Munca, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 4299-4324)

1961-09-01 / nr. 4299

Pag 2-a Nici un om al muncii in afara activității Acțiuni variate și cu conținut Asemenea altor activiști sindi­cali care muncesc in domeniul muncii culturale de masă și noi cei care ne desfășurăm activita­tea în cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor­ Craiova am căutat să organizăm cu­ mai multe ac­țiuni care să răspundă nevoilor cultural-educative și exigenței oamenilor cărora li se adresea­ză. In această privință am ur­mărit in primul rivel să îndrep­tăm activitatea noastră înspre educația politică și patriotică a oamenilor muncii, în scopul ri­dicării nivelului lor politic, dez­voltării conștiinței lor socialiste și lărgirii orizontului cultural­­educativ. Ținînd seama de faptul că în cadrul instituțiilor noastre cultu­rale vin muncitori, ingineri, teh­nicieni și foarte mult tineret, am căutat să organizăm asemenea acțiuni care să stîrnească intere­sul participanților la manifestă­rile noastre. Și ce este mai im­portant, am avut în vedere ca activitatea noastră să corespun­dă necesităților actuale. Prin forme variate, ne-am preocupat de popularizarea Directivelor ce­lui de-al III-lea Congres al P.M.R. și a documentelor celui de-al IV-lea Congres al Sindica­telor. De asemenea, am popu­larizat cifrele planului anual, de șase ani și a celui de perspecti­vă. In acest scop am organizat conferințe, jurnale vorbite, ex­poziții. Totodată, am organizat lectorate pe teme economice, de politică internațională, artă și cultură. La aceste manifestări au fost atrași să vorbească cei mai buni conferențiari din oraș: profesori și lectori universitari, ingineri, juriști, oameni de artă. De o bună apreciere se bucu­ră schimburile de experiență în­tre muncitorii fruntași, ingineri și tehnicieni. Printre acestea pu­tem aminti cele organizate cu un grup de strungari de la uzi­nele „Electroputere" și cu un grup de turnători din mai multe întreprinderi din oraș. De ase­menea, pentru introducerea teh­nicii noi în producție, am orga­nizat schimburi de experiență între cabinetele tehnice și întîl­­niri cu inovatorii. Ținînd cont de cerințele me­reu crescînde ale oamenilor muncii și a familiilor lor, noi am organizat și alte manifestări. In această privință putem aminti despre serile literare, concursu­rile ghicitoare pe diferite teme, „foile tineretului", care cuprind programe pe teme cultural-edu­cative, urmate de dans. Organi­zăm de asemenea seri de odih­nă pentru fruntașii în producție și familiile lor, în cadrul cărora o brigadă artistică de agitație prezintă un spectacol închinat acestora. La aceste manifestări se adau­gă și activitatea celor 10 cercuri permanente, organizate pe dife­rite specialități la care participă și membrii de familie ai salaria­ților. Un bine­meritat prestigiu și-a cîștigat cercul literar „Traian Demetrescu" printre membrii cărora se numără electricianul Vasile Pătru, tractoristul Beliza­­rie Severineanu, tipograful Petru Beligheru și mulți alții, care s-ai format în cadrul acestui cerc, și cărora li s-au publicat unele lu­crări în „Gazeta literară", ziarul­­,Munca" și gazeta regională­­ înainte". O activitate meritorie se de­pune în cercurile de vioară, pian, dans, rebus și foto-amatori. Forme variate, și după părerea noastră eficace, au fost folosite de conducerea Casei de Cultură și cu sprijinul activului sindical. Sprijiniți îndeaproape de Consi­liul local al sindicatelor noi și a inițiat unele acțiuni interesante. Astfel, am organizat un ciclu de conferințe-lecție în care am dez­bătut teme ca : „F.S.M. și lupta pentru pace", „Sindicatele și în­trecerea socialistă", „Rolul sindi­catelor în