Munca, iunie 1964 (Anul 20, nr. 5155-5176)
1964-06-05 / nr. 5155
Pag. g-a Viaţa organizaţiilor sindicale SPRIJini CONCRET - REZULTATE BUNE Exploatarea minieră Telluc înregistrează de la o lună la alta succese importante în realizarea ritmică şi la toţi indicatorii a sarcinilor de plan. Deosebit de important este faptul că în primele patru luni ale anului, paralel cu depăşirea prevederilor la producţia globală şi marfă cu 2,11 la sută şi respectiv 19,20 la sută, minerii de aici au reuşit să extragă peste plan 3 911 tone minereu, să obţină 3 402 000 lei beneficii suplimentare şi să sporească productivitatea muncii cu 1,71 la sută faţă de prevederi. O contribuţie importantă în obţinerea acestor rezultate a adus-o comitetul sindicatului care, folosind consecvent şi cu pricepere activul obştesc organizat în comisii pe probleme, a mobilizat şi ajutat efectiv întregul colectiv la înfăptuirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Merită subliniat faptul că mijlocul folosit pentru atingerea acestui obiectiv important este munca vie, concretă, dusă la locurile de muncă. Cunoașterea zilnică a problemelor ce preocupă pe mineri, la fiecare sector, contactul strîns pe care-l are cu birourile grupelor sindicale permit comitetului sindicatului să desfăşoare o muncă de îndrumare eficientă şi în acelaşi timp operativă, la care participă deopotrivă toţi membrii săi. Legătura strînsă cu oamenii de la fiecare loc de muncă îi dă putinţa să cunoască din vreme experienţa pozitivă, lipsurile care se ivesc şi să intervină operativ în vederea eliminării neajunsurilor şi generalizării noului ce apare în întrecerea socialistă. Sunt numeroase exemplele care dovedesc eficacitatea sprijinului dat de comitetul sindicatului pe baza cunoaşterii concrete a cerinţelor producţiei. Astfel, ţinînd seama de faptul că la sectorul III se ivise unele neajunsuri în desfăşurarea întrecerii socialiste, comitetul sindicatului şi-a îndreptat mai mult atenţia, sprijinul său spre colectivul de la acest loc de muncă. Deşi în ansamblu acest sector îşi realiza planul lună de lună, în cadrul lui mai existau totuşi brigăzi care rămîneau sub norma. Pentru a afla cauza acestei situaţii era necesar a se sta de vorbă îndeaproape cu organizatorii grupelor sindicale respective, cu minerii de la acest loc de muncă. Cum a procedat tovarăşul Laurenţiu Toader, preşedintele comitetului sindicatului, care răspundea de îndrumarea muncii sindicale de la acest sector de muncă ? La fel ca şi ceilalţi membri ai comitetului care răspund de activitatea sindicală în diferite secţii, el nu se limitează doar la a face constatări sau a trasa sarcini, ci urmăreşte întărirea autorităţii organelor alese, orientează munca acestora spre problemele majore şi, acolo unde este cazul, sprijină direct şi concret rezolvarea lor. Aşa s-a procedat şi în căzul sectorului III, împreună cu comitetul sindical de secţie, tovarăşul a studiat modul in care este organizată întrecerea, condiţiile ce se creează pentru îndeplinirea planului şi a angajamentelor, activitatea desfăşurată în acest scop de către organele administrative şi cele sindicale, a discutat pe larg cu birourile grupelor sindicale, cu maiştrii şi tehnicienii. Pe baza celor constatate, comitetul sindicatului a hotărît apoi măsurile ce se impuneau a fi luate. în primul rînd se cerea o mai bună organizare a muncii şi a întrecerii socialiste acolo unde îşi desfăşurau activitatea brigăzile rămase sub plan, asigurarea folosirii judicioase a timpului de lucru şi a unui suficient front de lucru. De asemenea, conducerea minei trebuia să dea atenţie asigurării aprovizionării ritmice cu vagonete necesare şi unele materiale trebuincioase, în special lemn de mină. Toate aceste probleme au fost dezbătute temeinic cu conducerea sectorului, iar cu acest prilej au fost stabilite măsurile necesare. In același timp comitetul sindicatului a sprijinit îndeaproape birourile grupelor sindicale, pentru a extinde întrajutorarea la locul de muncă. O dată cu această măsură s-a pus accentul şi pe mai buna organizare a întrecerii socialiste, insistîndu-se