţii de maşini din Harkov. Această puternică locomotivă este înzestrată cu câte două motoare Diesel de 2.000 C.P­ fiecare. Conducerea locomotivei", este automatizată la maximum. In clişeu : locomotiva ,,T.E.—8“ Duminică 22 iulie 1956 — nr. 2722 Cărţi noi apărute în Editura de stat pentru literatură politică DEREK KARTUN : - Africa I A­­frica ^ Un continent care se tre­zeşte I. WOLFF - Ţara cu 1.000 de insule. Indonezia de ari Note de călătorie RADU SOMMER - Falsul uma­nism in filozofia burgheză con­temporană N. ADAM — Coexistenţa şi cola­borarea paşnică a celor două sisteme Colecţia „Probleme actuale ale situatiei internaţionale“ Sub tipar: G. V. PLEHANOV — Rolul perso­nalităţii In istorie S. VERONA — O etapă hotărltoa­­re In lupta popoarelor arabe M. BREAZU - Rolul practicii în cunoaştere C. NICULAE — Alianţa muncito­­rească-țăranească, chezășia con­­struirii socialismului. A­nunţ Pe ziua de 13 august 1956, se va ţine examenul de admitere la şcoala profesională a uzinei me­talurgice „Semănătoarea“ din Bucureşti, pentru specialităţile: Strungari, turnători, lăcătoaî­­mecanici, înscrierile se pot face pînă la­­ 10 august. Candidaţii să aibă 7 clase ele­,i­­mentare si etatea de 14—18 ani. Toţi elevii stat bursieri Informaţii suplimentare se dau la sediul şcolii, Spl. Independentei'»' nr. 315, telefon 4.17.12 .

Next