Munca, august 1956 (Anul 12, nr. 2730-2754)
1956-08-01 / nr. 2730
pag. 2 Maşina ia „ Tireză din ce In ce mai mare. In urmă, rămîne panglica lucitoare a şoselei ce şerpuieşte spre Buzău. In partea stingă a şoselei, peste cîmpia tăiată de apele Teleajenului, se profilează coşuri înalte ce sfidează parcă bolta cerului cristalin. Acestea marchează locul unde se află fabrica de cărămidă „1 Mai“ Bucov. După cîteva clipe, mă aflam în fabrică, în mijlocul tinerelor stivuitoare de la șoproanele de cărămidă crudă. Am fost uimit de rapiditatea cu care vagonetul era descărcat, iar altul îi lua locul. Cu obrajii roșii, asemenea trandafirilor pe care-i poartă la ureche tinerele Petra Drăjneanu şi Atena Ion trebăluiesc de zor. Ele dau dovadă de multă hărnicie, realizînd zilnic noi depăşiri de plan. ...La tovarăşul director?... Da, e foarte simplu ieşiţi în curte şi ultimul birou pe stînga — mă îndrumă cu foarte multă bunăvoinţă una din aceste tinere. Şi iată-mă ajuns. ,,Fabrica noastră devine de un an încheiat Drapelul roşu de producţie pe ţavă“ — îmi spune tovarăşul Mircea Vasiliu, directorul fabricii. Muncitorii Fabricii s-au angajat în consfătuirile de producţie să depăşească angajamentele luate. La staţia de amplificare se vorbea pe atunci despre realizările obţinute, despre calitatea produselor şi se făceau cunoscute rezultatele obţinute în întrecere, oamenii şi metodele care le-au dat naştere. Zilele treceau. La îndemnul comuniştilor din organizaţia de partid şi a comitetului de întreprindere, colectivul de tehnicieni ai fabricii s-a îngrijit de introducerea micii mecanizări la excavatorul de încărcat argila, la atelierul mecanic, la cuptoarele de ars cărămidă, cît şi de repararea din timp a preselor şi utilajului. In fabrică se desfăşoară întrecerea socialistă în Cinstea măreţei sărbători a eliberării patriei. Cum lucrează brigada lui Badea Gheorghe P e la amiază membrii brigăzii La de fabricaţie condusă de brigadierul Badea Gheorghe lucrau la presa de cărămizi crude. Prinzătorul Ion Pletosu abia prididea, în timp ce vagonetarii transportau cărămizile în şoproane. Conducătorul brigăzii supraveghea cu atenţie calitatea cărămizii în dorinţa de a nu avea rebuturi. Membrii brigăzii l-a au realizat numai în cursul lunii iunie 1.075 000 cărămizi, cantitate ce nu a fost produsă niciodată în această fabrică de nici o altă brigadă cu acelaşi număr de oameni. Cînd vorbeşte despre oamenii din brigada sa, conducătorul ei îşi aminteşte de faptul că cu mulţi din tinerii pe care-i conduce şi chiar cu el personal tovarăşii din organizaţia de bază P . R. şi comitetul de întreprindere au purtat discuţii, unele mai aprinse altele mai domoale, dar convingătoare, îşi mai aminteşte de articolele publicate la gazeta de perete, caricaturi etc. Nu pot fi uitate nici mustrările pe care le-au primit, care însă i-a ajutat, căci muncitorii brigăzii au început să privească lucrurile mai în serios. Au pornit să muncească cu multă tragere de inimă și cu mai multă pricepere. înainte au existat în cadrul brigăzii numeroase abateri de la disciplină. Acum parcă nu-i vine să creadă că sînt aceiași oameni, care cu cîteva luni in urmă lipseau nemotivat sau nu foloseau din plin timpul de lucru. El are acum pentru ei numai cuvinte de lajdă. Increzător în forţele oamenilor cu care lucrează, tovarăşul Gheorghe Badea Ioni împărtăşea cheia succeselor repurtate de brigadă . ....Repartizarea