Munca, noiembrie 1961 (Anul 17, nr. 4351-4376)

1961-11-01 / nr. 4351

Pag 2 a După cel de-al VI-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori PERSEVERENTA Cînd au plecat la București pen­tru a participa la finala celui de al VI-lea Concurs pe țară al artiștilor amatori, fetele din formația de balet a fabricii de tricotaje pentru copii din Timișoara nu erau cu­noscute decit în regiunea Banat. După finală, despre ele a aflat în­treaga țară. Juriul le-a acordat înal­tul titlu de laureate. Fetele din orașul de pe malul Begăi aveau­­ de ce să fie mindre. Cînd au sosit la Timișoara, după finală, cele 15 muncitoare din echi­pa de balet — interpretele talentate ale „Valsului Tinereții“ — au fost primite cu flori de către tovarășele de muncă. S-a bucurat întreaga fa­brică. Era doar succesul întregului colectiv. Dar zilele au trecut. Balerinele și-au reluat locul la mașini. Dar ac­tivitatea lor artistică n-a încetat. In două rînduri, îndată după veni­rea de la București, fetele, în va­poroasele lor rochii de tul, au delec­tat din nou publicul, mai numeros ca oricînd. Paralel cu aceste spectacole s-au făcut intense pregătiri în vederea reluării repetițiilor. Maestrul de balet, Carol Valkay, instructorul formației, se află mereu în fabrică. Ajutat de responsabila culturală, Elena Daneș, ea însăși dansatoare, el selecționează noi interprete ale dansului clasic. S-a prevăzut ca nu­mărul balerinelor să ajungă la 25. Acest număr e condiționat de viito­rul repertoriu al formației. Pînă la sfârșitul anului, tinerele dansatoare vor să prezinte în fața tovarășelor lor de muncă, o nouă piesă coregra­fică. E vorba de un „dans spaniol“. De asemenea, pînă în primăvara anului 1962, formația de balet do­rește să apară pe scenă cu dansul stilizat „La izvor“ inspirat din via­ța nouă a satelor noastre. La „dans spaniol“, repetițiile au în­ceput deja. După ținerea prelegeri­lor teoretice, instructorul a trecut la familiarizarea interpreților cu muzica și cu elementele specifice dansului spaniol. S-au făcut primele începuturi și la cel de al doilea dans, „La izvor“. Au fost învățați pașii de bază, iar acum interpretele lu­crează la realizarea unor fragmente de dans. In fabrică sunt asigurate condiții bune pentru desfășurarea repetiții­lor. Conducerea administrativă și comitetul sindicatului s-au îngrijit de acest lucru. E bine ca în viitor această preocupare să nu slăbească. Am relatat câteva aspecte din ac­tivitatea pe care un grup de tinere muncitoare o desfășoară în timpul lor liber, pentru împlinirea unei pa­siuni. Trebuie spus însă că preocu­parea lor principală rămâne tot pro­ducția. Dovadă ? Toate membrele formației de balet sunt fruntașe în muncă. Fruntașe în producție și în activitatea artistică ! Ele sunt hotărî­­te să păstreze ambele titluri. Și nu poți crede că nu va fi așa. Cînd vezi cu câtă dibăcie lu­crează la mașina de brodat, tova­rășa Sanda Mateescu sau surorile Kicsi ori pe Larisa Crepiș din sec­ția de confecții și cînd le vezi pe aceleași muncitoare pe scenă, exe­­cutînd, pline de grație, un „ara­besc“, îți dai seama de hotărârea acestor tinere de a fi primele în muncă, primele în activitatea cultu­­ral-artistică. Și mai e ceva. Succe­sul obligă. Tinerele artiste amatoa­re de la fabrica de tricotaje pentru copii sunt conștiente de acest lucru. De aceea ele caută să fie mereu la înălțimea titlului de formație lau­reată pe care-1 poartă. I. CEZAR corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Banat Recent a intrat în producție secția de fabricat placaje a