Munca, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 4299-4324)
1961-09-01 / nr. 4299
Pag 2-a Nici un om al muncii in afara activității Acțiuni variate și cu conținut Asemenea altor activiști sindicali care muncesc in domeniul muncii culturale de masă și noi cei care ne desfășurăm activitatea în cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor Craiova am căutat să organizăm cu mai multe acțiuni care să răspundă nevoilor cultural-educative și exigenței oamenilor cărora li se adresează. In această privință am urmărit in primul rivel să îndreptăm activitatea noastră înspre educația politică și patriotică a oamenilor muncii, în scopul ridicării nivelului lor politic, dezvoltării conștiinței lor socialiste și lărgirii orizontului culturaleducativ. Ținînd seama de faptul că în cadrul instituțiilor noastre culturale vin muncitori, ingineri, tehnicieni și foarte mult tineret, am căutat să organizăm asemenea acțiuni care să stîrnească interesul participanților la manifestările noastre. Și ce este mai important, am avut în vedere ca activitatea noastră să corespundă necesităților actuale. Prin forme variate, ne-am preocupat de popularizarea Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. și a documentelor celui de-al IV-lea Congres al Sindicatelor. De asemenea, am popularizat cifrele planului anual, de șase ani și a celui de perspectivă. In acest scop am organizat conferințe, jurnale vorbite, expoziții. Totodată, am organizat lectorate pe teme economice, de politică internațională, artă și cultură. La aceste manifestări au fost atrași să vorbească cei mai buni conferențiari din oraș: profesori și lectori universitari, ingineri, juriști, oameni de artă. De o bună apreciere se bucură schimburile de experiență între muncitorii fruntași, ingineri și tehnicieni. Printre acestea putem aminti cele organizate cu un grup de strungari de la uzinele „Electroputere" și cu un grup de turnători din mai multe întreprinderi din oraș. De asemenea, pentru introducerea tehnicii noi în producție, am organizat schimburi de experiență între cabinetele tehnice și întîlniri cu inovatorii. Ținînd cont de cerințele mereu crescînde ale oamenilor muncii și a familiilor lor, noi am organizat și alte manifestări. In această privință putem aminti despre serile literare, concursurile ghicitoare pe diferite teme, „foile tineretului", care cuprind programe pe teme cultural-educative, urmate de dans. Organizăm de asemenea seri de odihnă pentru fruntașii în producție și familiile lor, în cadrul cărora o brigadă artistică de agitație prezintă un spectacol închinat acestora. La aceste manifestări se adaugă și activitatea celor 10 cercuri permanente, organizate pe diferite specialități la care participă și membrii de familie ai salariaților. Un binemeritat prestigiu și-a cîștigat cercul literar „Traian Demetrescu" printre membrii cărora se numără electricianul Vasile Pătru, tractoristul Belizarie Severineanu, tipograful Petru Beligheru și mulți alții, care s-ai format în cadrul acestui cerc, și cărora li s-au publicat unele lucrări în „Gazeta literară", ziarul,Munca" și gazeta regională înainte". O activitate meritorie se depune în cercurile de vioară, pian, dans, rebus și foto-amatori. Forme variate, și după părerea noastră eficace, au fost folosite de conducerea Casei de Cultură și cu sprijinul activului sindical. Sprijiniți îndeaproape de Consiliul local al sindicatelor noi și a inițiat unele acțiuni interesante. Astfel, am organizat un ciclu de conferințe-lecție în care am dezbătut teme ca : „F.S.M. și lupta pentru pace", „Sindicatele și întrecerea socialistă", „Rolul sindicatelor