organizarea consfătui­rilor de producție" etc. Tot în cadrul Casei de Cultu­ră am organizat, pentru activul cultural și instructorii formații­lor artistice de amatori, mani­festări în cadrul cărora mai mul­te brigăzi artistice au prezentat programe după care au urmat discuții în legătură cu conținu­­tul și forma artistică. Acest lu­­­­cru a contribuit la îmbogățirea­­ programelor artistice prezentate­­ de artiștii amatori. Desigur, formele muncii cultu­­­­rale pot fi mult mai variate. Lu­crul acesta depinde în bună mă­sură de inițiativa și operativita­tea activiștilor culturali. De a­­ceea, consider ca foarte utilă discuția pe care a deschis-o zia­rul îm­ legătură cu atragerea tu­turor oamenilor muncii la acti­vitatea culturală. Cunoscînd de pildă și din experiența altora, vom putea să ne îmbunătățim și mai mult activitatea, căci tre­buie să spunem că deși în ulti­mul timp am făcut pași înainte față de trecut, totuși în munca noastră mai avem și unele de­ficiențe. Socotim, de pildă, că este necesar să organizăm mai multe manifestări cu oamenii muncii de diferite profesii și să îmbogățim tematica acțiunilor metodice cu activul sindical. Va trebui să acordăm în viitor mai multă atenție organizării unor acțiuni la Casa de Cultură și di­mineața, la care să participe cei ce lucrează în schimbul doi. Totodată, trebuie să spunem că nu ne putem declara mulțumiți cu activitatea cinematografului sindical care funcționează pe lângă Casa de Cultură, deoarece nu întotdeauna acesta își înde­plinește rolul pentru care a fost creat. In această privință, în a­­fară de filmele artistice, va tre­bui să ne îngrijim ca în cadrul cinematografului sindical să ru­leze mai multe filme documen­tare privind dezvoltarea științei și tehnicii. Axînd activitatea Casei de Cultură a Sindicatelor pe nece­sitățile și preferințele oamenilor muncii și atrăgînd în activitatea noastră un numeros activ ob­ștesc, vom putea în viitor să contribuim cu mai multă efici­ență la îmbogățirea conținutului manifestărilor noastre, la atra­gerea unui număr tot mai mare de oameni ai muncii și familiile lor la activitatea casei de cul­tură. ION BILDEA director al Casei de Cultură a Sindicatelor­ Craiova Înființat de curînd, din inițiativa comi­tetului sindicatului, punctul de consul­tație de la între­prinderile textile din Galați este vi­zitat zilnic de nu­meroși muncitori. Ei au prilejuit aici să-și lămurească o serie de probleme din domeniile teh­nicii. Clișeul nostru o înfățișează pe de­legața cu munca culturală de masă din comitetul sin­dicatului, Aglaia Cojocaru (dreapta) dînd consultații u­­nor muncitori care se interesează des­pre unele publica­ții de specialitate. Foto: EM. SÎRZEA MUNCA Cucul nenumaratelor povești P e o potecă care pornește din spatele stațiunii Tușnad urci in serpen­ tine vreme de două ceasuri, numai prin umbra pădurii de brazi pînă pe podișul muntelui Ciomag. De aici, urmînd căra­rea ce coboară clina de răsărit a muntelui, te îndrepți către minunatul lac de formă aproa­pe rotundă, așezat ca un imens smarald în mijlocul unui amfiteatru uriaș. E uni­cul lac vulcanic din țara noas­tră, lacul nenumăratelor po­vești și legende populare. O frumoasă potecă te conduce în jurul lui. Lacul Sf. Ana — situat la 951 m altitudine — este alimentat cu apă din mlaștina Mohoș si­tuată la cîțiva zeci de metri mai sus, care este o altă cu­riozitate a naturii, unica mlaș­tină de munte din țara noastră acoperită aproape în întregi­me de o vegetație abundentă. In clișeu : pe malul lacului Sf. Ana. Școli noi In­ regiunea­­ m­aramureș Regiunea Maramureș, asemenea tutu­­ror regiunilor patriei noastre, își schim­bă Înfățișarea de la o zi la alta. Oa­menii muncii dobîndesc