Combinatului pentru industrializarea lemnului din Blaj. Această secție dispune de 6 linii tehnologice și poate prelucra anual circa 36.000 m.c. placaj. Com­binatul este dotat cu utilaj modern și toate operațiile sunt executate la un înalt grad de mecanizare. In clișeu : aspect de la magazia de produse finite. Foto : AGERPRES In Editura S. R. S. C. au apărut: „Seceta, grindina, înghețul" de C. Donciu Printre fenomenele atmosferice de pe urma cărora omul a avut de suferit se numără seceta, grindina și înghețul. In trecut, aceste „năpaste" — pe care oamenii vreme îndelungată nu și le-au putut expli­ca — erau puse pe seama unor for­țe supranaturale, erau considerate drept „pedepse" venite de la Dum­nezeu. Știința a dovedit că seceta, grindina și înghețul se datorează unor cauze precise și sunt determi­nate de legile naturii. înarmat cu cuceririle științei, omul a reușit să combată chiar unele urmări dăună­toare ale acestor fenomene. Plan­tarea de păduri de protecție, iriga­țiile, crearea unor soiuri noi de plante, mai rezistente, constituie succese obținute în lupta împotriva forțelor dăunătoare ale naturii. Des­pre toate acestea se vorbește pe larg, în­tr-o formă atractivă, în broșura menționată. „De ce se schimbă vremea" de C. Șorodoc Din timpuri străvechi, schimba­rea vremii a constituit un mare semn de întrebare pentru om. De ce plouă ? De ce s-a făcut frumos afară ? Nu s-ar putea ști dinain­te cum va fi vremea ? Nu e vorba de o simplă curiozitate, ci de o ne­cesitate imperioasă de a cunoaște legile care determină temperatura, umiditatea atmosferei, direcția și forța cu care bate vîntul etc. Aceasta interesa și interesează pe navigatori, pe agricultori, pe mun­citorii din transporturi, pe turiști ș.a.m.d. Au trebuit să treacă mulți ani pînă ce oamenii de știință să gă­sească răspunsul la întrebările de mai sus. Căutările lor creatoare și stăruitoare au fost în cele din urmă încununate de succes. Natura și-a dezvăluit secretele. Astăzi, se știe precis care sunt cauzele schimbării vremii. Mai mult decât atît, fenome­nele meteorologice pot fi prevăzu­te și chiar influențate de către om. Broșura apărută sub îngrijirea S.R.S.C. împărtășește cititorilor, pe înțelesul lor, este ceva din această știință care este meteorologia. MUNCA M­UNCESC­­­­ și INVATA Fruntașa în producție Elisa­­beta Duță, de la fabrica „Electroprecizia" din Săcele, este cea mai bună elevă a școlii medii serale din loca­litate. Anul trecut a obținut media 9,75. Anul acesta, în clasa X-a, ea s-a angajat să-și păstreze titlul de frun­tașă în producție și la învă­țătură. Foto: D. NEGOIȚA „întrecerea socialistă mai aproape de nevoile și cerințele producției" Sub acest titlu a apărut în ziarul nostru nr. 4.312 un articol care re­leva problemele ridicate la plenara Consiliului regional al sindicatelor Brașov. In cadrul plenarei, care analizat cum se ocupă organele sint a­dicale de organizarea întrecerii so­cialiste, s-au scos în evidență reali­zările obținute de colectivele întreprinderi, ca și lipsurile ce m­or se manifestă în altele. In răspunsurile primite la redacție se arată că cu sprijinul C.R.S., în întreprinderile ce fuseseră criticate, s-au luat mă­suri pentru crearea condițiilor ne­cesare bunei desfășurări a întrecerii socialiste. • Astfel, conducerea administrati­vă și comitetul sindicatului de la uzina „Balanța“ din Sibiu arată că articolul apărut a constituit un spri­jin efectiv în buna organizare a în­trecerii și că pentru remedierea de­ficiențelor s au luat următoarele măsuri: — Zilnic, directorul-adjunct