Munca, martie 1958 (Anul 14, nr. 3215-3240)
1958-03-01 / nr. 3215
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIV nr. 3215 SIMBĂTĂ 1 MARTIE 1958 4 pagini 20 bani Trăiascăvictoria in alegeri a Frontului Democraţiei Populare! (Desen de GH. MARINESCU) Pentru socialism, pentru o viaţă îmbelşugată, pentru pace, pentru fericirea scumpei noastre patrii, cu toţii la vot! Intri în cabina de vot- Singur, cu conştiinţa ta. De jur-împrejur, modeştii pereţi de brad ai cabinei. Şi totuşi, nu te simţi izolat. Şi totuşi, in jurul tău nu sunt doar pereţii de lemn. Simţi păşind, odată cu tine, fiii poporului tău. Simţi bătînd, la unison cu inima ta, inima fierbinte a patriei. Căci aici, în micuţa cabină, tu nu îndeplineşti mecanic o simplă datorie. Votezi... Dar votul tău este o continuare a muncii tale zilnice. Prin el îţi afirmi hotărîrea de a contribui mai departe la zămislireafericirii pe străvechiul pămînt al ţării; prin el ai simţămîntul că te-ai întîlnit cu toţi trăitorii patriei, într-o unică şi neclintită voinţă- Votezi... Pentru idealurile tale votezi- Pentru idealurile întregului norod. Cu asemenea simţăminte păşesc astăzi, în faţa urnelor, milioanele de alegători, într-o impresionantă revărsare de bucurie şi nădejde. Este bucuria victoriilor dobîndite, este nădejdea celor ce vor veni. Iată înalta semnificaţie a votului de astăzi, pentru stăpînii ţării — cei ce muncesc. Nenumărate adunări şi întîlniri au precedat duminica aceasta. In marile oraşe sau în cătunele împresurate de munţi, sute de mii de oameni au chibzuit îndelung pe cine să propună drept candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare, în alegerile pentru sfaturile populare; ei au discutat gospodăreşte despre realizările de pînă acum, ca şi despre cele ce mai sînt de făcut. Nicicind în trecut n-a fost şi n-a putut fi o asemenea largă participare de masă la desfăşurarea campaniei electorale. Fiindcă partidele burgheze — zeloase apărătoare ale jecmănitorilor —, excludeau de la viaţa politică a ţării pe oamenii simpli. Fiindcă în statul burghez — instrument al exploatării şi împilării — politica o făceau slugile marelui capital. Şi ce însemna această „politică”, o ştim cu toţi. Ii ţin minte tăişul nemilos muncitorii care au îndurat „curbele de sacrificiu" şi teroarea carcerelor, care au simţit şfichiul arzător al plumbilor; şi ţăranii — flămînziţi şi dezbrăcaţi, care strîngeau pentru moşieri greul rod al holdelor, cu mîinile lor mîncate de pelagră; şi intelectualii cinstiţi, lipsiţi de putinţa de a crea în libertate — mulţi dintre ei cu hainele la fel de roase ca şi stomacurile lor roase de foame... Iată de ce, în trecutul neguros al ţării politica ajunsese un cuvint compromis, odios pentru masele largi- A face politică, fireşte politica burgheziei, era în ultimă istanţă sinonim cu a-ţi vinde conştiinţa intereselor unui Malaxa sau Auschnit-A face politică ! Luminos şi cu totul nou este astăzi înţelesul acestor cuvinte. Partidul a descătuşat forţele creatoare ale poporului. In solul fertil al socialismului s-a ivit şi s-a maturizat conştiinţa nouă a mulţimilor. A face politică înseamnă a munci cinstit pentru înflorirea ţării, a contribui, cu priceperea şi inteligenţa ta, la ridicarea continuă a nivelului de trai al tuturor. Tocmai de aceea politica partidului este înţeleasă şi sprijinită de milioane de oameni ai muncii de pe tot cuprinsul patriei. Şi oamenii aceştia au ştiut să propună candidaţi pe cei mai buni dintre ei în alegerile pentru sfaturile populare, au ştiut să discute — în întîlnirile cu aceştia — tot ceea ce era mai semnificativ şi mai însemnat pentru dezvoltarea oraşului, a cartierului sau a comunei