succese însem­nate nu numai în producție ci și pe tărîmul culturii. Pentru o cît mai largă și temeinică răspîndire a acesteia, în regiune au fost construite multe școli, ele existînd pînă în cel din urmă că­tun. Azi întîlnești școli cu etaj nu numai la oraș, ci și în satele unde nu existau nici cele mai elementare condiții de școlarizare. Ca niște adevărate focare de cultură apar aceste școli în sate ca Turț (Oaș), Giulești (Sighet), Cavnic — localități vitregite din plin în timpul regimului burghezo-moșieresc. Numai în anii 1957—1960 au fost construite­­ 312 săli de învățămînt. Anul acesta re­țeaua de școli va crește și mai mult. Muncind cu însuflețire, constructorii maramureșeni vor da anul acesta în folosință 20 de școli pentru clasele I—V, 38 unități pentru clasele VII. De asemenea, își vor deschide pentru pri­ma oară porțile 4 școli medii la Cav­nic, Sein, Borșa și Săsar. (Coresp. „Munca“) Din scrisorile corespondenților voluntari vis Împlinit încă­ de mic copil, Ion Lucăcel visa să devină constructor, îi plăcea în mod deose­bit să deseneze în cu­lorile cele mai vii că­suțele pe care le con­struia din cartoane, nisip, pietre. Tatăl său, Gheorghe Lucăcel, muncitor pădurar din comuna Som­eș-Odor­­hei, regiunea Clu­i, ob­­servînd aptitudinile și înclinațiile fiului său, se întrista că nu are posibilități să-l dea mai departe la învă­țătură. Salariul de mi­zerie pe care-l avea abia ajungea să asi­gure existența fami­liei compusă din 5 persoane. Au venit însă mă­rețele zile de după 23 August 1944 și, o­­dată cu ele, au apărut zorile unei vieți noi și în familia lui Lu­căcel, ca și în familii­le tuturor oamenilor muncii din țara noas­tră. Gheorghe Lucă­cel, alături de alți ță­rani muncitori din co­muna Someș-Odorhei, s-a înscris printre pri­mii în gospodăria a­­gricolă colectivă „Stea­gul Roșu". Din casa lui sărăcia a fost izgo­nită. An de an colec­tiva devenea mai bo­gată. Acum nu mai existau piedici in fața dorinței de învățătură a utemistului Ion Lu­căcel. Visul lui prin­dea viață. A terminat școala medie cu suc­ces, iar la examenul de admitere în Facul­tatea de arhitectură a reușit printre cei dintâi. Pasiunea cu care învăța, legând tot mai mult teoria cu prac­tica, i-au adus în fie­care an satisfacția no­telor mari obținute la examene. In acest an, împreu­nă cu un coleg al său, a participat la un con­curs internațional al studenților din arhi­tectură unde s-au cla­sat pe primul loc. Pen­tru aceasta au fost in­vitați la lucrările Congresului interna­tional al arhitecților care s-a ținut la Lon­dra. Anii studenției au trecut. Ion Lucăcel se găsește în fata comi­siei pentru examenul de stat. Proiectul lui de diplomă a căpătat nota 10. In momentul cind i s-a înmînat di­ploma de arhitect, o­­chii îi erau umezi. E­­rau lacrimile de bucu­rie ale fiului de pădu­rar, ale unuia din ti­nerii cărora regimul nostru le-a creat con­diții pentru a-și reali­za cele mai îndrăz­nețe visuri. I. VASILESCU membru în comisia de presă de pe lingă C.L.S. București Realizările inovatorilor Despre mișcarea inovatorilor ne scriu numeroși corespondenți vo­luntari. Redăm mai jos spicuiri din cîteva scrisori sosite la redacție. • LA CABINETUL TEHNIC al Uzinelor Metalurgice Tîrgoviște au fost prezentate de la începutul anu­lui 88 de propuneri de inovații. Dintre acestea, 40 au fost accepta­te și aplicate. Economiile antecalcu­­late care vor rezulta din aplicarea lor se ridică la 600.000 lei. Printre cele mai valoroase propuneri se nu­mără și „Dispozitivul de filetat piu­lițe pentru toate sorturile de vane“, realizat de maistrul Brînzoi Gheor­ghe. Dispozitivul, montat pe un vechi strung-revolver, aduce econo­mii antecalculate de 106.909 