va a­­naliza situația materialelor și in funcție de constatările făcute va lua măsurile corespunzătoare; șeful ser­viciului aprovizionare este obligat ca săptămînal să raporteze în ce stadiu se găsește aprovizionarea cu mate­rialele necesare lunii următoare. Conducerea uzinei, în colaborare cu comitetul sindicatului, va veghea ca aprovizionarea să se desfășoare con­form planului întocmit. unrusp? mex#e#ia/k&H*­ IP* »IUI» HOI HL Sil (CiAir­E • La întreprinderea „6 Martie" din Sighișoara s-au luat măsuri ca în fiecare grupă sindicală să se discute problema calității produselor. Comi­tetul sindicatului se preocupă să a­­jute pe participanții la întrecere ca angajamentele luate de ei să fie le­gate de îmbunătățirea calității. • In urma articolului apărut in ziar s-au luat măsuri și la fabrica „Metalurgica“ din Sibiu. Ele au fost aduse In cunoștința activului sindi­cal și personalului tehnico-adminis­trativ, dindu-se îndrumări precise de felul cum trebuie să fie traduse în viață. • Insuficienta aprovizionare locurilor de muncă cu email a con­­­stituit una din greutățile întîmpina­­te de colectivul fabricii „Emailul Roșu" din Mediaș în îndeplinirea an­gajamentelor luate în întrecere. Deo­camdată s-au luat unele măsuri și se studiază mijloacele prin care să se rezolve definitiv problema. Consiliul local al sindicatelor Me­diaș ne face cunoscut că, pe lângă măsurile luate de conducerea admi­nistrativă și comitetul sindicatului de la întreprinderea respectivă, în planul său de muncă pe trimestrul in curs, s-a prevăzut și o ședință în care va fi analizată activitatea co­mitetului sindicatului de la „Emai­lul Roșu“ in problema organizării și desfășurării întrecerii socialiste.­ ­De lip* I Cadre pentru industria de panificație și morârit In zece centre școlare situate în regiuni cu industria de panificație și morărit mai dezvoltate, printre care București, Oltenia, Hunedoara, Ba­cău, Banat, Galați, Ploiești și altele au început cursurile școlilor profe­sionale serale care pregătesc mun­citori calificați în meseriile de mo­rar și brutar. La aceste școli s-au în­scris 335 de muncitori. Durata stu­diilor este de doi ani. Dimineața ele­vii lucrează în fabrică, după un pro­gram redus, și seara merg la cursuri unde, în afara cunoștințelor de cul­tură generală, își însușesc noțiuni de tehnologia industriei, morăritului și panificației, de fizică și chimia ce­realelor și făinurilor, precum și de microbiologie. Muncitori, maiștri și tehnicieni cu experiență îndelungată în fabricarea pîinii și a produselor de panificație și-au dat concursul la întocmirea programei analitice și la elaborarea manualelor pentru aceste cursuri. (Agerpres) CINEMATOGRAFE ii a DOUA VIEȚI * Patria și I. C. Frimu (se­l­a), Gh. Doja și Al. Sahia (ambele serii) ; ÎNVIEREA : Republica, 8 Martie, 23 August, Volga, Libertății ; RAPSODIA UCRAINEANA : Magheru, București, V. Roaită ; SĂRITURĂ ÎN ZORI : M Gorki > BALADA SOLDATULUI : Central ; CINCI CARTUȘE : Victoria. G. Coșbuc ; CER SENIN : Moșilor, N. Bălcescu ; VISUL SPUL­BERAT : A. Vlaicu ; UMBRE ALBE : V. Alecsa­ndri­, Elena Pavel (cinemascop), în­frățirea între popoare (cinemascop), Miorița, Diurnul serii ; LUMEA APLAUDĂ : Lumina; LEUL ȘI CÂNTECUL - UN MAESTRU AL SATIREI POLITICE - OTARIILE - CAM­PIONATELE DE ATLETISM - LUMINA IN TELEVIZIUNE : rulează la cinematograful Timpuri Noi » PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII (dimineața) 13 Septembrie (după amiază) ; T. Vladimirescu ; FAMILIA MIAN­­NARD : Tineretului i SPECTATORI IN OFSAID: Cultural, Unirea, 1$ Belrustue, Floreasca ; RAIDUL VARGA! : Al. Popov, Munca; PISICA ÎȘI SCOATE GHIARELE ! Grivița : PATRU IN POTOP : Constantin David, Popular ; EVDOCHIA : Flacăra . EL HAKIM: Arta: CERUL BALTICEI (ambele serii) : Donca S­imo : ENRICO CARUSO J M. Eminescu i GENEVIEVE : Hie Pintilie : CÎINELE DIN MLAȘTINA 8 Mai ; RIO ESCONDIDO G. Bacovia : LEON GARROS ÎȘI CAUTA PRIETENUL : Olga Bancic, 30 Decembrie; SECȚIUNEA 5-A . B. Dela­vrancea ; ALEXANDR NEVSKI : I. L. Ca­­ragiale. R­ADIO JOI, 2 NOIEMBRIE PROGRAMUL I : 545 Muzică interpre­tată de fanfară ; 6.30 Jocuri populare româ­­nești din diferite regiuni ale țării ; 7.45 Muzică de estradă ; 10.08 Sonata pentru violă și pian în Re minor de Glinka ; 11.03 Petreceri populare în creația de operă ; Pe scurt de la corespondenții voluntari , Colectivul de muncă din cadrul direcției navigației civile „NAV­­ROM"-Brăila desfășoară o susținută muncă patriotică de colectare fierului vechi. In primele 3 trimes­a­tre ale anului în curs s-au predat I.C.M. 1272,1 tone fier și 74,9 tone fontă veche. S-au evidențiat brigă­zile conduse de tinerii Alex. Vicol, Lucian Mocanu, Cristache Boboc și alții. (Ion Toader, tehnician). • La Atelierul de zonă C.F.R. Ti­mișoara se dă o deosebită atenție îndeplinirii măsurilor de protecție a muncii cuprinse în contractul co­lectiv. Astfel, mașinile au fost pre­văzute cu dispozitive de protecție, s-au executat lucrări de renovare a băii, iar muncitorii primesc regulat sporul de toxicitate. De asemenea, în fiecare lună se repetă instructa­jele de tehnica securității cu toți muncitorii atelierului. (Mihai Gri­­gorescu). • La Atelierele de reparat mate­rial rulant din Ploiești se introduce tot mai mult tehnica nouă. Printre altele, în sectorul de confecționat butoaie pentru vagoanele-cisterne a fost extinsă sudura automată, în primele 9 luni din acest an s-au sudat automat la toate cele cinci cordoane un număr de 309 butoaie, ceea ce reprezintă peste 10.815 m. liniari de sudură. Se studiază in­troducerea sudurii automate și în alte sectoare unde este posibil. (Ion Mirea, tehnician). • Ansamblul de cîntece și dan­suri „Ciprian Porumbescu" din Su­ceava a întreprins de curînd un turneu în orașele regiunii Maramu­reș. Cele 26 de spectacole prezentate au fo­st unanim apreciate de peste 20.000 spectatori. (Sigi Sonntag). • Traducerea în viață a propune­rilor pe care muncitorii le fac în consfătuirile de producție aduce un aport prețios la realizarea sarcini­lor de plan ale uzinei din Poiana- Cîmpina. Propuneri ca: recondițio­­narea pinioanelor de strunguri prin sistemul bandajelor, dotarea secto­rului boghiuri cu încă o mașină pneumatică pentru demontat și montat șuruburi, și altele care au fost aplicate, aduc însemnate eco­nomii, îmbunătățesc calitatea pro­ducției și măresc productivitatea muncii. (Octavian Ulmanu). 12.00 Muzică populară romînească și a mi­norităților naționale ; 13.05 Interpreți ro­mîni și sovietici de muzică ușoară ; 14.30 Muzică din operete romînești ; 15.10 Cîntă orchestra de muzică populară ,.Miorița“ din Brașov ; 1645 Vorbește Moscova 1; 1745 Muzică populară sovietică ; 18.10 Muzică ușoară ; 18.40 Cîntă Maria Lătărețu ; 19.25 Din creația compozitorului sovietic Blak­ter; 22.50 Album de melodii. PROGRAMUL H • 12.10 Muzică ușoară de compozitori sovie­tici ; 13.00 Din muzica popoarelor ; 13.30 Meridiane literare : Scriitori din lumea în­treagă despre Uniunea Sovietică ; 14-03 In­terpreți sovietici, oaspeți ai țării noastre ; 15.45 Muzică ușoară ; 16.30 Soliști și for­mații artistice