oamenilor după puterea lor de muncă, recuperarea întreruperilor, folosirea judicioasă a timpului de lucru, alimentarea presei din plin cu materia primă printr-o cît mai bună organizare a vagodetiior etajeră și organizarea mai bună a muncii, a făcut ca pe tot cursul semestrului I brigada să se menţină fruntaşă. In cinstea zilei de 23 August, în întrecerea ce se desfăşoară, brigada sa depăşeşte zilnic norma cu 138%. Cîteva cifre grăitoare xemplul comuniştilor Petre Bucur, fochist la cuptorul „Offman“ de la unitatea B, care, datorită felului de organizare a muncii, a dat cărămidă de cea mai bună calitate, ca şi al lui Gheorghe Venete, conducătorul brigăzii de tineret de la ciment — unitate care deţine steagul de fruntaş pe fabrică — a însufleţit pe muncitori in îndeplinirea sarcinilor de plan. In întrecerea ce se desfăşoară, nici tovarăşul Vasile Boc de la cuptoarele de cărămizi, împreună cu echipa sa nu s-au lăsat mai prejos, depăşind norma lunar cu peste 50 la sută. La fel echipa tovarăşului Petre A. Gheorghe de la scoaterea cărămizilor din ringuri obţine depăşiri de normă de 84 la sută lunar. Aşa se face că faţă de angajamentele luate de a produce anul acesta peste plan 2.000.000 cărămizi, 50.000 blocuri înlocuitori de cărămidă şi trei torţe de barită, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la fabrica de cărămidă „1 Mai“-Bucov au reuşit să-şi depăşească angajamentul dînd peste plan în primul semestru : 2 000.000 de cărămizi, 174.000 blocuri înlocuitor de cărămidă care corespund Cil 1.392.000 cărămizi şi 6.216 tone barbă măcinată necesară la forarea sondelor, realizînd planul în proporţie de 146,73. Din acestea se pot construi 199 apartamente confortabile pentru muncitorii din patria noastră. Preţul de cost a fost redus în primul semestru cu 5,10 la sută peste sarcină, iar salariul mediu al muncitorilor a crescut cu 15 la sută faţă de anul 1955. Pentru muncitori Ca urmare a creşterii producţiei şi productivităţii muncii şi viaţa muncitorilor s-a îmbunătăţit. Vechea cantină a fost înlocuită cu o cantină modernă înzestrată cu cel mai nou utilaj care a fost dată în folosinţă anul acesta. Comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă au manifestat interes faţă de nevoile muncitorilor. Prin grija lor au fost date în folosinţă pînă în prezent două blocuri muncitoreşti. Actualmente sunt în curs de finisare un bloc pentru 180 de nefamilişti şi unul cu 12 apartamente pentru familişti. Tot în acest an în fabrică s-au efectuat lucrările de canalizare a fabricii şi s-a electrificat unitatea C. S-au organizat trei excursii printre care una la Doftana. Din rîndurile femeilor au fost promovate în munca de laborante tinerele Elisabeta Condrea şi Aurelia Măcenic, referenţi administrativi ca tovarăşa Ana Tudor şi maiştrii de fabricaţie ca tovarăşa Filofteia Băicoianu de la secţia de barită. Acum, la începutul celui de-al doilea semestru al anului, angrenat în întrecere socialistă, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari se străduieşte să întîmpine măreaţa sărbătoare a eliberării patriei noastre cu succese deosebite în lupta lor pentru realizarea planului. Ei s-au angajat să dea peste plan pînă la 23 August, 250.000 de cărămizi, 500 tone barită, 20 000 ţigle şi 20.000 blocuri înlocuitori de cărămidă. Prin străduinţa muncitorilor de aici angajamentele au şi început să prindă viaţă, iar şantierele noastre vor căpăta tot mai