în mod deosebit asupra creării tuturor condiţiilor necesare îndeplinirii angajamentelor. In acest scop, comitetul sindicatului a considerat ca foarte important generalizarea experienţei pozitive acumulate de unii organizatori de grupă ca : Gh. Cocioabă, Ioan David şi alţii în organizarea şi urmărirea desfăşurării întrecerii. Colaborînd îndeaproape cu maiştrii de la locul lor de muncă şi aplicînd indicaţiile primite cu prilejul instruirii, ei asigură condiţii dintre cele mai bune îndeplinirii angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Astfel, minerii sunt informaţi din timp asupra sarcinilor de plan şi totodată ajutaţi să-şi ia angajamente concrete, pornind de la rezultatele obţinute anterior, privind îmbunătăţirea calităţii minereului prin reducerea sterilului vizibil sub procentul admis ; creşterea vitezei de avansare la fronturile de lucru ; reducerea consumurilor specifice la lemn de mină, cherestea şi explozivi etc. în acelaşi timp, ei urmăresc zilnic modul în care se asigură aprovizionarea locurilor de muncă cu vagoneţi, lemn de mină, se interesează de starea utilajelor, de modul în care funcţionează aerajul etc. Ca urmare a extinderii acestor metode, în prezent majoritatea grupelor sindicale muncesc bine, contribuind din plin la mai temeinica organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste, la mobilizarea activă a oamenilor în jurul sarcinilor de plan şi al angajamentelor luate în întrecere. O importanţă deosebită în asigurarea condiţiilor necesare realizării angajamentelor luate în întrecerea socialistă o reprezintă traducerea în viaţă şi la termen a prevederilor planului m.t.o. Comitetul sindicatului a mobilizat comisia economică pentru a analiza în fiecare sector modul în care se înfăptuiesc măsurile stabilite, sprijinind astfel conducerea exploatării în realizarea a numeroase lucrări de mecanizare şi mică mecanizare, care au dus la creşterea productivităţii muncii, au contribuit la uşurarea efortului fizic. In prezent se extinde cu bune rezultate metoda armării galeriilor cu şine metalice recuperate, au fost introduse trolii mecanice, screpere şi maşini de încărcat care înlocuiesc munca manuală, s-au mecanizat complet două abataje la sectorul II, s-a trecut la susţinerea rostogoalelor de minereu cu zidărie, lucru prin care se măreşte viteza de avansare, scad cheltuielile pe tona de minereu extras. Se cerea, de asemenea, ca atît evidenţa cît şi publicitatea rezultatelor întrecerii socialiste să fie făcute mai concret şi operativ. Şi în această privinţă comitetul sindicatului împreună cu conducerea minei, pe baza Hotărîrii Prezidiului C.C.S. cu privire la stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor şi fruntaşilor in întrecerea socialistă, au luat măsurile ce se impuneau. Pe baza analizei ample a specificului fiecărui loc de muncă a fost introdus un sistem de evidenţă a rezultatelor întrecerii — simplu, concret, uşor de urmărit — în care se consemnează zilnic realizările minerilor dînd acestora posibilitatea să-şi compare rezultatele obţinute. Ca urmare a sprijinului dat, în prezent la sectorul III productivitatea muncii este în continuă, creştere, colectivul de aici realizînd în patru luni 217 tone minereu peste plan. Un sprijin tot atît de eficace a acordat comitetul sindicatului colectivelor de muncă de la sectoarele I şi II. Pe această linie se remarcă schimbul de experienţă organizat între sectoarele II şi III privitor la creşterea indicilor de folosire a mecanismelor, aplicarea celor mai eficiente metode de armare etc. Aceste acţiuni ca şi altele întreprinse de comitetul sindicatului în sprijinul bunei desfăşurări a procesului de producţie au făcut posibil ca planul să fie realizat lună de lună, iar angajamentele iniţiale să fie mult suplimentate. Astfel, cu prilejul consfătuirii de producţie trimestrială, colectivul minei şi-a propus faţă de angajamentul iniţial să extragă cu 2 500 tone mai mult minereu, să sporească productivitatea muncii cu 0,3 la sută, indicele de calitate cu 0,2 la sută şi să obţină beneficii suplimentare de 2 600 000 