în organizarea consfătuirilor de producție" etc. Tot în cadrul Casei de Cultură am organizat, pentru activul cultural și instructorii formațiilor artistice de amatori, manifestări în cadrul cărora mai multe brigăzi artistice au prezentat programe după care au urmat discuții în legătură cu conținutul și forma artistică. Acest lucru a contribuit la îmbogățirea programelor artistice prezentate de artiștii amatori. Desigur, formele muncii culturale pot fi mult mai variate. Lucrul acesta depinde în bună măsură de inițiativa și operativitatea activiștilor culturali. De aceea, consider ca foarte utilă discuția pe care a deschis-o ziarul îm legătură cu atragerea tuturor oamenilor muncii la activitatea culturală. Cunoscînd de pildă și din experiența altora, vom putea să ne îmbunătățim și mai mult activitatea, căci trebuie să spunem că deși în ultimul timp am făcut pași înainte față de trecut, totuși în munca noastră mai avem și unele deficiențe. Socotim, de pildă, că este necesar să organizăm mai multe manifestări cu oamenii muncii de diferite profesii și să îmbogățim tematica acțiunilor metodice cu activul sindical. Va trebui să acordăm în viitor mai multă atenție organizării unor acțiuni la Casa de Cultură și dimineața, la care să participe cei ce lucrează în schimbul doi. Totodată, trebuie să spunem că nu ne putem declara mulțumiți cu activitatea cinematografului sindical care funcționează pe lângă Casa de Cultură, deoarece nu întotdeauna acesta își îndeplinește rolul pentru care a fost creat. In această privință, în afară de filmele artistice, va trebui să ne îngrijim ca în cadrul cinematografului sindical să ruleze mai multe filme documentare privind dezvoltarea științei și tehnicii. Axînd activitatea Casei de Cultură a Sindicatelor pe necesitățile și preferințele oamenilor muncii și atrăgînd în activitatea noastră un numeros activ obștesc, vom putea în viitor să contribuim cu mai multă eficiență la îmbogățirea conținutului manifestărilor noastre, la atragerea unui număr tot mai mare de oameni ai muncii și familiile lor la activitatea casei de cultură. ION BILDEA director al Casei de Cultură a Sindicatelor Craiova Înființat de curînd, din inițiativa comitetului sindicatului, punctul de consultație de la întreprinderile textile din Galați este vizitat zilnic de numeroși muncitori. Ei au prilejuit aici să-și lămurească o serie de probleme din domeniile tehnicii. Clișeul nostru o înfățișează pe delegața cu munca culturală de masă din comitetul sindicatului, Aglaia Cojocaru (dreapta) dînd consultații unor muncitori care se interesează despre unele publicații de specialitate. Foto: EM. SÎRZEA MUNCA Cucul nenumaratelor povești P e o potecă care pornește din spatele stațiunii Tușnad urci in serpen tine vreme de două ceasuri, numai prin umbra pădurii de brazi pînă pe podișul muntelui Ciomag. De aici, urmînd cărarea ce coboară clina de răsărit a muntelui, te îndrepți către minunatul lac de formă aproape rotundă, așezat ca un imens smarald în mijlocul unui amfiteatru uriaș. E unicul lac vulcanic din țara noastră, lacul nenumăratelor povești și legende populare. O frumoasă potecă te conduce în jurul lui. Lacul Sf. Ana — situat la 951 m altitudine — este alimentat cu apă din mlaștina Mohoș situată la cîțiva zeci de metri mai sus, care este o altă curiozitate a naturii, unica mlaștină de munte din țara noastră acoperită aproape în întregime de o vegetație abundentă. In clișeu : pe malul lacului Sf. Ana. Școli noi In regiunea maramureș Regiunea Maramureș, asemenea tuturor regiunilor patriei noastre, își schimbă Înfățișarea de la o zi la alta. Oamenii muncii dobîndesc succese