Munca, iunie 1964 (Anul 20, nr. 5155-5176)

1964-06-05 / nr. 5155

Pag. g-a Viaţa organizaţiilor sindicale SPRIJini CONCRET - REZULTATE BUNE Exploatarea minieră Telluc înre­gistrează de la o lună la alta succese importante în realizarea ritmică şi la toţi indicatorii a sarcinilor de plan. Deosebit de important este faptul că în primele patru luni ale anului, paralel cu depăşirea preve­derilor la producţia globală şi marfă cu 2,11 la sută şi respectiv 19,20 la sută, minerii de aici au reuşit să ex­tragă peste plan 3 911 tone minereu, să obţină 3 402 000 lei beneficii su­plimentare şi să sporească produc­tivitatea muncii cu 1,71 la sută faţă de prevederi. O contribuţie impor­tantă în obţinerea acestor rezultate a adus-o comitetul sindicatului care, folosind consecvent şi cu pricepere activul obştesc organizat în comisii pe probleme, a mobilizat şi ajutat efectiv întregul colectiv la înfăptui­rea sarcinilor de plan și a angaja­mentelor luate în întrecerea socia­listă. Merită subliniat faptul că mijlocul folosit pentru atingerea acestui obiec­tiv important este munca vie, con­cretă, dusă la locurile de muncă. Cu­noașterea zilnică a problemelor ce preocupă pe mineri, la fiecare sec­tor, contactul strîns pe care-l are cu birourile grupelor sindicale permit comitetului sindicatului să desfă­şoare o muncă de îndrumare efi­cientă şi în acelaşi timp operativă, la care participă deopotrivă toţi membrii săi. Legătura strînsă cu oa­menii de la fiecare loc de muncă îi dă putinţa să cunoască din vrem­e experienţa pozitivă, lipsurile care se ivesc şi să intervină operativ în ve­derea eliminării neajunsurilor şi ge­neralizării noului ce apare în între­cerea socialistă. Sunt numeroase exemplele care dovedesc eficacitatea sprijinului dat de comitetul sindica­tului pe baza cunoaşterii concrete a cerinţelor producţiei. Astfel, ţinînd seama de faptul că la sectorul III se ivise unele neajunsuri în desfăşurarea întrecerii socialiste, comitetul sindi­catului şi-a îndreptat mai mult aten­ţia, sprijinul său spre colectivul de la acest loc de muncă. Deşi în ansam­blu acest sector îşi realiza planul lună de lună, în cadrul lui mai exis­tau totuşi brigăzi care rămîneau sub norma. Pentru a afla cauza acestei situaţii era necesar a se sta de vorbă îndeaproape cu organizatorii grupe­lor sindicale respective, cu minerii de la acest loc de muncă. Cum a procedat tovarăşul Laurenţiu Toa­­der, preşedintele comitetului sindi­catului, care răspundea de îndru­marea muncii sindicale de la acest sector de muncă ? La fel ca şi cei­lalţi membri ai comitetului care răs­pund de activitatea sindicală în di­ferite secţii, el nu se limitează doar la a face constatări sau a trasa sar­cini, ci urmăreşte întărirea autori­tăţii organelor alese, orientează munca acestora spre problemele majore şi, acolo unde este cazul, spri­jină direct şi concret rezolvarea lor. Aşa s-a procedat şi în căzul secto­rului III, împreună cu comitetul sindical de secţie, tovarăşul a stu­diat modul in care este organizată întrecerea, condiţiile ce se creează pentru îndeplinirea planului şi a an­gajamentelor, activitatea desfăşura­tă în acest scop de către organele administrative şi cele sindicale, a discutat pe larg cu birourile grupe­lor sindicale, cu maiştrii şi tehni­cienii. Pe baza celor constatate, co­mitetul sindicatului a hotărît apoi măsurile ce se impuneau a fi luate. în primul rînd se cerea o mai bună organizare a muncii şi a între­cerii socialiste acolo unde îşi desfă­şurau activitatea brigăzile rămase sub plan, asigurarea folosirii