de amatori, noastre ; 17.35 Muzică ușoară in studiourile de compozi­tori romini ; 18.45 S­ă învățăm limba rusă cîntînd : ,,Zorile primăverii" de Babaev , 19.40 „S­ăptămîna muzicii sovietice" : Noi înregistrări de cîntece primite de la Radio­­televiziunea sovietică *, 20.30 Din cele mai cerute melodii ale compozitorilor din țări socialiste; 2145 Tineri interpreți de mu­zică populară romînească ; 22.00 Muzică de dans. TELEVIZIUNE MIERCURI, 1 NOIEMBRIE in jurul orei 15.00 transmiși ® pe la sta­dionul ,,23 August" a meciului de fotbal dintre echipele C-C-A. si Dinamo București. In continuare emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cuprins ■" • Telejur­nalul săptăm­înii, • Eficienta economicii folosirii prefabricatelor în instalațiile elec­a­trice; • Inovații și inovatori; • Oameni obișnuiți. • „Mesajul prieteniei“ — montat din versurile poeților sovietici și români; • Muzică populară romînească. Execută formația instrumentală condusă de Ion Măr­­gean. Soliști : Eugenia Frunză, Rodica Bu­jor și Ion Bogza. Acțiuni concrete și eficace în direcția economisirii metalului (Urmare din pag.­l­a) selor și în întreprinderile electro­tehnice. Prin înlocuirea seriei de motoare asincrone trifazate, de puteri cuprinse între 0,6 și 100 kw, cu o serie nouă de motoare care au performanțe corespunză­toare celor existente pe piața mon­dială, s-a ajuns ca Uzinele de mo­toare electrice din București, „E­­lectroprecizia" -Săcele și „Electro­motor"-Timișoara să realizeze im­portante reduceri de consumuri de materiale — circa 20 la sută la fon­tă turnată, 15 la sută la tablă sili­­cioasă și altele. însemnate reduceri ale consumu­lui de metal s-au obținut și la modernizarea unor produse, prin reproiectarea unor repere și subansamble. La aceasta s-a ajuns prin simplificări constructive și comparații cu alte produse simila­re străine prin reducerea dimen­siunilor pieselor și a grosimii pere­ților pieselor turnate prin înlocui­rea unor materiale cu altele, cu greutate specifică mai mică sau cu mase plastice. La uzinele „Tudor Vladimirescu"-București, de exem­plu, la autobuzele urbane, prin re­proiectarea învelișului exterior și prizei de aer, prin coborîrea trepte­lor și modificarea ușilor etc., s-au economisit peste 137 kg. metal pe produs. Economii importante s-au obținut și la construcția au­toutilitarelor Prin ușurarea unor subansamble și folosirea de mase plastice s-au înregistrat reduceri de 35-40 kg. pe produs la tablă deca­­pată, tablă subțire și țeavă de oțel. Realizări importante a obținut și colectivul de la uzinele „1 Mai"­­Ploiești. Aci, prin reproiectarea pompei „Triplex“ s-a reușit să se reducă greutatea acesteia, economi­­sindu-se în acest an, la întreaga producție prevăzută, cantitatea de circa 8.000 kg. metal. Totodată la uzinele „Unip"-Satu Mare, prin mo­dernizarea vagoneților tip „minier" s-a redus consumul specific cu 82 kg. metal pe bucată. Experiența acestor colective cât și a multor altora dovedește prac­tic ce mari izvoare de economii pot fi puse în valoare cînd grija pentru utilizarea gospodărească a metalului începe încă de la pro­iectarea produsului respectiv. Din păcate însă în această privință se mai manifestă lipsuri serioase. Astfel, cu toate că în planul teh­nic al ministerului au fost prevă­zute pentru a fi asimilate și mo­dernizate un număr important de produse, ele nu s-au realizat pe mă­sura posibilităților existente. Dato­rită lipsurilor în documentație teh­nică, întîrzierilor mari în clasifi­carea acesteia cît și schimbărilor de produse cerute