însemnate nu numai în producție ci și pe tărîmul culturii. Pentru o cît mai largă și temeinică răspîndire a acesteia, în regiune au fost construite multe școli, ele existînd pînă în cel din urmă cătun. Azi întîlnești școli cu etaj nu numai la oraș, ci și în satele unde nu existau nici cele mai elementare condiții de școlarizare. Ca niște adevărate focare de cultură apar aceste școli în sate ca Turț (Oaș), Giulești (Sighet), Cavnic — localități vitregite din plin în timpul regimului burghezo-moșieresc. Numai în anii 1957—1960 au fost construite 312 săli de învățămînt. Anul acesta rețeaua de școli va crește și mai mult. Muncind cu însuflețire, constructorii maramureșeni vor da anul acesta în folosință 20 de școli pentru clasele I—V, 38 unități pentru clasele VII. De asemenea, își vor deschide pentru prima oară porțile 4 școli medii la Cavnic, Sein, Borșa și Săsar. (Coresp. „Munca“) Din scrisorile corespondenților voluntari vis Împlinit încă de mic copil, Ion Lucăcel visa să devină constructor, îi plăcea în mod deosebit să deseneze în culorile cele mai vii căsuțele pe care le construia din cartoane, nisip, pietre. Tatăl său, Gheorghe Lucăcel, muncitor pădurar din comuna Someș-Odorhei, regiunea Clui, observînd aptitudinile și înclinațiile fiului său, se întrista că nu are posibilități să-l dea mai departe la învățătură. Salariul de mizerie pe care-l avea abia ajungea să asigure existența familiei compusă din 5 persoane. Au venit însă mărețele zile de după 23 August 1944 și, odată cu ele, au apărut zorile unei vieți noi și în familia lui Lucăcel, ca și în familiile tuturor oamenilor muncii din țara noastră. Gheorghe Lucăcel, alături de alți țărani muncitori din comuna Someș-Odorhei, s-a înscris printre primii în gospodăria agricolă colectivă „Steagul Roșu". Din casa lui sărăcia a fost izgonită. An de an colectiva devenea mai bogată. Acum nu mai existau piedici in fața dorinței de învățătură a utemistului Ion Lucăcel. Visul lui prindea viață. A terminat școala medie cu succes, iar la examenul de admitere în Facultatea de arhitectură a reușit printre cei dintâi. Pasiunea cu care învăța, legând tot mai mult teoria cu practica, i-au adus în fiecare an satisfacția notelor mari obținute la examene. In acest an, împreună cu un coleg al său, a participat la un concurs internațional al studenților din arhitectură unde s-au clasat pe primul loc. Pentru aceasta au fost invitați la lucrările Congresului international al arhitecților care s-a ținut la Londra. Anii studenției au trecut. Ion Lucăcel se găsește în fata comisiei pentru examenul de stat. Proiectul lui de diplomă a căpătat nota 10. In momentul cind i s-a înmînat diploma de arhitect, ochii îi erau umezi. Erau lacrimile de bucurie ale fiului de pădurar, ale unuia din tinerii cărora regimul nostru le-a creat condiții pentru a-și realiza cele mai îndrăznețe visuri. I. VASILESCU membru în comisia de presă de pe lingă C.L.S. București Realizările inovatorilor Despre mișcarea inovatorilor ne scriu numeroși corespondenți voluntari. Redăm mai jos spicuiri din cîteva scrisori sosite la redacție. • LA CABINETUL TEHNIC al Uzinelor Metalurgice Tîrgoviște au fost prezentate de la începutul anului 88 de propuneri de inovații. Dintre acestea, 40 au fost acceptate și aplicate. Economiile antecalculate care vor rezulta din aplicarea lor se ridică la 600.000 lei. Printre cele mai valoroase propuneri se numără și „Dispozitivul de filetat piulițe pentru toate sorturile de vane“, realizat de maistrul Brînzoi Gheorghe. Dispozitivul, montat pe un vechi strung-revolver, aduce economii antecalculate de 106.909 lei. (Safar Marin — strungar). • REZULTATE