judi­cioase a timpului de lucru şi a unui suficient front de lucru. De aseme­nea, conducerea minei trebuia să dea atenţie asigurării aprovizionării rit­mice cu vagonete necesare şi unele materiale trebuincioase, în special lemn de mină. Toate aceste proble­me au fost dezbătute temeinic cu conducerea sectorului, iar cu acest prilej au fost stabilite măsurile ne­cesare. In același timp comitetul sindicatului a sprijinit îndeaproape birourile grupelor sindicale, pentru a extinde întrajutorarea la locul de muncă. O dată cu această măsură s-a pus accentul şi pe mai buna or­ganizare a întrecerii socialiste, insis­­tîndu-se în mod deosebit asupra creării tuturor condiţiilor necesare îndeplinirii angajamentelor. In acest scop, comitetul sindicatului a consi­derat ca foarte important generali­zarea experienţei pozitive acumulate de unii organizatori de grupă ca : Gh. Cocioabă, Ioan David şi alţii în organizarea şi urmărirea desfăşură­rii întrecerii. Colaborînd îndeaproa­pe cu maiştrii de la locul lor de muncă şi aplicînd indicaţiile primite cu prilejul instruirii, ei asigură con­diţii dintre cele mai bune îndeplini­rii angajamentelor luate în întrece­rea socialistă. Astfel, minerii sunt in­formaţi din timp asupra sarcinilor de plan şi totodată ajutaţi să-şi ia angajamente concrete, pornind de la rezultatele obţinute anterior, pri­vind îmbunătăţirea calităţii minereu­lui prin reducerea sterilului vizibil sub procentul admis ; creşterea vi­tezei de avansare la fronturile de lucru ; reducerea consumurilor spe­cifice la lemn de mină, cherestea şi explozivi etc. în acelaşi timp, ei ur­măresc zilnic modul în care se asi­gură aprovizionarea locurilor de muncă cu vagoneţi, lemn de mină, se interesează de starea utilajelor, de modul în care funcţionează ae­­rajul etc. Ca urmare a extinderii acestor metode, în prezent majoritatea gru­pelor sindicale muncesc bine, con­tribuind din plin la mai temeinica organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste, la mobilizarea activă a oamenilor în jurul sarcinilor de plan şi al angajamentelor luate în între­cere. O importanţă deosebită în asigu­rarea condiţiilor necesare realizării angajamentelor luate în întrecerea socialistă o reprezintă traducerea în viaţă şi la termen a prevederilor planului m.t.o. Comitetul sindicatu­lui a mobilizat comisia economică pentru a analiza în fiecare sector modul în care se înfăptuiesc măsu­rile stabilite, sprijinind astfel condu­­cerea exploatării în realizarea a nu­meroase lucrări de mecanizare şi mică mecanizare, care au dus la creşterea productivităţii muncii, au contribuit la uşurarea efortului fizic. In prezent se extinde cu bune rezul­tate metoda armării galeriilor cu şine metalice recuperate, au fost in­troduse trolii mecanice, screpere şi maşini de încărcat care înlocuiesc munca manuală, s-au mecanizat complet două abataje la sectorul II, s-a trecut la susţinerea rostogoale­­lor de minereu cu zidărie, lucru prin care se măreşte viteza de avansare, scad cheltuielile pe tona de mine­reu extras. Se cerea, de asemenea, ca atît evi­denţa cît şi publicitatea rezultatelor întrecerii socialiste să fie făcute mai concret şi operativ. Şi în această privinţă comitetul sindicatului îm­preună cu conducerea minei, pe baza Hotărîrii Prezidiului C.C.S. cu pri­vire la stabilirea şi stimularea evi­denţiaţilor şi fruntaşilor in întrece­rea socialistă, au luat măsurile ce se impuneau. Pe baza analizei ample a specificului fiecărui loc de muncă a fost introdus un sistem de evidenţă a rezultatelor întrecerii — simplu, concret, uşor de urmărit — în care se consemnează zilnic realizările mi­nerilor dînd acestora posibilitatea să-şi compare rezultatele obţinute. Ca urmare a sprijinului dat, în pre­zent la sectorul III productivitatea muncii este în continuă, creştere, co­­lectivul de aici realizînd în patru luni 217 tone minereu peste plan. Un sprijin tot atît de eficace a a­­cordat comitetul sindicatului colec­tivelor de muncă de la sectoarele I şi II. Pe această linie se remarcă schimbul de experienţă organizat între sectoarele II şi III privitor la creşterea indicilor de folosire a me­canismelor, aplicarea celor mai efi­ciente metode de armare etc. Aceste acţiuni ca şi altele între­prinse de comitetul sindicatului în sprijinul bunei desfăşurări a proce­sului de producţie au făcut posibil ca planul să fie realizat lună de lună, iar angajamentele iniţiale să fie mult suplimentate. Astfel, cu prilejul consfătuirii de producţie tri­mestrială, colectivul minei şi-a pro­pus faţă de angajamentul iniţial să extragă cu 2 500 tone mai mult mi­nereu, să sporească productivitatea muncii cu 0,3 la sută, indicele de calitate cu 0,2 la sută şi să obţină beneficii suplimentare de 2 600 000 lei. Şi A. MITROFAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara AL. PANIC Intre două șarje— Foto : ST. ALBERCU Paralel cu întreţinerea culturilor - pregătiri pentru recoltare (Urmare din pag. 1) cultivatoarelor bine reglate, execută intens praşila a doua la porumb. Cu toţii se îngrijesc să lucreze cu trac­toarele la vitezele prescrise spre a nu tăia nici o plantă, spre a menţine densitatea optimă de plante la hec­tar, fără de care nu putem vorbi de obţinerea unor producţii mari. Buna dezvoltare a plantelor, nivelul ca­litativ înalt al lucrărilor, pentru care colectiviştii au numai cuvinte de laudă, ne îndreptăţesc să apre­ciem că şi în acest an colectiviştii vor strînge producţii bogate de po­rumb şi floarea soarelui. Paralel cu îngrijirea culturilor, mecanizatorii noştri se pregătesc cu deosebită grijă pentru recoltarea cerealelor păioase. La ora actuală, cele 97 combine CO1 şi presele de balotat paie­­au fost reparate, rodate, probate. Mecanizatorii şi şe­fii brigăzilor de tractoare ca şi mî­­nuitorii de maşini repartizaţi de gospodăriile colective au fost in­struiţi asupra caracteristicilor teh­nico-funcţionale ale combinelor şi metodelor de organizare a muncii în vederea recoltării a cel puţin 20 tone boabe zilnic cu fiecare com­bină. Aceeaşi atenţie s-a acordat antrenării tuturor tractoriştilor la instruirea pe linie de protecţia muncii şi pază contra incendiilor. Avem de recoltat peste 8 000 hec­tare cultivate cu cereale păioase, din care mai bine de 6 700 cu grîu. In raport de utilajul existent s-a pre­văzut ca strîngerea recoltei să se facă în aproximativ 12 zile. Mecani­zatorii noştri însă s-au angajat ca printr-o organizare mai bună a muncii — evitarea mersului în gol, aprovizionarea ritmică cu saci, car­buranţi, piese etc., efectuarea rapidă a depanărilor de către atelierele mobile şi folosirea la maximum a fiecărei zile favorabile lucrărilor — să scurteze perioada de recoltare cu două zile. In planul de acţiune s-a prevăzut totodată ca timpul necesar strîngerii paielor de pa terenuri să fie, de asemenea, mult redus, în comparație cu anul trecut. ten? w­e ■* Nu, edilii n-au prevăzut numai lărgirea părţii carosabile a Şoselei Giurgiului. După cum se vede, pe această importantă arteră de circulaţie a Bucureştiului prind contururi materiale şi noile ansambluri arhitectonice. Foto : N. ALEXANDRU 