de beneficiari, întreprinderile nu au fost în mă­sură să-și desfășoare ritmic activita­tea în execuția produselor noi. In același timp au existat și une­le deficiențe în întreprinderile noastre, mai ales în pregătirea teh­nologiei de fabricație. Toate acestea au avut pe lângă alte consecințe negative și pe aceea a menținerii la unele produse a unui consum ri­dicat de metal. Bunăoară, la Uzi­nele de mașini agricole Bucu­rești, din cauză că serviciul tehnic nu a respectat sarcina trasată de a reproiecta unele repere de la se­mănătoarea universală SU-29 și de la semănătoarea de porumb 2 SPC­­ în vederea reducerii greutății lor, s-au consumat în acest an în plus circa 650 tone metal. De asemenea grupul de sudură de 500 A, fabricat la Uzinele de motoare electrice din București, are o greutate necores­punzătoare Și astfel de exemple s mai pot da: Lichidarea grabnică a acestei ră­­mîneri în urmă va avea înrîuriri pozitive atît pentru fiecare între­prindere cît și pentru ansamblul economiei naționale. In perioada actuală, cînd volumul sarcinilor de proiectare este în continuă crește­re, de o însemnătate deosebită este folosirea deplină a capacității de proiectare în vederea îndeplinirii în bune condițiuni a planului de asimilare și perfecționare a pro­duselor. In acest scop este necesar ca serviciile de concepție să fie completate cu un număr mai mare de ingineri care au o îndelungată practică în producție, să se cre­eze o justă proporție între spe­cialiștii de aici, astfel ca la un ingi­ner să existe 3-4 tehnicieni. Aceasta va permite să crească capacitatea de proiectare și totodată să se asi­gure un ritm corespunzător asimi­lării de produse noi. Toată atenția va trebui să fie acordată întocmirii un termen a studiilor tehnico-econo­­mice pentru noile produse și mai ales sporirii exigenței la elaborarea lor — elemente principale de care depinde fabricarea de mașini și uti­laje cu consum redus de metal și­­ la un înalt nivel tehnic. erfecționarea tehnologiei, in­troducerea în producție celor mai înaintate metode a s-au dovedit de asemenea a fi rezerve principale de creștere a pro­ductivității muncii, de economisire a metalului și de reducere a prețului de cost al produselor. Pornind de la faptul ca numai în măsura în care masele cunosc și își însușesc tehnologia înaintată se pot obține succese, organele sindicale în cola­borare cu conducerile tehnico-ad­­ministrative din numeroase în­treprinderi au inițiat schimburi de experiență urmate de demonstrații practice, au organizat consfătuiri de producție și au desfășurat largi acțiuni de popularizare a tehnicii noi și a experienței fruntașilor în întrecerea socialistă. Totodată, un accent deosebit s-a pus pe stimu­larea și lărgirea numărului de inovatori care sunt pionieri neo­bosiți ai introducerii noului în tehnică. In urma unor aseme­nea acțiuni la Uzinele „Unirea"­­Cluj" s-a extins turnarea pieselor prin metode avansate (coji cu liant de bachelită, modele ușor fuzibile etc.) economisindu-se în primele 3 trimestre ale anului peste 63 tone metal. De asemenea, la Șantierul Naval Galați, numai prin aplicarea și extinderea metodei de croire combinată s-a obținut în primele 8 luni ale anului o economie de circa 65 tone metal. Ca urmare a introducerii proce­deelor tehnologice moderne a cres­cut coeficientul de utilizare a me­talului, reducîndu-se astfel cantita­tea de șpan și deșeuri rezultată din prelucrarea pieselor. Astfel, colec­tivul de la Uzinele de tractoare din Brașov a ridicat în prezent acest coeficient de la 0,71, cît