lei. Şi A. MITROFAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara AL. PANIC Intre două șarje— Foto : ST. ALBERCU Paralel cu întreţinerea culturilor - pregătiri pentru recoltare (Urmare din pag. 1) cultivatoarelor bine reglate, execută intens praşila a doua la porumb. Cu toţii se îngrijesc să lucreze cu tractoarele la vitezele prescrise spre a nu tăia nici o plantă, spre a menţine densitatea optimă de plante la hectar, fără de care nu putem vorbi de obţinerea unor producţii mari. Buna dezvoltare a plantelor, nivelul calitativ înalt al lucrărilor, pentru care colectiviştii au numai cuvinte de laudă, ne îndreptăţesc să apreciem că şi în acest an colectiviştii vor strînge producţii bogate de porumb şi floarea soarelui. Paralel cu îngrijirea culturilor, mecanizatorii noştri se pregătesc cu deosebită grijă pentru recoltarea cerealelor păioase. La ora actuală, cele 97 combine CO1 şi presele de balotat paieau fost reparate, rodate, probate. Mecanizatorii şi şefii brigăzilor de tractoare ca şi mînuitorii de maşini repartizaţi de gospodăriile colective au fost instruiţi asupra caracteristicilor tehnico-funcţionale ale combinelor şi metodelor de organizare a muncii în vederea recoltării a cel puţin 20 tone boabe zilnic cu fiecare combină. Aceeaşi atenţie s-a acordat antrenării tuturor tractoriştilor la instruirea pe linie de protecţia muncii şi pază contra incendiilor. Avem de recoltat peste 8 000 hectare cultivate cu cereale păioase, din care mai bine de 6 700 cu grîu. In raport de utilajul existent s-a prevăzut ca strîngerea recoltei să se facă în aproximativ 12 zile. Mecanizatorii noştri însă s-au angajat ca printr-o organizare mai bună a muncii — evitarea mersului în gol, aprovizionarea ritmică cu saci, carburanţi, piese etc., efectuarea rapidă a depanărilor de către atelierele mobile şi folosirea la maximum a fiecărei zile favorabile lucrărilor — să scurteze perioada de recoltare cu două zile. In planul de acţiune s-a prevăzut totodată ca timpul necesar strîngerii paielor de pa terenuri să fie, de asemenea, mult redus, în comparație cu anul trecut. ten? we ■* Nu, edilii n-au prevăzut numai lărgirea părţii carosabile a Şoselei Giurgiului. După cum se vede, pe această importantă arteră de circulaţie a Bucureştiului prind contururi materiale şi noile ansambluri arhitectonice. Foto : N. ALEXANDRU 01 SCRISORILE CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI : Sub ochii severi ai controlului obştesc Pentru a contribui la îmbunătăţirea asistenţei medicale în oraşul Cîmpina, Consiliul local al sindicatelor iniţiază cu regularitate în spitale şi policlinici vizite ale echipelor de control obştesc. Cu ocazia deplasărilor pe teren, echipele de control obştesc sunt temeinic instruite, fapt care sporeşte eficienţa muncii lor. De curînd, în urma unui control efectuat în unităţile sanitare ale oraşului, membrii echipelor de control obştesc, formate din muncitori şi funcţionari din întreprinderi, au făcut preţioase propuneri privind îmbunătăţirea asistenţei medicale şi primirii bolnavilor. Astfel, s-a propus ca la circumscripţia a IlI-a medicală să fie făcute de urgenţă unele reparaţii şi vopsirea încăperilor, precum şi revizuirea instalaţiilor electrice şi sanitare. La spitalul de copii s-a dat sugestia amenajării unei noi săli de aşteptare în policlinică. Administraţiei spitalului de adulţi i s-a recomandat să acorde toată atenţia felului în care se serveşte masa bolnavilor. Propunerile amintite cît şi altele sunt studiate cu simţ de răspundere de organele medicale în vederea traducerii lor în viaţă. GHEORGHE DACHIN Mii area concurs pe ţară ai formaţiilor artistice de amatori Repertoriu bogat Zilele acestea, mii de spectatori, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile raioanelor Dej, Bistriţa, Gherla şi Năsăud au vizionat spectacolele artiştilor amatori de la oraşe şi sate, prezentate în cadrul fazei regionale a celui de-al VII-lea concurs pe ţară. Ei au apreciat buna pregătire a formaţiilor, creşterea evidentă a activităţii artistice de masă, fapte care confirmă grija comitetelor sindicatelor