multe cărămizi. J. Bl CA E Noua cantină a fabricii BADEA GHEORGHE Duşi cu... vorba Muncitorii arfidani de la uzinele textile „30 Decembrie“, de la uzinele „Gh. Dimitrov" şi de la „I Ranghel" au cerut de nenumărate ori întreprinderii comunale să organizeze în aşa fel circulaţia tramvaielor Incit ultimul să se retragă după orele 23, pentru ca muncitorii din schimbul II să nu fie nevoiţi după cele 8 ore de lucru să meargă 3—4 km. pe Jos Tov. Iustin Mureşanu, directorul I.C.A., zice c-ar fi „trasat"’ încă din luna mai sarcina rezolvării acestei cereri, insă pînă acum nu se vede nimic. Muncitorii preferă totuşi să fie duşi cu tramvaiul si nu cu... vorba ! M. Olt Să se găsească.. In timp ce anumite întreprinderi duc lipsă de unele materiale, in altele, aceste materiale încurcă magaziile Aşa se intlmplă la fabrica ,,Ţesătura" din laşi unde de peste trei ani stau neutilizate 1.617 kg. coloranţi cachi. Se miră muncitorii cum de atita colorant n-a putut să coloreze, obrazul celor răspunzători de lucrul acesta Tot aici se află incă din anul trecut 1500 kg. sare potasică (ingrăşămint chimic), deşi întreprinderea nu mai are gospodărie anexă. Iată cum In loc să ingraşe pămintul, acest stoc ingraşe... birocraţia. N. Topor Dacă pînă nu definii mult colectivul de ... ” , muncă de la U.I.L.neglijenţei Ciurea îşi depăşea angajamentele, nu tot aşa stau lucrurile în prezent. Din pricina unor avarii produse în luna iunie la tubul focar care alimenta cu aburi maşina de forţă, aceasta a trebuit să intre în reparaţie, fapt ce a determinat scăderea simţitoare a producţiei. Deşi conducerea întreprinderii cunoştea că, o dată cu apa din pîrîul Nicolina, pătrundea în maşină şi muit nămol, nu a luat totuşi măsuri din timp pentru punerea în funcţiune a unor maşini ajutătoare, cu motorul „Diesel“ de 190 k.p. şi alte motoare care au stat neutilizate. Este adevărat că s-au cheltuit sume mari cu aducerea unor specialişti de la I.P.R.O.I.L.-Bucureşti pentru a face sondaje în vederea rezolvării problemei alimentării cu apă, însă aceasta tot nu s-a rezolvat. Cauza ? Atita balast s-a aşezat în spiritul de răspundere al conducerii pentru problema producţiei, încît, ca să se găsească firul apei, trebuie neapărat să se tăie firul... neglijenţei. Al. Zareş Organizaţia O mînă de... uTM .. tîn,pr?un ă cu comitetul sindi- „ajutor“ cal de l« I.G.L.L. raionul 1 Mai din Capitală luaseră hotărîrea de a amenaja în strada Săgeții nr. 9 o sală pentru club. Tineretul din această întreprindere a pornit cu mult entuziasm la îndeplinirea acestei hotărîri. Cînd munca însă era pe terminate, conducerea întreprinderii a venit să dea şi ea o mînă de „ajutor" şi a dat... verdictul ca sala clubului să fie transformată în birou pentru serviciul organizării muncii din întreprinderea de repartiţii nr. 1 Bucureşti. Vorba ceea : dacă I.G.L.L. nu dovedeşte spirit de... repartizare, atunci cine să mai dovedească ? R. Soare De ce? In comuna Frumuşica, raionul Hirlău, funcţiona pină nu de mult o farmacie care deservea şi alte cinci comune din împrejurimi. Astăzi insă farmacia s-a închis iar un mare stoc de medicamente a început să se degradeze. In acest timp , oamenii sunt nevoiţi să meargă la Botoşani sau la Iaşi după medicamente. Şi atunci se pune întrebarea : cine plăteşte statului valoarea medicamentelor degradate ? I. Tudose (Materiale primite în cadrul concursului ..Pentru cea mai bună corespondenţă"). MUNKA In folosul cui ? * In ziua de 10 Iulie, combuterul * * Tudose Teaşcă de la S.M.T.