a fost anul trecut, la 0,74; colectivul Uzinelor­­ de mașini agricole București de la 0,78 la 0,90 (la semănătoarea uni­versală SU—29) etc. Un factor important al acestor realizări îl constituie activita­tea perseverentă desfășurată de organele sindicale, în colabo­rare cu conducerile tehnico­­administrative ale întreprinderi­lor, care analizează frecvent și cu temeinicie, în consfătuirile de producție, problemele legate de e­­conomisirea metalului, de introdu­cerea și extinderea procedeelor îna­intate, stabilind în acest scop mă­suri concrete. De asemenea un spri­jin substanțial au dat și cadrele tehnice din minister, care în acest an au ajutat mai îndeaproape colectivele întreprinderilor în reali­zarea planurilor tehnice. La Uzinele de tractoare din Bra­șov, din inițiativa comitetului sin­dicatului s-au organizat, pe secții, colective formate din inovatori, teh­nicieni și ingineri, care analizează periodic posibilitatea reducerii­­ pe fiecare produs a consumului de metal, precum și a aplicării tehno­logiei celei mai corespunzătoare. Acțiuni similare întreprind și or­ganele sindicale și cele tehnico-ad­­ministrative de la uzinele „Semă­nătoarea", „23 August“ din Bucu­rești, „Electroputere“-Craiova, „Stea­gul Roșu" Brașov, Fabrica de rul­menți din Birlad și altele, însușirea și extinderea procede­elor avansate nu a constituit însă pentru toate colectivele de muncă o preocupare de frunte. Astfel, la Combinatul metalurgic Reșița, Uzinele de construcții metalice- Bocșa, Uzinele metalurgice Bacău, Uzinele de utilaj greu pentru con­­strucții-Brăila, atît conducerile teh­­nico-administrative cît și organele sindicale au întreprins puține acțiuni care să stimuleze colectivele de muncă în însușirea unor pro­cedee avansate. Faptul că coeficientul de folosi­re a metalului în unele întreprin­deri este incă nesatisfăcător, a­­rată că sunt necesare măsuri pen­tru adoptarea unor procedee teh­nologice înaintate de laminare, forjare, executarea pieselor prin presare și altele. Introducerea turnării în coji de bachelită, de exemplu face posibil ca adaosurile de prelucrare a pieselor să fie mai mici cu 50-70 la sută în compara­ție cu metodele obișnuite de turna­re, productivitatea muncii să creas­că pînă la 50 la sută, iar prețul de cost al piesei să fie redus cu apro­ximativ 25 la sută. In procesele tehnologice de asam­blare a produselor, prin introduce­rea pe scară largă a sudurii, greu­tatea mașinilor scade considerabil, obținîndu-se pe lingă economii de metal și importante economii de timp și forță de muncă. Pentru ca în fiecare întreprinde­re și la fiecare loc de muncă să existe o preocupare deosebită pen­tru aplicarea metodelor înaintate, a experienței fruntașilor in între­cerea socialistă care obțin econo­mii însemnate la consumurile specifice este necesar ca atît orga­nele sindicale cît și cele tehnico­­administrative să antreneze pe toți muncitorii, inginerii și tehnicienii în studierea a tot ce apare nou în tehnică, să organizeze mai des schimburi de experiență urmate de demonstrații practice. Același lucru va trebui să-l facă pe viitor atît ministerul nostru cit și C.C. al Uniunii sindicatelor pe ramură. Bunăoară, extinderea valoroasei experiențe de la uzinele „Semă­nătoarea"-București sau de la Uzi­nele de tractoare­ Brașov va avea drept urmare o și mai intensă preocupare de a lucra economic, de a evita orice risipă. O importanță deosebită în lupta pentru economisirea metalu­lui o are și normarea știin­țifică a consumurilor specifice, în ultimii ani, cele mai multe uzine