lei. (Safar Marin — strungar). • REZULTATE FRUMOASE obținut și colectivul Uzinei de uti­­­laj nr. 2 Ploiești care de la începu­tul anului a înregistrat 39 de propu­neri de inovații. Dintre cele care au fost aprobate și aplicate se re­marcă „Mașina pentru șanfrenat table prin presare rapidă" realizată de maistrul Zenovie Popescu îm­preună cu un colectiv. După calcu­lele făcute se preconizează obține­rea unei economii de peste 150.000 lei anual. Inovații valoroase au mai realizat inginerul Manea Petre, teh­nicienii Popoacă Virgil și Gruzin Mihai. (Jean Teohari — economist). • CONTRACTUL COLECTIV în­cheiat pe anul 1961 la schela Băicoi prevede, printre altele, angajamen­te bilaterale privind continua dez­voltare a mișcării de inovații. In acest scop comitetul sindicatului împreună cu cabinetul tehnic au or­ganizat patru brigăzi de inovații în principalele secții de producție. Ca urmare, de la începutul anului au fost înregistrate 51 propuneri de inovații dintre care au fost accep­tate 24, iar 19 sunt în studiu. Prin inovațiile aplicate rezultă economii post-calculate în valoare de 767.693 lei anual, urmînd ca inovatorii să primească recompense în valoare de 20.497 lei. (Dumitru Săndulescu, membru al comisiei de presă de pe lingă C.S.S. Cîmpina). Pe urmele un In ziua de 7 iunie a.c. în ziarul nostru a apărut un articol intitulat: „Intre prevederi și realizări să pu­nem semnul egal". Se arăta aici că în perioada primului trimestru din acest an, datorită slabei preocupări a organelor sindicale și tehnico­­administrative, în unele întreprin­deri din regiunea Argeș, printre care și la I. M. Brezoi, s-au mani­festat deficiențe în folosirea fon­durilor de protecția muncii și în­târzieri în executarea anumitor lu­crări necesare îmbunătățirii condi­țiilor de muncă. Conducerea admi­nistrativă și comitetul sindicatului de la I. M. Brezoi au contestat jus­tețea celor semnalate în articol. Dar este oare justificată această contestație ? In popor zicala: „Din cauza co­pacilor nu vede pădurea" are o cir­culație destul de frecventă. Tîlcul ei îl înțelege oricine. Ea se potri­vește de minune și în cazul de față. Din cauza unor formulări neadec­vate, conducerea tehnico-adminis­­trativă și comitetul sindicatului de la I. M. Brezoi n-au văzut esențialul, sîmburele criticii care le-a fost adre­sată. Fără sa analizeze în profun­zime și multilateral faptele, ei au negat un adevăr incontestabil, a­­num­e că în privința condițiilor de muncă, nu întreprinderea livă există unele neajunsuri respec­tave influențează negativ starea sănă­tății oamenilor , drept că în cursul acestui an nu a fost înregis­trat nici un accident de muncă, că nu au fost cheltuite în întregime nici sumele prevăzute în primul se­mestru pentru ajutoare de boală, însă tot atît de adevărat­e și fap­tul că în prevenirea îmbolnăvirilor profesionale puteau fi obținute re­zultate mult mai bune. Asta cu con­diția executării lucrărilor necesare. Astfel, pericolul pe care-l pre­zintă praful de mică a fost semna­lat prin luna noiembrie a anului trecut, dar abia în luna ianuarie a acestui an au fost făcute unele cer­cetări mai amănunțite. Medicii care au făcut­­ determinările sesizează și cauzele : perforajul uscat, ventilație insuficientă, lipsa măștilor de pro­tecție. In consecință, medicii res­pectivi și conducerea I. M. Brezoi stabilesc de comun acord măsurile care se impun și datele pînă la care vor fi îndeplinite: introducerea perforalului umed pînă la 1 martie a.c.; măsuri pentru captarea pra­fului și ventilarea galeriilor , ter­men 15 februarie 1961. Dar timpul a trecut fără ca să se producă vreo schimbare. De situația nesatisfăcătoare a condițiilor de muncă în această