şi a consiliilor locale respective faţă de continua îmbunătăţire a muncii cultural-educative. La Dej, puternic centru feroviar, au evoluat pe scenă, alături de formaţiile din G.A.S. şi S.M.T. şi cele ale aşezămintelor culturale săteşti, artiştii amatori ceferişti, care au cucerit aprecierea publicului prin pregătirea lor. Lucrările „Glorios partid“ de Mircea Neagu, „Ţară minunată“ de Constantin Romaşcan şi „Frunzuliţa fagului“ de T. Dumitrescu, în interpretarea corului dirijat de Vasile Olteanu, s-au bucurat de mult succes. A ieşit puternic în evidenţă talentul formaţiei de dansuri (instructor Drăgan Şerbănica) care a adus pe scenă o frumoasă suită de jocuri someşene. Ritmul viu, mişcările pline de fantezie s-au împletit armonios cu farmecul costumelor, stîrnind admiraţia spectatorilor din sală. , Am remarcat preocupările comitetului sindicatului C.F.R. Dej de a prezenta la acest concurs genuri diferite de formaţii artistice de amatori. Orchestra semi-simfonică formată din fiii muncitorilor ceferişti a produs o plăcută surpriză prin nivelul ridicat al interpretării. Printre numeroşii solişti vocali şi instrumentişti s-au aflat şi cîntăreţi de muzică clasică, operă şi operetă. Atît la Dej cit şi la Bistriţa şi Gherla au urcat pe scena concursului valoroase formaţii din gospodăriile agricole de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare. Este îmbucurător de constatat creşterea evidentă a nivelului interpretativ şi îndeosebi îmbogăţirea repertoriului acestor echipe. Programul brigăzii artistice de la G.A.S.Gherla poartă sugestivul titlu „Primăvara pe ogoare“. Bogăţia de fapte înfăţişate pe scenă a redat imaginea muncii avîntate a lucrătorilor agricoli, care în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei se străduiesc să obţină noi izbînzi de seamă, în activitatea lor. Tot atît de izbutite s-au dovedit a fi programele brigăzilor artistice de agitaţie de la S.M.T.-Dej şi Şieu Odorhei, raionul Bistriţa. Evoluţia formaţiilor artistice de amatori ale sindicatelor în cadrul fazei regionale a prilejuit, totodată constatări menite să contribuie la o cît mai largă dezvoltare a activităţii artistice de masă în aceste raioane. Dacă în marea lor majoritate formaţiile artistice ale sindicatelor au reuşit să se prezinte cu un repertoriu bogat, actual, nu tot atît de bine pregătite s-au arătat unele în ceea ce priveşte interpretarea. Unele texte ale brigăzilor artistice de agitaţie nu au avut calitatea literar-artistică dorită, în programul brigăzii artistice de agitaţie de la I. F. Leşul Ilvei, de exemplu, (cu un text nejustificat de lung) au fost consemnate o sumedenie de fapte din întrecerea socialistă. Dar au fost redate în mod plat, neinteresant, fără să emoţioneze pe spectatori. Limbajul textului nu reţine cîtuşi de puţin atenţia. Pe alocuri şi în programul brigăzii artistice de agitaţie de la G.A.S. Gherla (în general izbutit din punct de vedere literar şi al realizării scenice) succesele dobîndite de crescătorii de vite sunt enunţate ca intr-un proces verbal. După modul în care au evoluat, la unele orchestre sau fanfare s-a vădit o lipsă de instruire temeinică. Orchestra semi-simfonică a sindicatului lucrătorilor din învăţămînt, raionul Dej, deşi şi-a ales un repertoriu corespunzător, a dovedit în interpretare serioase lacune. Nici soliştii vocali şi instrumentişti n-au reuşit cu toţii să se prezinte bine pregătiţi şi cu lucrările cele mai nimerite care să le poată evidenţia calităţile interpretative. Insuficient pregătite s-au dovedit a fi şi unele fbribaţii corale. De exemplu, formaţia lucrătorilor din învăţământ, raionul Gherla, deşi se compune din voci bune, puternice, a interpretat fără convingere lucrările corale, între părţi existând unele distonanţe supărătoare. Organizată sub forma unor spectacole închegate, faza regională a celui de-al VII-lea concurs a scos în evidenţă buna pregătire a formaţiilor, aprecierea de care se bucură artiştii amatori în rîndul celor ce muncesc. Comitetele sindicatelor, consiliile locale şi Consiliul regional Cluj vor trebui însă să sprijine