FRUMOASE obținut și colectivul Uzinei de utilaj nr. 2 Ploiești care de la începutul anului a înregistrat 39 de propuneri de inovații. Dintre cele care au fost aprobate și aplicate se remarcă „Mașina pentru șanfrenat table prin presare rapidă" realizată de maistrul Zenovie Popescu împreună cu un colectiv. După calculele făcute se preconizează obținerea unei economii de peste 150.000 lei anual. Inovații valoroase au mai realizat inginerul Manea Petre, tehnicienii Popoacă Virgil și Gruzin Mihai. (Jean Teohari — economist). • CONTRACTUL COLECTIV încheiat pe anul 1961 la schela Băicoi prevede, printre altele, angajamente bilaterale privind continua dezvoltare a mișcării de inovații. In acest scop comitetul sindicatului împreună cu cabinetul tehnic au organizat patru brigăzi de inovații în principalele secții de producție. Ca urmare, de la începutul anului au fost înregistrate 51 propuneri de inovații dintre care au fost acceptate 24, iar 19 sunt în studiu. Prin inovațiile aplicate rezultă economii post-calculate în valoare de 767.693 lei anual, urmînd ca inovatorii să primească recompense în valoare de 20.497 lei. (Dumitru Săndulescu, membru al comisiei de presă de pe lingă C.S.S. Cîmpina). Pe urmele un In ziua de 7 iunie a.c. în ziarul nostru a apărut un articol intitulat: „Intre prevederi și realizări să punem semnul egal". Se arăta aici că în perioada primului trimestru din acest an, datorită slabei preocupări a organelor sindicale și tehnicoadministrative, în unele întreprinderi din regiunea Argeș, printre care și la I. M. Brezoi, s-au manifestat deficiențe în folosirea fondurilor de protecția muncii și întârzieri în executarea anumitor lucrări necesare îmbunătățirii condițiilor de muncă. Conducerea administrativă și comitetul sindicatului de la I. M. Brezoi au contestat justețea celor semnalate în articol. Dar este oare justificată această contestație ? In popor zicala: „Din cauza copacilor nu vede pădurea" are o circulație destul de frecventă. Tîlcul ei îl înțelege oricine. Ea se potrivește de minune și în cazul de față. Din cauza unor formulări neadecvate, conducerea tehnico-administrativă și comitetul sindicatului de la I. M. Brezoi n-au văzut esențialul, sîmburele criticii care le-a fost adresată. Fără sa analizeze în profunzime și multilateral faptele, ei au negat un adevăr incontestabil, anume că în privința condițiilor de muncă, nu întreprinderea livă există unele neajunsuri respectave influențează negativ starea sănătății oamenilor , drept că în cursul acestui an nu a fost înregistrat nici un accident de muncă, că nu au fost cheltuite în întregime nici sumele prevăzute în primul semestru pentru ajutoare de boală, însă tot atît de adevărate și faptul că în prevenirea îmbolnăvirilor profesionale puteau fi obținute rezultate mult mai bune. Asta cu condiția executării lucrărilor necesare. Astfel, pericolul pe care-l prezintă praful de mică a fost semnalat prin luna noiembrie a anului trecut, dar abia în luna ianuarie a acestui an au fost făcute unele cercetări mai amănunțite. Medicii care au făcut determinările sesizează și cauzele : perforajul uscat, ventilație insuficientă, lipsa măștilor de protecție. In consecință, medicii respectivi și conducerea I. M. Brezoi stabilesc de comun acord măsurile care se impun și datele pînă la care vor fi îndeplinite: introducerea perforalului umed pînă la 1 martie a.c.; măsuri pentru captarea prafului și ventilarea galeriilor , termen 15 februarie 1961. Dar timpul a trecut fără ca să se producă vreo schimbare. De situația nesatisfăcătoare a condițiilor de muncă în această întreprindere s-au sesizat Inspecția