în­treprindere s-au sesizat Inspecția tehnică de stat pentru protecția muncii de pe lingă Consiliul regio­nal al sindicatelor Argeș și Inspec­toratul regional de control geologic minier. Ca urmare, la sfîrșitul lunii aprilie este întocmită o prescripție prin care sînt impuse o seamă de noi măsuri menite să ducă la îm­bunătățirea condițiilor de muncă la moara de măcinat mică, iar cîteva zile mai tîrziu este încheiat și un proces-verbal prin care „Moara pentru măcinat mică se oprește din funcțiune pînă la etanșarea in­stalațiilor“... Ce a urmat ? în cazul morii de măcinat mică — cîteva măsuri utile, iar în cazul secției miniere — o adresă. Da, o adresă trimisă conducerii secției respective din care spicuim : „Vă atragem atenția ca la termenele stabilite să introdu­ceți perforajul umed, să montați burlanele de aeraj pentru aerajul secundar și să comandați numărul de măști individuale necesar secției dv. Nerespectarea prezentelor dis­­pozițiuni și sarcini... va duce la aspre sancțiuni Tonul din scrisoare n-a avut da­rul să ducă la rezolvarea proble­mei. Și nu-i de mirare. — Sunt în vîrf de munte și vreau să fumez o țigară, dar constat că n-o am. Ce fac atunci ? Nu fumez. Așa se prezintă lucrurile și în ca­zul acestei adrese, ne spune tova­rășul inginer Săndulescu, șeful sec­ției miniere. Așadar, conducerea întreprinderii a cerut executarea anumitor lucrări dar nu s-a îngrijit să asigure con­dițiile tehnico-materiale necesare efectuării lor practice. Această con­cluzie își păstrează valabilitatea și în cazul asigurării aerajului în ga­lerii.­­ Primul zgomot de ventilator s-a auzit în luna iunie, ne infor­mează inginerul Săndulescu. In răspunsul trimis redacției, conducerea I. M. Brezoi și comi­tetul sindicatului au omis să arate acest lucru, după cum au evitat să arate că dispun de mai multe­ ven­tilatoare de a căror punere în func­țiune nu s-au îngrijit deși de la pri­mirea unora a trecut vreme înde­lungată. Intr-o situație similară — adică neprocurate — se află și măș­tile individuale pentru captarea prafului. Pe lingă cele de mai sus se im­pune încă o precizare. Anume, este vorba de faptul că în ziua urmă­toare semnării de tov. inginer Di­­dicescu, directorul întreprinderii, și Dumitru Bardașu, președintele co­mitetului sindicatului, a răspunsului către redacție prin care se nega au­tenticitatea criticii, la I. M. Brezoi a sosit o scrisoare de la Direcția Generală a Minereurilor din Minis­terul Minelor și Energiei Electrice prin care se atrage atenția asupra acelorași lipsuri. Faptele de mai sus ne scutesc de alte comentarii. Eventual se mai poate adăuga că în ceea ce privește introducerea perforajului umed era necesar un sprijin mai concret din partea forului tutelar, adică acesta trebuia să asigure mai operativ fon­durile necesare executării grabnice a lucrărilor respective; în schimb, conducerea I. M. Brezoi avea sar­­cina să execute proiectul acestei lucrări, să pună în funcțiune toate instalațiile de aeraj de care dis­pune și să se ocupe mult mai in­sistent de procurarea măștilor in­dividuale pentru captarea prafului. După cum am văzut, ea n-a înde­plinit aceste obligații. Nu se poate trece cu vederea nici peste neajunsurile ce se constată în folosirea fondurilor destinate procu­rării echipamentului și alimentației de protecție. Astfel, în vreme ce unii muncitori nu au primit la timp îmbrăcămintea, cu toate că terme­nul de folosire a celei anterioare a fost depășit, fonduri importante au fost întrebuințate pentru procu­rarea și distribuirea de alimentație de protecție, fără ca pentru aceas­ta să existe o bază legală. In încheierea scrisorii trimisă re­­dacției, tovarășii Ion Didicescu și Dumitru Bardașu își exprimă