formaţiile evidenţiate la această fază de concurs pentru a-şi continua pregătirile cu şi mai mare intensitate. Una din preocupările centrale ale organelor sindicale din regiune va trebui să fie aceea de a sprijini şi stimula continua dezvoltare a activităţii artistică de amatori prin creşterea numărului de formaţii de diferite genuri şi a membrilor acestora. ION IONESCU 8 CURSURI - PESTE 300 DE ELEVI Continua creştere a calificării profesionale a muncitorilor şi tehnicienilor stă permanent în atenţia conducerii uzinei „înfrăţirea“ din Oradea. Cu sprijinul comitetului sindicatului s-au organizat în cadrul uzinei 8 cursuri de specializare la care participă un număr de peste 300 de salariaţi. Prima cifră corespunde numărului de profesii pe care s-au axat aceste cursuri de specializare. Disciplinele incluse în programă sunt predate de ingineri din uzină, deosebit de bine pregătiţi profesional, printre care: Mircea Bobe, M. Tonţ, Ludovic Panik şi alţii. Cea de a doua cifră reprezintă numărul de muncitori şi tehnicieni care se străduiesc ca ceea ce află la cursuri să se reflecte în obţinerea de produse de bună calitate, în depăşirea planului; numărul de oameni care se preocupă să îmbine rodnic pregătirea teoretică cu practica producţiei. Dintre ei amintim pe Gheza Libuş, Radu Moldovan, Vasile Ambruş. De altfel, faptul că anul acesta, lună de lună, uzina şi-a depăşit planul producţiei globale şi marfă, că a crescut simţitor calitatea produselor fabricate, nu se poate să nu se pună în legătură și cu desfășurarea acestor cursuri de specializare. B. ARDELEANU Poşta redacţiei ELISABETA NEGREANU, corn. Ciocadia, raion Gilort, regiunea Oltenia. Dispoziţiile legale prevăd că personalul didactic care nu-şi poate lua concediul de odihnă în perioada legală (1 iulie—31 august), datorită faptului că în această perioadă este în concediu medical, concediu de maternitate sau pentru îngrijirea copilului bolnav mai mic de 2 ani, va putea efectua acest concediu oricînd în cursul anului şcolar şi chiar în afara vacanţelor de iarnă şi primăvară. GRIGORE ANDREESCU, din Roman, întreabă dacă angajaţii care primesc indemnizaţie de muncă nenormată beneficiază de acest drept şi pe timpul cît sînt în delegare în interes de serviciu. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiilor legale, angajaţii care primesc la locul lor obişnuit de muncă Indemnizaţia pentru muncă nenormată, pot beneficia în continuare de această indemnizaţie şi pe timpul delegării în altă localitate dacă prin natura serviciului, pe timpul delegării, ei îşi menţin programul de lucru avut la locul lor obişnuit de muncă. ION MERLA, din Bucureşti, str. Căminului, bloc 5. La realizarea normei de parcurs pentru reparaţie capitală se acordă şoferilor de pe autoturisme un premiu de pînă la 800 lei, în condiţiile prevăzute de regulamentul de premiere, indiferent dacă autoturismul intră sau nu în reparaţie capitală. In cazul în care pe un autoturism au lucrat mai mulţi şoferi pînă la realizarea normei de parcurs pentru reparaţia capitală, premiul se împarte între aceştia, potrivit parcursului realizat de fiecare în perioada respectivă. VASILE CORCIU, din com. Tiha Bîrgăului, regiunea Cluj. In legătură cu sesizarea privind atitudinea necorespunzătoare a tov. Florica Opritescu, medic stagiar la dispensarul „Tiha Bîrgăului“, şi lipsa sa de interes faţă de bolnavi. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Bistriţa ne-a comunicat că a sancţionat-o cu „mustrare scrisă cu avertisment". Wr. 5155 „Cine ştie meserie, răspunde !“ La Combinatul siderurgic Hunedoara a fost organizat de curînd un concurs „Cine ştie meserie, răspunde !“. Concursul, care a avut ca temă „Asigurarea în bune condiţii a transportului feroviar în cadrul C.S.H.