respective. Mecanicul de locomotivă Ştefan Lungu, Erou al Muncii Socialiste, ca şi vestita textilistă Antoaneta Alexovici, academicianul Ştefan Milcu, prim-secretar al Academiei R.P.R., ca şi colectivistul Gheorghe Iacob, la fel ca toţi ceilalţi candidaţi ai F.D . — mulţi dintre ei propuşi pentru a doua sau a treia oară — vor şti să muncească cu aceeaşi pricepere pentru a traduce în viaţă politica partidului, pentru a contribui la înflorirea oraşelor şi satelor noastre-Sfaturile populare — baza politică a R.P.R. — şi-au cîştigat, datorită activităţii lor, încrederea deplină a oamenilor muncii. Fiecare dintre noi cunoaşte din proprie experienţă rodnicele lor rezultate în muncă. Numai in ultimii cinci ani, prin posibilităţi locale, au fost construite pe cuprinsul patriei 1.900 de şcoli şi săli de clasă, 1.300 de cămine culturale, 300 de dispensare şi case de naştere; în aceeaşi perioadă, au fost electrificate 600 de comune. Acestea, în afară de construcţiile durate prin fonduri din bugetul statului- Industria locală — realizare a sfaturilor populare — cuprinde astăzi 9500 de unităţi, care produc sute de sortimente de bunuri de larg consum. Sunt doar cîteva cifre. Ele ilustrează însă, în mod concret, însemnatele resurse pe care le au sfaturile populare pentru dezvoltarea ţării noastre. Iată de ce, sute de mii de oameni contribuie — alături de deputaţii pe care i-au ales — la activitatea lor. Se realizează şi în acest fel acea contribuţie nemijlocită a poporului la politica statului, acea unitate de monolit între partid, guvern şi popor. Avînd vii în inima şi mintea lor înfăptuirile de pînă acum, păşesc astăzi milioanele de alegători în faţa urnelor. Votăm... In numele aceloraşi năzuinţe. Votăm... In numele construcţiei socialismului, în numele păcii şi fericirii celor mulţi. Acolo, în micuţa cabină de vot, eşti singur cu conştiinţa ta. Dar dincolo de modeştii pereţi de lemn simţi răsuflarea patriei întregi. Auzi mersul mulţimilor către zorile viitorului socialist. ---------------------------------------------------------------------------------- - .ÎNSUFLEŢITE mitinguri electorale în ÎNTREAGA ŢARĂ Discutînd despre realizările din ultimii ani CRAIOVA (coresp. „Munca“). Noua hală de transformatori a uzinei „Electroputere“ a găzduit ieri după amiază un mare miting electoral la care au participat peste 4.000 de oameni ai muncii din circumscripţia electorală regională nr. 150. In cuvîntul său tov. Cornel Fulger, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional de partid Craiova şi candidat a F.D.P. în această circumscripţie, a trecut în revistă marile realizări înfăptuite în anii regimului democratpopular, scoţînd în evidenţă numeroase aspecte ale grijii partidului şi guvernului privind dezvoltarea economică a regiunii socotită în timpul burgheziei, eminamente agricolă. Azi în inima Olteniei există un puternic bazin petrolifer, iar preţioasele zăcăminte de gaz metan şi cărbune sunt valorificate din plin. De asemenea vorbitorul a arătat că în oraşul Craiova cu şi în regiune au luat fiinţă noi uzine ca „Electroputere“, „7 Noiembrie“, fabrica de zahăr „Livezi“, etc. Odată cu dezvoltarea economică a regiunii s-au îmbunătăţit şi condiţiile de viaţă şi trai ale celor ce muncesc. Au fost construite numeroase blocuri cu mii de apartamente iar comune ca Bîlteni, Rovinari, Ţicleni s-au transformat în centre muncitoreşti ale petroliştilor şi minierilor cărora li s-au pus la dispoziţie apartamente spaţioase. In oraşul Craiova pe lingă cele 3 blocuri care au fost date în folosinţă de curînd, alţi oameni ai muncii vor putea locui în blocul de pe strada A. I. Cuza care va avea 93 apartamente. La toate