do­rința să publicăm considerațiile noastre asupra răspunsului pe care ni l-au trimis. Iată și considerațiile noastre: Prin felul cum au conceput acest răspuns, tovarășii de mai sus nu au procedat corect. Sem­natarii lui au „uitat“ ca prin minune de datele eronate pe care le-au trimis Consiliului regional al sindicatelor Argeș. Mai mult chiar, ei au trecut cu vederea peste sta­rea de fapt, anume că la I. M. Bre­zoi, condițiile de muncă nu sunt corespunzătoare, lipsuri pentru care în cea mai mare parte se fac vino­vați conducerea tehnico-administra­­tivă și comitetul sindicatului. Oco­lind aceste fapte esențiale, ei au­ întărit și mai mult convingerea ca critica ce li s-a făcut este îndrep­tățită și prin urmare sunt obligați să ia toate măsurile care se impun p pentru grabnica lichidare a lipsuri­­or semnalate. GH. ILIUȚA I Consultație juridica Ajutorul social Mai mulți cititori ai ziarului, printre care Salomia Nica din Si­biu și Anghel Marin din Galați, s-au adresat redacției cerînd lămu­riri în legătură cu condițiile de acordare a ajutorului social. Satis­­făcîndu-le dorința, publicăm mai jos o consultație pe această temă. Sistemul de asigurare socială pentru bătrînețe și invaliditate din țara noastră cunoaște, în afara pen­siilor de bătrînețe și invaliditate (cu vechime integrală sau cu reducere de vechime în muncă) și o altă formă, anume ajutorul social. Acor­darea acestuia este menită să asi­gure traiul persoanelor în vîr­­stă și incapabile de muncă, care nu au alte mijloace de­ exis­tență și nu întrunesc nici condițiile de vechime în muncă pentru obți­nerea pensiei de bătrînețe sau de invaliditate, dar care au prestat totuși, un timp, muncă salariată. Ajutorul social este de două fe­luri : pentru bătrînețe și pentru invaliditate. Să le luăm pe rînd și să vedem care sînt condițiile de acordare. Ajutorul social de bătrînețe se acordă, potrivit art. 36 din Decre­tul 292/1959, angajaților care au încetat activitatea, dacă au vîrsta de 60 ani bărbații și 55 ani femeile și nu îndeplinesc condițiile de ve­chime în muncă pentru a primi pensie de bătrînețe, dar au cel pu­țin 5 ani vechime în muncă după 23 August 1944. Subliniem condiția ce se cere ca acești 5 ani să fi fost prestați după 23 august, 1944 și ca ei să fie dovediți cu acte oficiale, neadmițîndu-se pentru aceasta, do­vada ca martori. Ajutorul social pentru invalidi­tate se acordă angajaților care au devenit invalizi, de orice grad, în timpul activității salariate și care nu îndeplinesc condițiile de vechi­me în muncă pentru a primi o pensie de invaliditate. E suficient deci ca o persoană, care se anga­jează pentru prima oară în muncă salariată, să se îmbolnăvească după cîteva zile și să capete o invalidi­tate, (cauzată de o boală obișnuită sau accident în afară de muncă) pentru ca, în cazul că ea nu are vechimea în muncă necesară pen­tru a obține o pensie de invalidi­tate, să capete ajutorul social. Am făcut precizarea din paranteză, deoarece dacă ar fi fost vorba de o invaliditate cauzată de o boală profesională, de un accident de muncă, indiferent de vechimea în muncă, angajatul respectiv ar fi beneficiat, potrivit legii, de pensie de invaliditate. Așa după cum am arătat la­ în­ceput, ajutorul social — atît pentru bătrînețe cît și pentru invaliditate — se acordă persoanelor lipsite de alte mijloace de existență. Să ve­dem ce înțelege legea prin „lipsa altor mijloace de existență". Este necesar oare ca, pentru a obține ajutorul social, solicitantul să nu aibă nici un fel de venit? Nu. S-a stabilit doar ca veniturile impoza­bile ale lui să nu depășească pla­fonul de 1200 lei anual pentru cei domiciliați în mediul rural, și 2400 lei anual pentru cei din mediul ur­ban. Firește, acest plafon nu este nici el rigid. Comitetele executive ale sfaturilor populare, care, potrivit legii, aprobă ajutorul social, au po­sibilitatea ca în anumite cazuri te­meinic justificate să acorde și atunci când solicitantul depășește plafoanele de venituri amintite mai sus. C. FUGARU jurist precum și celelalte țesuturi de calitate al "jiAackuk r ' de­ IIHAV^RiNDiHiLf'"fexmi.