-Toporu, î * regiunea bucureşti, şi ajutorul O- ţ * prea Marin au primit din partea * * directorului staţiunii, Ion Oldvan, î ? dispoziţia : * — Tovarăşi, veţi merge să recol- : ? taţi la gospodăria agricolă de stat : * Toporu. Veţi lucra la un loc cu: * alte 5 combine ale lor. Cred că nu : ’ ne veţi face de ruşine şi veţi re- : * colta cel puţin la f el ca ei... • : — Ne vom strădui, tovarăşe di : * rector, sărim la înălţime, că doar : : nu lucrăm acum pentru prima oară • : pe combină. î Şi cei doi mecanizatori, după; * ce strinseră mina conducătorului imunităţii, plecară voioşi. Aveau şi ţ ; de ce să fie veseli. Se gindeau, pe ; i bună dreptate : „Iată, acum avem ; j prilejul să arătăm şi noi ce putem. . . Teren de recoltat, berechet. Doar ; ;maşina să funcţioneze"... Şi in a- ; ; ceasta direcţie erau liniştiţi. Me- i şternseră la combină pînă în cele t i mai mici amănunte. Mergea ca i i ceasul... ■ * Dar socoteala făcută de mecani- : i zatori în staţiune nu s-a potrivit : ; cu cea din gospodărie. La început :. ; se părea că totul va decurge nor- : i mat. Tudose Teaşcă şi Oprea Marin * au recoltat vreo 20 ha de griu. Re- j f zultatul era bun pentru început: • t 10—12 tone pe zi. Cei din condu- j * cerea gospodăriei de stat Toporu • i au găsit însă un sistem de folosire • î a combinei care e mai mult dăună- • * tor decit original; ei au dat dis- ; ț poziţie ca maşina să se deplaseze • T la şirele de snopi de la secția Chl-; * bacu și acolo să se transforme în... ; : batoză ! De ce această dispoziție: * că doar gospodăria dispune de 5; * batoze ? E adevărat, dar ele sînt;: : reparate de mintuială, și nu dau ; ’• randament. • * Pînă in prezent combina S-4 a * lui Tudose Teaşcă a treierat snopi ; î la secţia Chiriacu. Rezultatele însă : * nu sunt deloc îmbucurătoare. De la unde in mod normal o astfel de i î combină poate recolta zilnic cel ■» î puţin 10—12 tone, folosită ca ba- ; ț toză, nu treieră decit maximum i î 4—5 tone. La aceasta se adaugă : î şi faptul că o autocombină aii- i î mentată cu snopi se poate uza i î prematur. i * Fără îndoială că mecanizatorii; * de la S.M.T. nu erau deloc mulţu-j î miţi de munca pe care o prestau, ț * Ei aveau chiar de gind să ceară • î directorului S.M.T.-Toporu să-i ; * schimbe. Insă și de data aceasta a î intervenit ,,inventivitatea" celor ; ? de la G.A.S. Toporu, care s-au i î gind.it: „Nu le recepţionăm lucră- i î rile "şi or să fie nevoiţi să lucreze i f pinâla sftrşitul treierişuluii * Realitatea este că in momentul ; * de faţă directorul de la S.M.T..To-; ? poru a dispus, pe bună dreptate, i * ca autocombina să se întoarcă in ; * stațiune. Si iată că ingeniozitatea ; * tovarășilor de la G.A.S. Toporu n-ai folosit nimănui; dimpotrivă, s-a • * dovedit a fi o piedică in buna des- • :fășurare a muncilor de recoltare. I . H. VALENTIN f _ • Miercuri 1 august 1956 — nr. 2730 UN REUŞIT SPECTACOL DE VARIETĂŢI Acum cîteva zile, ieşind de la spectacolul de varietăţi „Sofia-Bucureşti”, mi-am amintit de un alt spectacol de acelaşi gen pe care l-am văzut cu ani în urmă, cînd teatrele erau încă o afacere particulară. Avusese loc pe o terasă-restaurant, în actualul Pasaj Victoria. Un spectacol frivol, cu glume deşuchiate, în zgomotul unei muzici aritmice. De atunci rămăsesem cu o proastă impresie despre spectacolele de varietăţi. Impresia