constructoare de mașini au obținut o îmbunătățire sensibilă a normă­rii consumurilor de metal, înlocu­ind metodele statistice cu metode tehnico-analitice la stabilirea nor­melor de consum. Există însă unele întreprinderi care nu s-au încadrat în normele de consum stabilite pentru anul 1961. în rîndurile acestora se numă­ră și colectivul Șantierului Naval Oltenița în comparație cu Șantie­rul Naval Galați, unde a existat mai multă preocupare pentru folosirea rațională a metalului, aici s-a con­sumat la același tip de motonavă de 2.000 tone cu 3 la sută mai mult metal. Și la Uzinele „Hidromecanica"­­Brașov, datorită insuficientei preo­cupări a organelor tehnice și sin­dicale pentru economisirea meta­lului, norma de consum la oțel li­chid pentru piese bine turnate a fost depășită în trimestrul II a.c. cu 10 la sută. Colectivul de aici a depășit consumul cu 13 la sută față de uzina „1 Mai" în aceeași perioadă și în condiții similare. Pierderi importante de metal în sectorul construcțiilor de mașini se produc și din cauză că unele uzine siderurg­ie livrează metalele cu aba­teri în plus la secțiune, respectiv la greutate, in lungimi nemultiple acolo unde tehnologia prevede lun­gimi fixe sau multiple. Astfel, C.M.­Reșița a trimis uzinelor „Stea­gul Roșu" oțel aliat laminat ne­­recept, ceea ce a dus la pierderi importante de metal deoarece be­neficiarii fac operația de recoace­­re în condițiile lipsei instalațiilor corespunzătoare. Materiale care nu se încadrează în prevederi li­vrează și Combinatul Siderurgic Hunedoara și laminorul de tablă din Galați. Nerespectarea de către ele a dimensiunilor prescrise și a calității laminatelor face ca în întreprinderile constructoare de mașini să se piardă mari cantități de metal fie sub formă de rebuturi,­­fie sub formă de deșeuri. n prezent, în toate întreprin­derile se fac intense pregătiri pentru anul 1962. Ținând cont de realizările înregistrate și de lip­surile ce au existat în acest an în gospodărirea metalului, vor tre­bui prevăzute în planurile tehnice­­organizatorice ale întreprinderilor măsuri concrete pe produs, pentru reducerea consumurilor specifice, iar la locurile de muncă va trebui să se facă același lucru pe fiecare reper. In același scop să se studieze, cu ajutorul unor colective formate din cadre cu experiență, modul în care se respectă normele de consum și să se stabilească noi măsuri menite să conducă și pe viitor la continua lor îmbunătățire, în lupta pentru economisirea metalului inițiativa și spiritul gos­podăresc al muncitorilor, inovato­rilor, tehnicienilor și inginerilor se pot manifesta din plin. De aceea, în întrecerea socialistă organele sindicale trebuie să pună ca obiec­tiv principal, alături de îmbunătă­țirea calității produselor, obținerea unor cît mai însemnate economii de metal. Să se dezvolte mai mult inițiativa conturilor de economii, care s-a dovedit a avea mare efica­citate, ea stimulînd pentru gospodărirea cu preocuparea grijă a locurilor de muncă De asemenea, extinderea inițiativei constructo­rilor de tractoare din Brașov, de a lucra „cel puțin 2 zile pe lună cu materiale economisite", cît și sporirea numărului brigăzilor de economii va determina creșterea avîntului maselor în întrecerea so­cialistă pentru un volum cît mai mare de economii materiale și bă­nești. Să desfășurăm în fiecare între­prindere asemenea acțiuni de masă incit lupta pentru gospodărirea rațională a metalului să devină nu numai o obligație de serviciu, ci un titlu de cinste al fiecărui mun­citor, tehnician și inginer.

Next