“, a constituit un bun prilej de verificare a cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor feroviari din cadrul combinatului hunedorean şi s-a bucurat de un mare număr de participanţi. Dintre aceştia, pe primele trei locuri s-au clasat mecanicii de locomotivă Viorel Tesală, S. Vlad şi Romulus Stanciu. ION DRAGANESCU Floricele pe cîmpii, Hai să le-adunăm copii... Pe ecranele cinematografelor Madame Sans Gene — film pentru ecran panoramic : Sala Palatului R. P. Romíne (rulează la orele 17,15 cu seria de bilete nr. 1057 și la orele 20,15 cu seria de bilete nr. 1112), Patria (Bd. Magheru nr. 12—14). Cei 3 muschetari : Republica (Bd. Magheru nr. 2), Stadionul Dinamo. Cei patru călugări : Capitol — rulează şi la grădină (Bd. 6 Martie nr. 16), Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155), Tînărul de pe vasul Columb — cinemascop ■ Carpaţi (Bd. Magheru nr 20), Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57), Golful Elena , Bucureşti (Bd. 6 Martie nr 6), Feroviar (Calea Griviţei nr. 80). Lumea comică a lui Harold Lloyd : Festival (Bd. 6 Martie nr. 14), Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu). Grădina „Festival“ (Pasajul „Eforia"). Grădina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 0). Căpitanul : Victoria (Bd 6 Martie nr. 7), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii-Noi), Volga (Şos I. Pintilie nr. 61). Da-i înainte, fără grijă . Central (Bd 6 Martie nr 2) Fără teamă şi reproş : Lumina (Bd. 6 Martie nr. 12), Dacia (Calea Griviţei nr 137) Dragoste lungă de-o seară : Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7). Program de filme pentru copil (dimineaţa) : Doina (Str. Doamnei nr. 9) Valea vulturilor (dupăamiază) : Doina Aventurice unul tânăr — cinemascop : Gluleşti (Calea Gluleşti nr. 56) Drumul Sării (Str. Drumul Sării nr 30), Pacea (Bd Libertăţii nr. 70—72). Anaconda : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr 18). Lovitură de pedeapsă : Cultural (Piaţa 1 Pintilie nr. 2). Anotimpuri : Buzeşti (str Buzeşti nr. 9—11), Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196) Un surâs în plină vară : Crîngaşi (Şos. Cringaşi nr 42), Grădina „Arta* (Calea Călăraşi nr. 163), Limuzina neagră — cinemascop : Unirea — rulează şi la grădină (Bd. 1 Mai nr. 143), Luceafărul — rulează la grădină (Calea Rahovei nr. 118). Un om care nu există: Tomis - rulează şi la grădină (Calea Văcăreşti nr. 21), Aurora — rulează şi la grădină (Bd Dimitrov nr.108). Domnişoara Barbă Albastră: Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22) Păpuşile rid . vitan (Calea Dudeşti nr. 97), Cosmos (Bd. 30 Decembrie nr. 89). Imblînzitorii de bl. delete — cinemascop : Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127) Nu se poate fără dragoste : Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221), Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127). Fraţii corsicani — cinemascop : Popular (Str. Mătăsari nr. 31). Moşilor — rulează şi la grădină (Calea Moşilor, nr. 221), Grădina „Vitan“ (Calea Dudeşti) Kaloian : Arta (Calea Călăraşi nr 153) Liturghia de la miezul nopţii — cinemascop : Colentina (Şos colentina nr. 84). Cauze drepte — cinemascop : Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr 1), Grădina „Progresul“ (Sir Ion Vidu nr. 5), Arenele Libertăţii (Str 11 Iunie). Dezrădăcinaţii : Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Cascada diavolului : Fetehtafl (Calea Ferentari nr. 86). Nu pleca : Cotroceni (Şos. Cotroceni nr. 9) Pompierul atomic : Grădina „Lira" (Calea 13 Septembrie nr. 196). Tintin şi misterul „Lînei de aur“ , grădina „Modern“ (Str. 11 Iunie nr. 75) O viaţă : Grădina „Bucegi" (Bd. 1 Mai nr 57), îndrăgostitul Grădina „Buzeşti" (Str. Buzeşti nr. 9—11). In fata micului ecran VINERI 5 IUNIE 1984 18,30 Universitatea tehnică la televiziune. Aplicaţii ale electronicii. 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 Concert educativ pentru tineretul şcolar. 20,00 Săptămîna. 21,00 Documentar : Dr. Gh. Marinescu. 21,20 Cîntă Lila Cristescu şi Ion Stoian, în încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. SIMBATA 6 IUNIE 1961 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 „O poveste cu o găină, un peşte şi trei mese îmbelşugate“ de Mioara Cremene. 19,30 Piesa „O întîlnire neaşteptată“ de Paul Everac. 20,20 In fata hărţii. 20,30 Opereta „Singe vienez" de Johann Strauss. In Incheiere : Buletin de stiri. Sport. Buletin meteorologic.