01 SCRISORILE CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI : Sub ochii severi ai controlului obştesc Pentru a contribui la îmbunătăţirea asistenţei medicale în oraşul Cîmpina, Consiliul local al sindicatelor iniţiază cu regularitate în spitale şi policlinici vizite ale echipelor de control obştesc. Cu ocazia deplasărilor pe teren, echipe­le de control obştesc sunt temeinic in­struite, fapt care sporeşte eficienţa muncii lor. De curînd, în urma unui control efectuat în unităţile sanitare ale ora­şului, membrii echipelor de control ob­ştesc, formate din muncitori şi funcţio­nari din întreprinderi, au făcut preţi­oase propuneri privind îmbunătăţirea asistenţei medicale şi primirii bolnavi­lor. Astfel, s-a propus ca la circumscrip­ţia a IlI-a medicală să fie făcute de ur­genţă unele reparaţii şi vopsirea încăpe­rilor, precum şi revizuirea instalaţiilor electrice şi sanitare. La spitalul de co­pii s-a dat sugestia amenajării unei noi săli de aşteptare în policlinică. Admini­straţiei spitalului de adulţi i s-a reco­mandat să acorde toată atenţia felului în care se serveşte masa bolnavilor. Propunerile amintite cît şi altele sunt studiate cu simţ de răspundere de or­ganele medicale în vederea traducerii lor în viaţă. GHEORGHE DACHIN M­­ii area concurs pe ţară ai formaţiilor artistice de amatori Repertoriu bogat Zilele acestea, mii de spectatori, oameni ai muncii din întreprinde­rile şi instituţiile raioanelor Dej, Bistriţa, Gherla şi Năsăud au vizio­nat spectacolele artiştilor amatori de la oraşe şi sate, prezentate în cadrul fazei regionale a celui de-al VII-lea concurs pe ţară. Ei au a­­preciat buna pregătire a formaţiilor, creşterea evidentă a activităţii ar­tistice de masă, fapte care confirmă grija comitetelor sindicatelor şi a consiliilor locale respective faţă de continua îmbunătăţire a muncii cultural-educative. La Dej, puternic centru feroviar, au evoluat pe sce­nă, alături de formaţiile din G.A.S. şi S.M.T. şi cele ale aşezămintelor culturale săteşti, artiştii amatori ce­ferişti, care au cucerit aprecierea publicului prin pregătirea lor. Lu­crările „Glorios partid“ de Mircea Neagu, „Ţară minunată“ de Con­stantin Romaşcan şi „Frunzuliţa fa­gului“ de T. Dumitrescu, în inter­pretarea corului dirijat de Vasile Olteanu, s-au bucurat de mult suc­ces. A ieşit puternic în evidenţă ta­lentul formaţiei de dansuri (instruc­tor Drăgan Şerbănica) care a adus pe scenă o frumoasă suită de jocuri someşene. Ritmul viu, mişcările pline de fantezie s-au împletit ar­monios cu farmecul costumelor, stîrnind admiraţia spectatorilor din sală. , Am remarcat preocupările comi­tetului sindicatului C.F.R. Dej de a prezenta la acest concurs genuri di­ferite de formaţii artistice de ama­tori. Orchestra semi-simfonică for­mată din fiii muncitorilor ceferişti a produs o plăcută surpriză prin nivelul ridicat al interpretării. Prin­tre numeroşii solişti vocali şi in­strumentişti s-au aflat şi cîntăreţi de muzică clasică, operă şi operetă. Atît la Dej cit şi la Bistriţa şi Gherla au urcat pe scena concursu­lui valoroase formaţii din gospodă­riile agricole de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare. Este îmbucu­rător de constatat creşterea evidentă a nivelului interpretativ şi îndeo­sebi îmbogăţirea repertoriului aces­tor echipe. Programul brigăzii ar­tistice de la G.A.S.­Gherla poartă sugestivul titlu „Primăvara pe o­­goare“. Bogăţia de fapte înfăţişate pe scenă a redat imaginea muncii avîntate a lucrătorilor agricoli, care în cinstea celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei se străduiesc să obţină noi izbînzi de seamă, în activitatea lor. Tot atît de izbutite s-au dovedit a fi programele brigă­zilor artistice de agitaţie de la S.M.T.