^miiktrî Cinematografe RAIDUL VARGAT : Patria, București, Gh. Doja, Volga, Libertății, Stadionul Giulești, Grădina Progresul, Stadionul Republicii, Gră­dina 23 August. IMPERIUL SOARELUI (cine­mascop) : Republica, Elena Pavel, Grădina 13 Septembrie, Stadionul Dinamo. SĂRITU­RA VI ZORI : Magheru, Lumina, Moșilor, G. Coșbuc. CARMELA : V. Alecsandri, Munca, Grădina Moșilor. ALBA REGIA : I. C. Frimu, V. Roaită, Arta, 30 Decembrie. OMUL NU SE PREDA : Central: Ilie Pintilie. VÎRSTA DRAGOSTEI : Victoria. EL HAKIM: M. Gorki, Al. Sahia, Miorița, Grădina Elena Pavel. ȘCOLARUL­­ VREAU SA ȘTIU TOT nr. 16 - PEȘTELE CEL MARE : Timpuri Noi. HOINARII : 13 Septembrie (dimineața). RE­VISTA VISURILOR : Grădina T, Vladimi­­rescu, 13 Septembrie, (după-amiază). RĂZ­BOI ȘI PACE (seriile I și II) ; Tineretului. OAMENI ȘI LUPI (cinemascop) : înfrățirea între popoare. LADY HAMILTON : Cultural. CIELITO LINDO : 8 Martie. ACȚIUNEA COBRA : Al Popov. Flacăra: Popular, Dru­mul Serii. IVANA : Grivița. TRECEREA IN­TERZISA : C. David, Floreasca, Grădina Dorica Sima. DOUA MAME : Unirea, ROMEO, JULIETA ȘI ÎNTUNERICUL : T. Vladimi­rescu. SFÎRȘITUL VECHII BEREZOVKA (cinemascop) ; 23 August. HAIDUCUL DE PE CEREMU­Ș : Donca Simo. OAMENI PE POD 16 Februarie. MEXICUL CÎNTA : M. Emi­nescu. FII ATENTA, BUNICUȚO 1: 8 Mai CÎINELE DIN MLAȘTINA, cinematografele N. Bălcescu, Olga Bancic, B. Delavrancea DRAGOSTEA ȘI PILOTUL SECUND : G. Ba­covia. PROLOGUL REZISTENTEI : A. Vlaicu CERASELLA . Patinoarul 23 August. CÎNTA­­REȚUL MEXICAN : Grădina Al. Sahia. RADU­ SIMBATA, 2 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I: 5,15 Jocuri populare ro­­mînești ; 6,45 Muzică de estradă ; 7,15 Me­lodii­­ populare romînești interpretate la mu­zicuță ; 8,30 Concert simfonic popular ; 9,35 Concert de muzică ușoară 10,38 Muzică ușoară ; 11,20 Fragmente din opera „Romeo și Julieta” de Gounod ; 13,05 Pe aripile melodiilor ; 15,10 Variațiuni simfonice de Theodor Grigoriu pe un cân­tec de Anton Pann ; 16,15 VORBEȘTE MOSDOVA­­; 17,15 Formații de muzic­ă ușoară ; 18,00 Muzică de cameră ; 19,15 Cîntă baritonul Petre Ștefănescu-Goangă ; 20,40 Arii și duete din operete ; 21,00 Noi înregistrări de muzică populară romînească, realizate în zile noastre ; 22,30 Muzică de dans. studiou­PRO­GRAMUL II: 12,15 „Săptămîna muzicii viet­nameze“­­~ program de cântece ; 14,03 Muzică ușoară ; 15,00 Muzică populară rem­lînească interpretată de Felician Farcașu și­­ Grigore Kiazim ; 16,30­ Concert de muzică ușoară instrumentală ; 17,00 Din cele mai bune programe muzicale alcătuite de ascultători; 18,05 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu ; 19,30 Pe teme internaționale ; 19,40 Estrada artistului amator; 21,10 Mu­zică de dans ; 21,45 Album artistic ; 22,28 Trio pentru coarde și pian în re minor de Schumann ; 2345—0,55 Muzică de dans. TELE­V­IZ­IUNE SIMBATA, 2 SEPTEMBRIE 1961 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Emisiu­ne satirică pentru copii : „Ariciul“ ; 19,40 Filmul de desene animate „Oac, broscoiul lăudăros“ — producție a studioului cinema­tografic „București” ; 19,50 Emisiunea „în fața hărții“ ; 20,00 Filmul artistic „Fii aten­tă, bunicuța“ ! — o producție a studioului „Lenfilm“ ; 20,25 Film documentar ; 21,35 Muzică distractivă ; In încheiere ; ultimele știri. i

Next