aceasta s-a şters însă după spectacolul de varietăţi „Sofia-Bucureşti“. Şi iată de ce: Spectacolul prezentat în arena Circului de Stat este o alcătuire complexă, cuprinzînd de la pantomimă pînă la sceneta satirică, de la muzică uşoară pînă la jonglerie, echilibristică şi balet. Toate la un loc au un pronunţat caracter distractiv. S-ar părea deci că scopul urmărit este unul singur: să descreţească frunţile. Insă prin bucăţile sale satirice spectacolul este educativ, critica deprinderilor învechite făcîndu-se prin mijlocirea umorului care stîrneşte rîsul. Şi nimic nu arde mai rău — cum spunea marele Caragiale — pe mişei (pe cei care se cramponează de tot ce-i perimat, de tot ce şi-a trăit traiul, de tot ce frînează dezvoltarea noului), ca rîsul. Rod al colaborării dintre un grup de artişti bulgari şi unul român, spectacolul are trei elemente deosebite. Primul, şi cel mai izbutit, este constituit de muzica pe care au interpretat-o membrii — puţini la număr — ai orchestrei „Optimiştii“ din Sofia şi de soliştii Liana Antonova şi Teodor Pankov. Cu adevărat deosebit la această orchestră este faptul că e alcătuită în mare parte din excelenţi suflători, animaţi de un perfect spirit de echipă şi care au totodată un dezvoltat simţ al ritmului. Bucăţile interpretate de ei, fie că e vorba de muzică ritmică, muzică populară sau melodii pentru textele satirice, păstrează amprenta virtuozităţii, a unei arte interpretative cizelată cu atenţie (dirijor şi autor al armonizărilor B. Zachilareff). Insă ceea ce aduc nou artiştii bulgari este arta scenică — dacă o putem numi aşa—a soliştilor de muzică uşoară. Nu este vorba de vocile celor doi solişti, ci de maniera de a însoţi, a sublinia textul, cu mişcări plastice, fireşti. Mai cu seamă Pancov este un bun actor, cu o mimică atît de sugestivă, îneît chiar dacă nu înţelegi limba îţi dai seama despre ce este vorba, urmărindu-i atent gesturile, mobilitatea fetei. Cele mai reuşite bucăţi în această privinţă sînt: „Boogie — Boogie“ de G. Vladigherov — un cintec satiric la adresa dănţuitorilor bezmetici — şi un altul despre bulevardieri. Cîntecul în sine este subliniat, în cazul celor două bucăţi amintite, de veritabile schiţe de mişcare, devenind astfel mici scenete satirice. Cel de-al doilea element al spectacolului este constituit de jonglerie, balet şi echilibristică. O bună impresie au lăsat echilibriştii şi jonglerii bulgari Petrana Nicolova şi Irio Jicov. Deosebindu-se ca valoare artistică de primele două elemente ale spectacolului, cel de-al treilea — prezentarea şi momentele vesele — a lăsat de dorit, pentru că prezentatorii (Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu) au mers pe aceeaşi linie a umorului facil, nelegat de realitate, vizînd lucruri de mult ştiute într-o formă arhi-cunoscută (scena cu beţivii, cea cu sportivii etc.). Spectacolul de varietăţi „Sofia-Bucureşti“, bun prin contribuţia plină de talent a artiştilor bulgari cît şi prin părţile reuşite ale artiştilor romîni, este fără îndoială o nouă contribuţie în domeniul colaborării artistice între ţările vecine şi prietene. M. COLESIU Fotografii: L. TIBOR Orchestra de Jazz : „Optimiştii"— Sofia S-AU INTILNIT SI AU DANSAT— interpretează: Sandu Faer şi Silvia Surdu. Aranjament muzical: Gelu Solomonescu V. A. OBRUCEV: Pămintul lui Sanicov. In colecţia „Cutezătorii“ a apărut romanul ştiinţifico-fantastic „Pămintul lui Sanicov“, în