tehnică de stat pentru protecția muncii de pe lingă Consiliul regional al sindicatelor Argeș și Inspectoratul regional de control geologic minier. Ca urmare, la sfîrșitul lunii aprilie este întocmită o prescripție prin care sînt impuse o seamă de noi măsuri menite să ducă la îmbunătățirea condițiilor de muncă la moara de măcinat mică, iar cîteva zile mai tîrziu este încheiat și un proces-verbal prin care „Moara pentru măcinat mică se oprește din funcțiune pînă la etanșarea instalațiilor“... Ce a urmat ? în cazul morii de măcinat mică — cîteva măsuri utile, iar în cazul secției miniere — o adresă. Da, o adresă trimisă conducerii secției respective din care spicuim : „Vă atragem atenția ca la termenele stabilite să introduceți perforajul umed, să montați burlanele de aeraj pentru aerajul secundar și să comandați numărul de măști individuale necesar secției dv. Nerespectarea prezentelor dispozițiuni și sarcini... va duce la aspre sancțiuni Tonul din scrisoare n-a avut darul să ducă la rezolvarea problemei. Și nu-i de mirare. — Sunt în vîrf de munte și vreau să fumez o țigară, dar constat că n-o am. Ce fac atunci ? Nu fumez. Așa se prezintă lucrurile și în cazul acestei adrese, ne spune tovarășul inginer Săndulescu, șeful secției miniere. Așadar, conducerea întreprinderii a cerut executarea anumitor lucrări dar nu s-a îngrijit să asigure condițiile tehnico-materiale necesare efectuării lor practice. Această concluzie își păstrează valabilitatea și în cazul asigurării aerajului în galerii. Primul zgomot de ventilator s-a auzit în luna iunie, ne informează inginerul Săndulescu. In răspunsul trimis redacției, conducerea I. M. Brezoi și comitetul sindicatului au omis să arate acest lucru, după cum au evitat să arate că dispun de mai multe ventilatoare de a căror punere în funcțiune nu s-au îngrijit deși de la primirea unora a trecut vreme îndelungată. Intr-o situație similară — adică neprocurate — se află și măștile individuale pentru captarea prafului. Pe lingă cele de mai sus se impune încă o precizare. Anume, este vorba de faptul că în ziua următoare semnării de tov. inginer Didicescu, directorul întreprinderii, și Dumitru Bardașu, președintele comitetului sindicatului, a răspunsului către redacție prin care se nega autenticitatea criticii, la I. M. Brezoi a sosit o scrisoare de la Direcția Generală a Minereurilor din Ministerul Minelor și Energiei Electrice prin care se atrage atenția asupra acelorași lipsuri. Faptele de mai sus ne scutesc de alte comentarii. Eventual se mai poate adăuga că în ceea ce privește introducerea perforajului umed era necesar un sprijin mai concret din partea forului tutelar, adică acesta trebuia să asigure mai operativ fondurile necesare executării grabnice a lucrărilor respective; în schimb, conducerea I. M. Brezoi avea sarcina să execute proiectul acestei lucrări, să pună în funcțiune toate instalațiile de aeraj de care dispune și să se ocupe mult mai insistent de procurarea măștilor individuale pentru captarea prafului. După cum am văzut, ea n-a îndeplinit aceste obligații. Nu se poate trece cu vederea nici peste neajunsurile ce se constată în folosirea fondurilor destinate procurării echipamentului și alimentației de protecție. Astfel, în vreme ce unii muncitori nu au primit la timp îmbrăcămintea, cu toate că termenul de folosire a celei anterioare a fost depășit, fonduri importante au fost întrebuințate pentru procurarea și distribuirea de alimentație de protecție, fără ca pentru aceasta să existe o bază legală. In încheierea scrisorii trimisă redacției, tovarășii Ion Didicescu și Dumitru Bardașu își exprimă dorința să publicăm