Munca, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5257-5283)
1964-10-14 / nr. 5268
A întrecere entuziastă pentru înfăptuirea planului pe 1964, pregătiri temeinice pentru producţia anului viitor ii CEH preoMu covetului smii -GEHmm MITEI ilANTATE (Urmare din pag. I) cerea socialistă. Furnaliştii au hotărît pe baza rezultatelor obţinute şi a noilor condiţii create, ca toată fonta ce o vor produce peste plan să fie realizată cu cocs economisit. Bilanţul pe 9 luni arată că la secţiile de furnale s-au economisit peste 55 000 tone cocs, preţul de cost al metalului fiind, numai pe această cale, redus cu 32 975 000 lei în opt luni. Acţiuni eficace a organizat comitetul sindicatului şi in celelalte secţii. La oţelărie, de exemplu, una din problemele care a frămîntat în ultima vreme colectivele a fost aceea a reducerii timpului de reparaţii capitale a cuptoarelor. Pe baza studiilor efectuate de comisia inginerilor şi tehnicienilor, comitetul sindicatului a propus conducerii tehnice a combinatului organizarea mai bună a sectoarelor care execută reparaţii siderurgice. Ca urmare, s-a trecut la forma de organizare centralizată a tuturor operaţiilor principale de reparaţii capitale. Paralel cu aceasta, comitetul sindicatului a sprijinit introducerea procedeului de asamblare la sol a pieselor, a micii mecanizări la transportul materialelor refractare şi altele, care au contribuit la reducerea duratei de reparaţii capitale a unui cuptor, în medie, cu 15 zile, fapt ce a permis oţelarilor să producă în plus peste 12 000 tone oţel. Bune rezultate au dat şi schimburile de experienţă organizate în sectorul laminoare pentru generalizarea laminării la toleranţe restrînse, creşterea productivităţii orare a carelor de laminare şi micşorarea pierderilor de metal prin evitarea defectelor de laminare. In prezent, în combinat, ca şi în toate întreprinderile din ţară se desfăşoară o întrecere entuziastă pentru înfăptuirea exemplară a planului pe 1964, au loc intense pregătiri pentru producţia anului viitor. La nivelul conducerii combinatului şi al secţiilor, au şi fost stabilite unele măsuri în acest scop, privind creşterea indicilor de utilizare şi lărgirea capacităţilor de producţie, menite să ducă la ridicarea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi la realizarea unui important volum de economii. In planul de muncă al comitetului sindicatului sunt prevăzute acţiuni care să sprijine traducerea în viaţă a acestor prevederi. Printre acestea, amintim studiile ce se efectuează cu ajutorul comisiilor privind micşorarea consumului la cocs, care, îndeosebi la secţia I-a, în unele perioade ale anului a fost depăşit. Aceasta atît din cauza unor deranjamente tehnice în funcţionarea agregatelor, cît şi a nerespectării uneori a reţetelor de dozare a materialelor. Eliminînduse aceste neajunsuri se vor putea economisi lunar cel puţin 300-500 tone cocs peste realizările de pînă acum. Importante rezerve interne există şi în direcţia reducerii pierderilor de oţel la operaţiile de turnare, prin îmbunătăţirea calităţii lucrărilor de pregătire a ansamblelor de turnare şi evitarea descărcării din cuptoare a şarjelor, sub temperatura optimă prescrisă. In atenţia comitetului sindicatului stau şi organizarea unor acţiuni menite să sprijine cu mai multă eficacitate conducerea tehnico-administrativă în îmbunătăţirea aprovizionării cu lingouri calde a laminorului bluming, în aşa fel, încît pînă la începutul anului viitor ponderea acestora să ajungă la 60 la sută, ceea ce va duce la creşterea ritmului de laminare, cît şi în pregătirea temeinică a secţiilor combinatului pentru buna desfăşurare a procesului de producţie în perioada de iarnă, întreaga activitate a organelor sindicale va sprijini în continuare preocupările colectivului de a descoperi noi rezerve interne, care, puse în valoare, să permită siderurgiştilor noştri înscrierea de noi succese în întrecerea socialistă pe acest an, să creeze premisele îndeplinirii sarcinilor sporite de plan încă din primele zile ale lui 1965. Pag. 2-a Se face controlul Instalaţiei coşului de evacuare de la fabrica de acid azotic din cadrul Combinatului pentru chimizarea gazelor naturale din Craiova. Foto R. COSTIN Fiecare tonă de fontă cu un consum redus de cocs şi să obţină o economie de 40 kg cocs pe tona de fontă. Dacă mai adăugăm şi economiile de cocs realizate pe seama altor importante măsuri tehnico-organizatorice ca : îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor curente, evitîndu-se opririle accidentale şi mersul încetinit, asigurarea unei permanente asistenţe tehnice la fiecare loc de muncă, pentru respectarea reţetelor de dozare şi conducerea agregatelor cu toţi parametrii constanţi, apar şi mai evidente sursele prin care am reuşit să dăm anul acesta 7 380 tone fontă peste plan din cocs economisit. Cunoscînd din vreme sarcinile ce ne stau în faţă în anul ce urmează, sub îndrumarea organizaţiei de partid, conducerea tehnică, sprijinită de comitetul sindical de secţie, a stabilit măsuri care aplicate să ducă, încă din trimestrul patru al acestui an, la atingerea indicatorilor prevăzuţi în planul pe 1965. Printre acestea se numără îmbunătăţirea aprovizionării ritmice cu materiale şi materii prime în raport cu nevoile orare ale agregatelor, perfecţionarea tehnologiei pentru obţinerea unor parametrii înalţi de