care savantul sovietic V. A. Obrucev ne poartă cu imaginaţia într-o regiune — care în realitate nu există — unde trăiesc oameni, animale şi plante din epoca de piatră, însufleţiţi de dorinţa de a afla adevărul cu privire la existenta unui pămînt cald şi fertil în ţinuturile arctice, pămînt despre care s-au emis o serie de ipoteze, un grup de tineri se hotărăsc sa plece într-o călătorie, pentru descoperirea lui. După multe întîmplări pline de neprevăzut, ei ajung în ţinutul închipuit. Vînătoarea diferitelor animale, aparţinînd unor specii de mult dispărute pe continent, întîlnirea cu băştinaşii, rămaşi cu dezvoltarea fizică şi intelectuală într-o epocă preistorică, cu obiceiuri ciudate, fac din romanul lui Obrucev o lectură deosebit de captivantă. NICOLAE DELEANU: Surghiuniţii din Ostrov Lucrarea cu titlul de mai sus îşi plasează acţiunea în perioada din imediata apropiere a celui de-al doilea război mondial. Personajele trăiesc într-o unitate militară , sunt rezervişti concentraţi, mai ales din Dobrogea, ţinut cu muncitori portuari, cu o mişcare muncitorească dezvoltată. In urma unor incidente survenite în această unitate, toţi cei „suspecţi“ sunt constituiţi într-o companie de pedeapsă şi trimişi departe de regiment, pentru a îndeplini o muncă de mică importantă — împletirea unor gratii de nuiele. Exilul se prelungeşte cîteva luni. Gerul, foamea pricinuită de jaful celor de la aprovizionare nu mai pot fi răbdate. Cu sprijinul muncitorilor din oraş, chemaţi de un soldat, ei părăsesc ostrovul înainte ca acesta să fie inundat de apele care se revărsau. Acest caz particular reprezintă simbolul tragediei întregii armate împinse într-un război nebunesc, nedorit de popor. Preocupare pentru protecţia muncii In şase luni nici un accident Pe la sfîrşitul anului trecut, am făcut o vizită la atelierele Gastranscoop- Bucureşti. Mi-amintesc că ceea ce mă impresionase în mod deosebit atunci era interesul pe care-l manifestau organele de conducere administrative şi sindicale de aici faţă de îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale oamenilor, interes oglindit în o serie de frumoase realizări pe tărâmul protecţiei muncii. Zilele trecute, am avut prilejul să trec din nou prin aceste ateliere. De data aceasta nu venisem să mă interesez de protecţia muncii, ci de cu totul alte probleme. Intîmplarea a făcut însă să zăresc în curtea atelierului un dispozitiv menit să protejeze pe muncitor de pericolul accidentelor provocate de sărirea cercului metalic care fixează cauciucul de geantă, atunci cînd se umflă cauciucurile. L-am rugat pe tovarăşul Stănescu, membru al comitetului de întreprindere, care mă însoţea, să-mi dea cîteva lămuriri în legătură cu acesta. Şi din una în alta discuţia a alunecat asupra protecţiei muncii. Aşa am aflat despre tovarăşul Eftimie Constantinescu şi despre alţii ale căror inovaţii au adus o preţioasă contribuţie la uşurarea efortului fizic al muncitorilor, despre activitatea ce se desfăşoară aici în domeniul protecţiei muncii, despre realizările obţinute în ultimul timp şi altele. ‘Dar să luăm lucrurile pe rînd. ★ Este greu să enumăr aici toate lucrările de protecţia muncii înfăptuite de la începutul anului şi pînă acum, în această întreprindere. Ele sunt destul de multe. De aceea voi aminti doar cîteva din cele mai importante. Aşa de pildă, pentru a se uşura munca oamenilor s-a confecţionat un cărucior pentru transportul