considerațiile noastre asupra răspunsului pe care ni l-au trimis. Iată și considerațiile noastre: Prin felul cum au conceput acest răspuns, tovarășii de mai sus nu au procedat corect. Semnatarii lui au „uitat“ ca prin minune de datele eronate pe care le-au trimis Consiliului regional al sindicatelor Argeș. Mai mult chiar, ei au trecut cu vederea peste starea de fapt, anume că la I. M. Brezoi, condițiile de muncă nu sunt corespunzătoare, lipsuri pentru care în cea mai mare parte se fac vinovați conducerea tehnico-administrativă și comitetul sindicatului. Ocolind aceste fapte esențiale, ei au întărit și mai mult convingerea ca critica ce li s-a făcut este îndreptățită și prin urmare sunt obligați să ia toate măsurile care se impun p pentru grabnica lichidare a lipsurior semnalate. GH. ILIUȚA I Consultație juridica Ajutorul social Mai mulți cititori ai ziarului, printre care Salomia Nica din Sibiu și Anghel Marin din Galați, s-au adresat redacției cerînd lămuriri în legătură cu condițiile de acordare a ajutorului social. Satisfăcîndu-le dorința, publicăm mai jos o consultație pe această temă. Sistemul de asigurare socială pentru bătrînețe și invaliditate din țara noastră cunoaște, în afara pensiilor de bătrînețe și invaliditate (cu vechime integrală sau cu reducere de vechime în muncă) și o altă formă, anume ajutorul social. Acordarea acestuia este menită să asigure traiul persoanelor în vîrstă și incapabile de muncă, care nu au alte mijloace de existență și nu întrunesc nici condițiile de vechime în muncă pentru obținerea pensiei de bătrînețe sau de invaliditate, dar care au prestat totuși, un timp, muncă salariată. Ajutorul social este de două feluri : pentru bătrînețe și pentru invaliditate. Să le luăm pe rînd și să vedem care sînt condițiile de acordare. Ajutorul social de bătrînețe se acordă, potrivit art. 36 din Decretul 292/1959, angajaților care au încetat activitatea, dacă au vîrsta de 60 ani bărbații și 55 ani femeile și nu îndeplinesc condițiile de vechime în muncă pentru a primi pensie de bătrînețe, dar au cel puțin 5 ani vechime în muncă după 23 August 1944. Subliniem condiția ce se cere ca acești 5 ani să fi fost prestați după 23 august, 1944 și ca ei să fie dovediți cu acte oficiale, neadmițîndu-se pentru aceasta, dovada ca martori. Ajutorul social pentru invaliditate se acordă angajaților care au devenit invalizi, de orice grad, în timpul activității salariate și care nu îndeplinesc condițiile de vechime în muncă pentru a primi o pensie de invaliditate. E suficient deci ca o persoană, care se angajează pentru prima oară în muncă salariată, să se îmbolnăvească după cîteva zile și să capete o invaliditate, (cauzată de o boală obișnuită sau accident în afară de muncă) pentru ca, în cazul că ea nu are vechimea în muncă necesară pentru a obține o pensie de invaliditate, să capete ajutorul social. Am făcut precizarea din paranteză, deoarece dacă ar fi fost vorba de o invaliditate cauzată de o boală profesională, de un accident de muncă, indiferent de vechimea în muncă, angajatul respectiv ar fi beneficiat, potrivit legii, de pensie de invaliditate. Așa după cum am arătat la început, ajutorul social — atît pentru bătrînețe cît și pentru invaliditate — se acordă persoanelor lipsite de alte mijloace de existență. Să vedem ce înțelege legea prin „lipsa altor mijloace de existență". Este necesar oare ca, pentru a obține ajutorul social, solicitantul să nu aibă nici un fel de venit? Nu. S-a stabilit doar ca veniturile impozabile ale lui să nu depășească plafonul de 1200 lei anual pentru cei domiciliați în mediul rural, și 2400 lei anual pentru cei din mediul urban. Firește, acest plafon nu este nici el rigid. Comitetele executive ale sfaturilor populare, care, potrivit legii, aprobă ajutorul social, au posibilitatea ca în anumite cazuri temeinic justificate să acorde și atunci când solicitantul depășește plafoanele de venituri amintite mai sus. C. FUGARU jurist precum și celelalte țesuturi de calitate al "jiAackuk r ' de IIHAV^RiNDiHiLf'"fexmi.