aceste realizări şi-au adus contribuţia din plin sfaturile populare — a spus în încheiere , candidatul. „ La mitingul electoral, mulţi dintre participanţi s-au înscris la cuvint, ex-primîndu şi hotărîrea fermă ca în ■ ziua de 2 martie, ei împreună cu familiile lor să dea votul lor candidaţilor F.D.P.. Printre aceştia au fost inginerul Mihai Traian de la uzina „Electroputere“, Nicolae Ionescu, şeful secţiei biscuiţi a Fabricilor Unite , „Partizanul“, bobinatorul Ilie Stancu de la „Electroputere“, şi mulţi alţii. „ Lucruri despre care în trecut nu se pomenea în Valea Tiului " PETROŞANI — La mitingul electoral de la Aninoasa consacrat alegerilor de la 2 martie a luat cuvîntul Joan Karpineţ, preşedintele sfatului popular al raionului Petroşani, candidat în circumscripţia electorală regio■ nală nr. 51. Trecînd în revistă realizările obţinute în anii regimului democrat-popular în regiunea Hunedoara vorbitorul s-a oprit îndeosebi asupra celor înfăptuite în Valea Jiului. Dezvoltarea minelor, înzestrarea lor cu utilaj modern, cîştigurile sporite ale minerilor, radioficarea localităţii, staţionarele, sanatoriile de noapte, blocurile de locuit, căminele confortabile pentru tinerii mineri, sînt doar cîteva aspecte ce oglindesc adîncile transformări produse în anii puterii populare în Valea Jiului. In cadrul mitingului au luat cuvîntul mai mulţi alegători care s-au angajat să muncească cu şi mai multă însufleţire pentru a cinsti ziua de 2 martie cu rezultate cit mai însemnate în producţie. Mărturii despre continua înflorire a regiunii In regiunea Cluj au avut loc în ultimul timp numeroase mitinguri organizate în întîmpinarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. La mitingul electoral care a avut loc la clubul uzinelor Industria Sîrmii din Cîmpia Turzii au luat parte sute de cetăţeni din circumscripţia electorală regională nr. 95. Candidatul F.D.P., Ioan Stanafiev, directorul general al uzinelor Industria Sîrmii a vorbit despre transformările profunde care au avut loc în viaţa poporului nostru muncitor în ultimii ani şi despre realizările obţinute în oraşul Cîmpia Turzii. Participanţii la miting şi-au exprimat hotărîrea de a da cu încredere la 2 martie votul lor candidaţilor F.D.P. Peste 600 alegători din comunele din circumscripţia electorală regională nr. 44 s-au întîlnit la căminul cultural din comuna Chiţcău, raionul Dej la mitingul electoral care a avut loc cu candidatul F.D.P. Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional Cluj al P.M.R. Trecînd în revistă înfăptuirile obţinute în regiune, tov. Vasile Vaida a subliniat creşterea volumului producţiei industriale, a succeselor obţinute în agricultură. Numeroşi participanţi la miting au vorbit cu mîndrie despre realizările obţinute în circumscripţia lor electorală : construcţii noi de locuinţe, extinderea reţelei de lumină electrică, etc. şi şi-au manifestat hotărîrea de a da votul lor candidaţilor F.D.P., pentru pace, bunăstare şi socialism, însufleţite mitinguri au mai avut loc la întreprinderile comunale din Cluj, la fabrica de ciment „Victoria socialistă“ din Turda, la căminul cultural din Sărmaş, la cinematograful din Beclean, etc. (Agerpres) —-------------------------------llllllllllllllllllllllllllllllll IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII-------------------------------- Pregătiri pentru ziua alegerilor la secția de votare nr. 5 din raionul V. 1. Lenin din Capitală, , încredere Imi place In amurg, adeseori Să lunec pe a visului cărare învăluit în cîntec de viori, La braţ cu primăvara-n revărsare. Şi mi te-nchipui, sat pierdut în şes, Rizînd sub colb de pămîntene stele, Cînd troica nopfii-albastre-n