-Dej şi Şieu Odorhei, raionul Bistriţa. Evoluţia formaţiilor artistice de amatori ale sindicatelor în cadrul fazei regionale a prilejuit, totodată constatări menite să contribuie la o cît mai lar­gă dezvoltare a activi­tăţii artistice de masă în aceste ra­ioane. Dacă în marea lor majoritate formaţiile artistice ale sindicatelor au reuşit să se prezinte cu un re­pertoriu bogat, actual, nu tot atît de bine pregătite s-au arătat unele în ceea ce priveşte interpretarea. Unele texte ale brigăzilor artistice de agitaţie nu au avut calitatea li­­terar-artistică dorită, în programul brigăzii artistice de agitaţie de la I. F. Leşul Ilvei, de exemplu, (cu un text nejustificat de lung) au fost consemnate o sumedenie de fapte din întrecerea socialistă. Dar au fost redate în mod plat, neinteresant, fără să emoţioneze pe spectatori. Limbajul textului nu reţine cîtuşi de puţin atenţia. Pe alocuri şi în programul brigă­zii artistice de agitaţie de la G.A.S. Gherla (în general izbutit din punct de vedere literar şi al realizării sce­nice) succesele dobîndite de crescă­torii de vite sunt enunţate ca intr-un proces verbal. După modul în care au evoluat, la unele orchestre sau fanfare s-a vă­dit o lipsă de instruire temeinică. Orchestra semi-simfonică a sin­dicatului lucrătorilor din învăţă­­mînt, raionul Dej, deşi şi-a ales un repertoriu corespunzător, a dovedit în interpretare serioase lacune. Nici soliştii vocali şi instrumentişti n-au reuşit cu toţii să se prezinte bine pregătiţi şi cu lucrările cele mai ni­merite care să le poată evidenţia calităţile interpretative. Insuficient pregătite s-au dovedit a fi şi unele fbribaţii corale. De exemplu, forma­ţia lucrătorilor din învăţământ, ra­ionul Gherla, deşi se compune din voci bune, puternice, a interpretat fără convingere lucrările corale, în­tre părţi existând unele distonanţe supărătoare. Organizată sub forma unor spec­tacole închegate, faza regională a celui de-al VII-lea concurs a scos în evidenţă buna pregătire a for­maţiilor, aprecierea de care se bucură artiştii amatori în rîndul celor ce muncesc. Comitetele sindi­catelor, consiliile locale şi Consi­liul regional Cluj vor trebui însă să sprijine formaţiile evidenţiate la a­­ceastă fază de concurs pentru a-şi continua pregătirile cu şi mai mare intensitate. Una din preocupările centrale ale organelor sindicale din regiune va trebui să fie aceea de a sprijini şi stimula continua dezvol­tare a activităţii artistică de ama­tori prin creşterea numărului de formaţii de diferite genuri şi a membrilor acestora. ION IONESCU 8 CURSURI - PESTE 300 DE ELEVI Continua creştere a calificării pro­fesionale a muncitorilor şi tehnicie­nilor stă permanent în atenţia conducerii uzinei „înfrăţirea“ din Oradea. Cu sprijinul comitetului sin­dicatului s-au organizat în cadrul uzinei 8 cursuri de specializare la care participă un număr de peste 300 de salariaţi. Prima cifră corespunde număru­lui de profesii pe care s-au axat a­­ceste cursuri de specializare. Disci­plinele incluse în programă sunt predate de ingineri din uzină, deose­bit de bine pregătiţi profesional, printre care: Mircea Bobe, M. Tonţ, Ludovic Panik şi alţii. Cea de a doua cifră reprezintă numărul de muncitori şi tehnicieni care se străduiesc ca ceea ce află la cursuri să se reflecte în obţinerea de produse de bună calitate, în de­păşirea planului; numărul de