^miiktrî Cinematografe RAIDUL VARGAT : Patria, București, Gh. Doja, Volga, Libertății, Stadionul Giulești, Grădina Progresul, Stadionul Republicii, Grădina 23 August. IMPERIUL SOARELUI (cinemascop) : Republica, Elena Pavel, Grădina 13 Septembrie, Stadionul Dinamo. SĂRITURA VI ZORI : Magheru, Lumina, Moșilor, G. Coșbuc. CARMELA : V. Alecsandri, Munca, Grădina Moșilor. ALBA REGIA : I. C. Frimu, V. Roaită, Arta, 30 Decembrie. OMUL NU SE PREDA : Central: Ilie Pintilie. VÎRSTA DRAGOSTEI : Victoria. EL HAKIM: M. Gorki, Al. Sahia, Miorița, Grădina Elena Pavel. ȘCOLARUL VREAU SA ȘTIU TOT nr. 16 - PEȘTELE CEL MARE : Timpuri Noi. HOINARII : 13 Septembrie (dimineața). REVISTA VISURILOR : Grădina T, Vladimirescu, 13 Septembrie, (după-amiază). RĂZBOI ȘI PACE (seriile I și II) ; Tineretului. OAMENI ȘI LUPI (cinemascop) : înfrățirea între popoare. LADY HAMILTON : Cultural. CIELITO LINDO : 8 Martie. ACȚIUNEA COBRA : Al Popov. Flacăra: Popular, Drumul Serii. IVANA : Grivița. TRECEREA INTERZISA : C. David, Floreasca, Grădina Dorica Sima. DOUA MAME : Unirea, ROMEO, JULIETA ȘI ÎNTUNERICUL : T. Vladimirescu. SFÎRȘITUL VECHII BEREZOVKA (cinemascop) ; 23 August. HAIDUCUL DE PE CEREMUȘ : Donca Simo. OAMENI PE POD 16 Februarie. MEXICUL CÎNTA : M. Eminescu. FII ATENTA, BUNICUȚO 1: 8 Mai CÎINELE DIN MLAȘTINA, cinematografele N. Bălcescu, Olga Bancic, B. Delavrancea DRAGOSTEA ȘI PILOTUL SECUND : G. Bacovia. PROLOGUL REZISTENTEI : A. Vlaicu CERASELLA . Patinoarul 23 August. CÎNTAREȚUL MEXICAN : Grădina Al. Sahia. RADU SIMBATA, 2 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I: 5,15 Jocuri populare romînești ; 6,45 Muzică de estradă ; 7,15 Melodii populare romînești interpretate la muzicuță ; 8,30 Concert simfonic popular ; 9,35 Concert de muzică ușoară 10,38 Muzică ușoară ; 11,20 Fragmente din opera „Romeo și Julieta” de Gounod ; 13,05 Pe aripile melodiilor ; 15,10 Variațiuni simfonice de Theodor Grigoriu pe un cântec de Anton Pann ; 16,15 VORBEȘTE MOSDOVA; 17,15 Formații de muzică ușoară ; 18,00 Muzică de cameră ; 19,15 Cîntă baritonul Petre Ștefănescu-Goangă ; 20,40 Arii și duete din operete ; 21,00 Noi înregistrări de muzică populară romînească, realizate în zile noastre ; 22,30 Muzică de dans. studiouPROGRAMUL II: 12,15 „Săptămîna muzicii vietnameze“~ program de cântece ; 14,03 Muzică ușoară ; 15,00 Muzică populară remlînească interpretată de Felician Farcașu și Grigore Kiazim ; 16,30 Concert de muzică ușoară instrumentală ; 17,00 Din cele mai bune programe muzicale alcătuite de ascultători; 18,05 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu ; 19,30 Pe teme internaționale ; 19,40 Estrada artistului amator; 21,10 Muzică de dans ; 21,45 Album artistic ; 22,28 Trio pentru coarde și pian în re minor de Schumann ; 2345—0,55 Muzică de dans. TELEVIZIUNE SIMBATA, 2 SEPTEMBRIE 1961 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Emisiune satirică pentru copii : „Ariciul“ ; 19,40 Filmul de desene animate „Oac, broscoiul lăudăros“ — producție a studioului cinematografic „București” ; 19,50 Emisiunea „în fața hărții“ ; 20,00 Filmul artistic „Fii atentă, bunicuța“ ! — o producție a studioului „Lenfilm“ ; 20,25 Film documentar ; 21,35 Muzică distractivă ; In încheiere ; ultimele știri. i