vălul destulva liniştit peste vilcele. Şi văd in casa fiecărui om Cum îşi desface aripa belşugul Şi văd cum smulge forţa din atom Cel ce despică ţarina cu plugul. Şi-aud un tren prin vreme cum aleargă ; E tenul viitorului măreţ. Hotarul nesfirşirii vrînd să-l şteargă, Duelid cu sine tot ce e de preţ ! Eu cred In aşteptatele-mpliniri, Cînd depăşesc al visurilor prag Şi cred In rouă de pe trandafiri Căci pentru toate eu votez cu drag ! SORIN COMANIŢA Citiţi în paginile speciale (2 şi 4), materialele *închinate alegerilor de deputaţi în sfaturile populare de la 2 HÂRTIE (Continuare în pag. 3-a) Interviul acordat de tovarăşul CHIVU STOICA, corespondentului ziarului american „New York Times“, Elie Abel La 25 februarie Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R, tovarăşul Chivu Stoica, a primit pe corespondentul ziarului american „New York Times", Elie Abel, căruia i-a acordat următorul interviu: ÎNTREBARE: Care este situaţia prezentă a propunerii Dvs. din septembrie anul trecut pentru o conferință a ţărilor balcanice ? Ce măsuri ar trebui luate, după părerea Dvs., pentru a crea o atmosferă in care o asemenea conferinţă ar putea fi utilă? RĂSPUNS : Propunerile guvernului român pentru înfăptuirea unei largi colaborări a ţărilor din Balcani, au primit răspunsuri favorabile din partea guvernelor Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei. In răspunsul său, guvernul grec a arătat că deşi dă o înaltă preţuire spiritului şi obiectivelor generale cuprinse în propunerile Romîniei, el nu e în măsură pentru moment să accepte invitaţia ce i-a fost adresată din pricina anumitor probleme încă nerezolvate, finind seamă de relaţiile Greciei cu unele ţări balcanice. Cit priveşte ţara noastră, ea nu are nici un fel de diferend cu vreunul din statele balcanice. La mesajul guvernului român nu a răspuns pînă în prezent guvernul turc. Totuşi, după părerea noastră, Turcia ca şi celelalte state din această regiune nu ar avea decit de cîştigat de pe urma întăririi prieteniei şi a colaborării multilaterale cu toate statele din Balcani. Cum dorinţa guvernului român pentru pace- bună înţelegere şi colaborare în Balcani nu e o chestiune de conjunctură, noi vom continua şi pe viitor să depunem străduinţe pentru convocarea unei conferinţe a ţărilor balcanice, pe care continuăm să o socotim utilă şi actuală. După părerea noastră, nu există nici o piedică intrinsecă pentru ca o astfel de conferinţă să poată avea loc cu succes. Valorificarea tuturor posibilităţilor de colaborare existente în toate domeniile cu toate ţările balcanice, poate contribui la crearea climatului favorabil pentru dezvoltarea colaborării intre ţările acestei regiuni. De aceea, noi acţionăm în direcţia intensificării schimburilor economice şi culturale cu toate ţările din Balcani. Lărgirea contactelor şi a cunoaşterii reciproce între oamenii care activează în domenii similare, poate ajuta în mod substanţial la crearea unei atmosfere de sinceră şi rodnică colaborare. Putem spune acelaşi lucru şi despre contactele personale între oamenii de stat ai ţărilor din Balcani. In ceea ce ne priveşte, noi sintem gata să ne intîlnim cu reprezentanţa guvernelor grec şi turc şi să discutăm toate problemele care pot contribui la adîncirea colaborării dintre ţările noastre. ÎNTREBARE: Printre alte propuneri, planul Rapacki a fost sugerat ca o bază pentru negocieri est-vest şi de dezangajare posibilă din Europa Centrală. Ce tipuri de control şi înţelegeri cu privire la inspecţie credeţi că ar fi necesare pentru a asigura un echilibru corespunzător în Europa Centrală, dacă zona denuclearizată şi retragerea trupelor ar fi înfăptuite ? RASFUNS : Guvernul