acumulatorilor (înainte, acumulatorii erau transportaţi de la un loc de muncă la altul, în cadrul întreprinderii, cu braţele). De asemenea, s-au confecţionat nişte capre speciale, metalice, pe care se instalează acum maşinile care sunt în reparaţie, ceea ce înlătură posibilitatea accidentelor provocate de alunecarea maşinii de pe lemnele sau buturugile pe care erau aşezate înainte şi care nu aveau o stabilitate prea mare. Tot pentru a se asigura muncitorilor condiţii de muncă bune şi lipsite de pericol, s-au montat apărători la tabloul de distribuire a curentului electric, s-au revizuit instalaţiile sanitare şi de încălzire etc. Aceste lucrări ca şi altele au fost înfăptuite, — aşa cum prevedeau angajamentele luate prin contractul colectiv — la termenele fixate şi multe din ele chiar înainte. Deşi n-au fost înscrise în contractul colectiv, au fost totuşi realizate în primele şase luni ale anului alte lucrări de protecţia muncii. Intre acestea pot fi amintite inovaţiile fierarului Nicolaie Popa şi anume: dispozitivul pentru strîns arcurile şi dispozitivul pentru îndoitul capetelor arcurilor, ambele de mare însemnătate prin aceea că reduc considerabil efortul fizic al muncitorilor şi totodată sporesc aproape la dublu productivitatea muncii la operaţiunile respective. Nu trebuie uitate, de asemenea, nici macaraua mobilă pentru transportul motoarelor şi nici acel diapozitiv de protecţie la umflatul cauciucurilor despre care am vorbit la început, creat de tovarăşul Eftimie Constantinescu, maistrul atelierului de reparaţii. ★ Ceea ce insă este demn de subliniat nu este numai numărul şi importanţa lucrărilor efectuate la Gastranscoop- Bucureşti pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, ci mai ales faptul că toate acestea au fost realizate în întregime din resursele interne ale întreprinderii. Vădind o grijă deosebită faţă de om, pentru apărarea vieţii şi sănătăţii sale, conducerea întreprinderii nu a aşteptat să-i vină totul de-a gata, de sus, de la centru, ci, sprijinită îndeaproape de organele sindicale şi de întregul colectiv, s-a străduit să înfăptuiască lucrările de protecţia muncii necesare prin forţele proprii ale întreprinderii, utilizind izvorul nesecat de posibilităţi existent la fiecare loc de muncă. Ca nişte buni gospodari ei au ştiut să descopere rezervele interne şi să le folosească din plin. ★ Fără îndoială realizările pe tărîmul protecţiei muncii de la Gostranschop Bucureşti nu pot fi despărţite de activitatea organelor sindicale de aici. Comitetul de întreprindere (preşedinte tov. Constantin Marchidan) s-a preocupat îndeaproape de crearea unor condiţii de muncă cît mai bune pentru muncitori. Periodic, în şedinţe comune cu conducerea administrativă, comitetul a analizat mersul lucrărilor de protecția muncii înscrise în contractul colectiv, ca și deficientele semnalate de muncitori, luîndu-se de fiecare dată măsuri concrete pentru remedierea acestora. Munca perseverentă a comitetului, colaborarea strînsă a acestuia cu conducerea administrativă — pe care a controlat-o dar a şi sprijinit-o în îndeplinirea sarcinilor— au dat roade. Condiţiile de lucru ale muncitorilor de la Gostranscoop s-au îmbunătăţit şi se îmbunătăţesc pe zi ce trece. Şi ceea ce este cel mai important lucru de la începutul anului şi ptnă acum, la Gastranscoop Bucureşti nu s-a înttmplat nici un accident de munci. P. CONSTANTIN ★ Dusen de GH- MARINESCU