oa­meni care se preocupă să îmbine rodnic pregătirea teoretică cu prac­­tica producţiei. Dintre ei amintim pe Gheza Libuş, Radu Moldovan, Vasile Ambruş. De altfel, faptul că anul acesta, lună de lună, uzina şi-a depăşit planul producţiei glo­bale şi marfă, că a crescut simţitor calitatea produselor fabricate, nu se poate să nu se pună în legătură și cu desfășurarea acestor cursuri de specializare. B. ARDELEANU Poşta redacţiei ELISABETA NEGREANU, corn. Ciocadia, raion Gilort, regiunea Oltenia. Dispoziţiile legale prevăd că per­sonalul didactic care nu-şi poate lua concediul de odihnă în perioada le­gală (1 iulie—31 august), datorită faptului că în această perioadă este în concediu medical, concediu de maternitate sau pentru îngrijirea copilului bolnav mai mic de 2 ani, va putea efectua acest concediu oricînd în cursul anului şcolar şi chiar în afara vacanţelor de iarnă şi primăvară. GRIGORE ANDREESCU, din Roman, întreabă dacă angajaţii care primesc indemnizaţie de muncă nenormată beneficiază de acest drept şi pe timpul cît sînt în delegare în interes de serviciu. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiilor legale, angajaţii care primesc la lo­cul lor obişnuit de muncă Indemni­zaţia pentru muncă nenormată, pot beneficia în continuare de această indemnizaţie şi pe timpul delegării în altă localitate dacă prin natura serviciului, pe timpul delegării, ei îşi menţin programul de lucru avut la locul lor obişnuit de muncă. ION MERLA, din Bucureşti, str. Căminului, bloc 5. La realizarea normei de parcurs pentru reparaţie capitală se acordă şoferilor de pe autoturisme un pre­miu de pînă la 800 lei, în condiţiile prevăzute de regulamentul de pre­miere, indiferent dacă autoturismul intră sau nu în reparaţie capitală. In cazul în care pe un autoturism au lucrat mai mulţi şoferi pînă la realizarea normei de parcurs pentru reparaţia capitală, premiul se îm­parte între aceştia, potrivit par­cursului realizat de fiecare în peri­oada respectivă. VASILE CORCIU, din com. Tiha Bîrgăului, regiunea Cluj. In legătură cu sesizarea privind atitudinea necorespunzătoare a tov. Florica Opritescu, medic stagiar la dispensarul „Tiha Bîrgăului“, şi lipsa sa de interes faţă de bolnavi. Comitetul executiv al Sfatului popu­lar raional Bistriţa ne-a comunicat că a sancţionat-o cu „mustrare scrisă cu avertisment". Wr. 5155 „Cine ştie meserie, răspunde !“ La Combinatul siderurgic Hunedoa­ra a fost organizat de curînd un con­curs „Cine ştie meserie, răspunde !“. Concursul, care a avut ca temă „Asi­gurarea în bune condiţii a transportu­lui feroviar în cadrul C.S.H.“, a consti­tuit un bun prilej de verificare a cuno­ştinţelor profesionale ale muncitorilor feroviari din cadrul combinatului hune­­dorean şi s-a bucurat de un mare nu­măr de participanţi. Dintre aceştia, pe primele trei locuri s-au clasat mecani­cii de locomotivă Viorel Tesală, S. Vlad şi Romulus Stanciu. ION DRAGANESCU Floricele pe cîmpii, Hai să le-adunăm copii... Pe ecranele cinematografelor Madame Sans Gene — film pentru ecran panoramic : Sala Palatului R. P. Romíne (rulează la orele 17,15 cu seria de bilete nr. 1­057 și la orele 20,15 cu seria de bilete nr. 1112), Patria (Bd. Ma­­gheru nr. 12—14). Cei 3 muschetari : Republica (Bd. Magheru nr. 2), Sta­dionul Dinamo. Cei patru călugări : Ca­pitol — rulează şi la grădină (Bd. 6 Mar­tie nr. 16), Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155), Tînărul de pe vasul Columb — cine­mascop ■ Carpaţi (Bd. Magheru nr 20), Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57), Golful