român a acordat şi acordă o deosebită atenţie propunerilor guvernului polonez cu privire la crearea unei zone denuclearizate în centrul Europei. Fără îndoială că realizarea acestor propuneri ar reprezenta o etapă însemnată pe drumul întăririi securităţii şi păcii în Europa. Realizarea lor ar putea constitui totodată un punct de plecare pentru noi acţiuni în direcţia destinderii internaţionale şi înlăturării pericolului unu război nuclear, lucru în care ţările occidentale nu pot fi mai puţin interesate decât cele din răsăritul Europei. Pentru oricine examinează cu bună credinţă propunerile guvernului polonez apare evident că la elaborarea prevederilor lor relative la sistemul de control s-a ţinut seama în mod corespunzător de toate punctele de vedere care au fost exprimate în legătură cu această problemă în cadrul discuţiilor asupra unui acord general de dezarmare. Atît prin procedura lui elastică de realizare cit şi prin prevederile lui concrete şi eficace de control, planul Rapacki este astăzi una din măsurile cele mai accesibile tuturor părţilor pentru a se realiza un progres notabil în direcţia întăririi securităţii internaţionale. Ceea ce este esențial acum este să se realizeze acordul cu privire la zona denuclearizată. Sistemele de control vor putea fi îmbunătățite ulterior, dacă nevoia o va cere. , ÎNTREBARE : Puteți să ne explicați motivele pentru care se pune un accent atît de mare în materialele publicate privind alegerile ce vin, asupra rolului muncitorilor, inginerilor, şi tehnicienilor în ce priveşte reducerea preţului de cost şi mărirea simultană a producţiei ? RĂSPUNS : Rezultatele obţinute de muncitori, ingineri şi tehnicieni în ce priveşte reducerea preţului de cost, odată cu mărirea producţiei, constituie o bună recomandare pentru viitorii deputaţi în sfaturile populare. Accentul care se pune pe această problemă nu e ceva nou după cum nu e nou nici faptul că rolul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor este hotărîtor ■»» toate aspectele procesului de proporţie. Asigurarea unei cantităţi sporite de bunuri la preţuri de cost cît mai reduse, este o condiţie indispensabilă pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. Ea constituie o sarcină de căpetenie a întregii noastre economii. Aceasta este calea pe care avem de mers mai departe în scopul obţinerii unei abundenţe de produse variate la preţuri ieftine. In condiţiile din ţara noastră, în care întreprinderile industriale sunt proprietate obştească, ceea ce se realizează pe această cale este în avantajul direct sau indirect al oamenilor muncii. Sistemul nostru de salarizare avantajează direct muncitorii, tehnicienii şi inginerii care contribuie la mărirea producţiei şi la reducerea preţului de cost. In acelaşi timp o bună parte din sporul de beneficii pe care îl realizează întreprinderile pe această cale măreşte fondul întreprinderii. Din o parte a acestui fond se acordă premii celor care aduc contribuţii deosebite la îmbunătăţirea proceselor tehnologice şi la îndeplinirea sarcinilor de producţie, iar restul se foloseşte pentru construirea de locuinţe, cămine de copii, creşe, locuri de odihnă şi recreaţie etc. După cum vedeţi situaţia la noi se deosebeşte de aceea din ţările capitaliste unde cea mai mare parte a sporului la beneficii obţinute prin mărirea producţiei şi reducerea preţului de cost intră în buzunarele patronilor capitalişti. ÎNTREBARE : Există rapoarte din partea diferitelor oficii diplomatice străine (din Bucureşti) că guvernul dvs. eliberează acum un număr crescind, vize de ieşire a persoanelor cu naţionalitate dublă şi acelora care au in străinătate rude apropiate. Indică aceasta