Ele­na , Bucureşti (Bd. 6 Martie nr 6), Fe­roviar (Calea Griviţei nr. 80). Lumea comică a lui Harold Lloyd : Festival (Bd. 6 Martie nr. 14), Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Li­­zeanu). Grădina „Festival“ (Pasajul „E­­foria"). Grădina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 0). Căpitanul : Victoria (Bd 6 Mar­tie nr. 7), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii-Noi), Volga (Şos I. Pintilie nr. 61). Da-i înainte, fără grijă . Cen­tral (Bd 6 Martie nr 2) Fără teamă şi reproş : Lumina (Bd. 6 Martie nr. 12), Dacia (Calea Griviţei nr 137) Dragoste lungă de-o seară : Union (Str. 13 De­cembrie nr. 5—7). Program de filme pentru copil (dimineaţa) : Doina (Str. Doamnei nr. 9) Valea vulturilor (după­­amiază) : Doina Aventurice unul tânăr — cinemascop : Gluleşti (Calea Gluleşti nr. 56) Drumul Sării (Str. Drumul Să­­rii nr 30), Pacea (Bd Libertăţii nr. 70—72). Anaconda : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr 18). Lovitură de pedeap­să : Cultural (Piaţa 1 Pintilie nr. 2). Anotimpuri : Buzeşti (str Buzeşti nr. 9—11), Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196) Un surâs în plină vară : Crîn­­gaşi (Şos. Cringaşi nr 42), Grădina „Arta* (Calea Călăraşi nr. 163), Limu­zina neagră — cinemascop : Unirea — rulează şi la grădină (Bd. 1 Mai nr. 143), Luceafărul — rulează la grădină (Calea Rahovei nr. 118). Un om care nu exis­tă: Tomis - rulează şi la grădină (Calea Văcăreşti nr. 21), Aurora — rulează şi la grădină (Bd Dimitrov nr.1­08). Dom­nişoara Barbă Albastră: Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22) Păpuşile rid . vitan (Calea Dudeşti nr. 97), Cosmo­s (Bd. 30 Decembrie nr. 89). Imblînzitorii de bl. delete — cinemascop : Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127) Nu se poate fără dra­goste : Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221), Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127). Fraţii corsicani — cinemascop : Popular (Str. Mătăsari nr. 31). Moşilor — rulează şi la grădină (Calea Moşilor, nr. 221), Grădina „Vitan“ (Calea Du­deşti) Kaloian : Arta (Calea Călăraşi nr 153) Liturghia de la miezul nopţii — cinemascop : Colentina (Şos colentina nr. 84). Cauze drepte — cinemascop : Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2), Mo­dern (Piaţa G. Coşbuc nr 1), Grădina „Progresul“ (Sir Ion Vidu nr. 5), Are­nele Libertăţii (Str 11 Iunie). Dezrădă­cinaţii : Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Cascada diavolului : Fetehtafl (Ca­lea Ferentari nr. 86). Nu pleca : Co­­troceni (Şos. Cotroceni nr. 9) Pompie­­rul atomic : Grădina „Lira" (Calea 13 Septembrie nr. 196). Tintin şi misterul „Lînei de aur“ , grădina „Modern“ (Str. 11 Iunie nr. 75) O viaţă : Grădina „Bu­­cegi" (Bd. 1 Mai nr 57), îndrăgostitul­­ Grădina „Buzeşti" (Str. Buzeşti nr. 9—11). In fata micului ecran VINERI 5 IUNIE 1984 18,30 Universitatea tehnică la tele­viziune. Aplicaţii ale electronicii. 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 Con­cert educativ pentru tineretul şco­lar. 20,00 Săptămîna. 21,00 Documen­tar : Dr. Gh. Marinescu. 21,20 Cîntă Lila Cristescu şi Ion Stoian, în în­cheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. SIMBATA 6 IUNIE 196­1 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 „O poveste cu o găină, un peşte şi trei mese îmbelşugate“ de Mioara Cremene. 19,30 Piesa „O întîlnire neaşteptată“ de Paul Everac. 20,20 In fata hărţii. 20,30 Opereta „Singe vienez" de Johann Strauss. In Inche­­iere : Buletin de stiri. Sport. Bule­tin meteorologic.

Next