funcţionare, reducerea substanţială a fondului de timp afectat reparaţiilor curente şi alte rezerve importante pentru realizarea unor indici înalţi de utilizare şi reducere a consumului de cocs. De altfel, colectivul nostru, prin măsurile luate, a făcut paşi importanţi spre atingerea indicatorilor prevăzuţi în 1965. In luna septembrie, noi am înregistrat o creştere de 7 la sută a productivităţii furnalului, faţă de sarcina planificată, în condiţiile reducerii consumului de cocs cu 200 kg pe tona fontă. Aceasta dovedeşte că în secţia noastră sînt încă însemnate rezerve interne pe care colectivul nostru este hotărît să le valorifice din plin, în scopul depăşirii angajamentelor pe anul 1964 şi a îndeplinirii exemplare a planului pe 1965. (Urmare din pag. 1) deci, o intensificare a procesului de topire a încărcăturii. Numai pe această cale, colectivul secției a reu- Procedee tehnologice moderne producţie sporită de oţel Desfăşurînd cu entuziasm întrecerea socialistă colectivul secţiei noastre a dat patriei peste prevederi în primele trei trimestre ale anului în curs : 67 328 tone oţel, faţă de 74 000 tone cît este angajamentul în acest an, precum şi economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 5 milioane lei. Ceea ce a condus la obţinerea acestor rezultate a fost, îndeosebi, aplicarea cu operativitate a planului de măsuri tehnico-organizatorice, din care 33 de poziţii vizau, în primul rînd, introducerea şi extinderea de procedee tehnologice avansate. Aplicarea acestor măsuri, rod al iniţiativei creatoare a oţelarilor, a completat experienţa dobîndită de colectiv în decursul anilor. Este cunoscut faptul că, cu cît un agregat — în cazul nostru, cuptorul Martin — este menţinut un timp mai îndelungat în producţie, în bună stare de funcţionare şi fără opriri, cu atît cantitatea de oţel produsă este mai mare. Iată de ce, şi în anul acesta, în atenţia muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor noştri a stat ca o problemă principală îmbunătăţirea tehnologiei de întreţinere a agregatelor. Unul din procedeele care şi-au dovedit pe deplin eficacitatea este cel privind ajustarea şi repararea la cald a vetrelor cuptoarelor. Procedeul constă, în cazul reparărilor la cald, în depunerea pe vatra cuptorului a unui strat de magnezită granulată mărunt asociată cu o baie de oxid de fier. Experimentat mai întîi la cîteva cuptoare, noul procedeu este folosit astăzi — ca urmare a generalizării sale cu sprijinul comitetului sindicatului — la toate cuptoarele Martin. Eficacitatea : durata unei reparaţii la cald s-a redus la jumătate, obţinîndu-se, pe această cale, numai în secţia noastră, în anul în curs, un spor de 12 000 tone oţel. Mult a contribuit la reducerea fondului de timp afectat reparaţiilor şi perfecţionarea procedeului de întreţinere şi reparare a camerelor regeneratoare, ale căror grătare au astăzi o durabilitate mai mare cu 50 pînă la 100 de şarje, faţă de procedeul aplicat la începutul anului. Au fost perioade cînd, în hala de turnare, am avut pierderi însemnate de oţel din cauza erupţiilor şi a turnării şarjelor la temperatură necorespunzătoare. In adunările lunare ale grupelor sindicale, în consfătuirile trimestriale de producţie, această problemă a fost dezbătută pe larg. Cu acest prilej, s-au născut propuneri valoroase, care au fost aplicate cu operativitate. Printre acestea, amintim turnarea oţelului pe poduri cu cîte 6 canale în loc de 4 ; organizarea în flux continuu a tehnologiei de turnare, etanşarea podurilor de turnare cu material refractar, în loc de şpan, descărcarea şarjelor din cuptoare la temperatură optimă de turnare și altele, care au permissă reducem pierderile cu 5 la sută sub limita admisă. îmbunătăţirea continuă a tehnologiei de elaborare a oţelului a permis colectivului să realizeze indici tot mai înalţi de utilizare a cuptoarelor, să-şi suplimenteze recent angajamentul anual cu încă 14 000 tone. îndeplinirea acestui angajament va face ca producţia pe ultimul trimestru din acest an să fie la nivelul celei prevăzute în primele luni ale anului viitor. Succesele noastre ar fi putut fi mai frumoase, dacă nu întîmpinam unele greutăţi în bunul mers al producţiei, cauzate de lipsa unor utilaje de turnare pe care uzinele „23 August" şi „Progresul" Brăila trebuiau să ni le livreze o dată cu darea în exploatare a noilor cuptoare Martin nr. 7-8. Este vorba de oalele şi vagoneţii de turnare, care nici pînă în prezent nu ne-au sosit în totalitatea lor, ceea ce face ca şarjele să staţioneze în cuptoare peste timpul prevăzut. Este necesar ca atît conducerea tehnică a combinatului, cît şi ministerul nostru tutelar să urgenteze rezolvarea acestei probleme. Suntem convinşi că preocupările noastre actuale privind dezvoltarea experienţei acumulate, introducerea de noi procedee tehnologice ca : turnarea oţelului în pîlnii formate dintr-o singură bucată, generalizarea introducerii fontei lichide în cuptoare cu 2 macarale în loc de una, îmbunătăţirea ajustării la cald a vetrelor pentru menţinerea profilului normal al spaţiului de elaborare pe o durată cît mai îndelungată, lichidarea unor lipsuri existente şi întărirea asistenţei tehnice, alături de propunerile ce vor scoate la iveală noi rezerve interne cu prilejul dezbaterii în fiecare secţie a cifrelor de plan pe 1965, ne va permite ca sarcinile de plan prevăzute pentru ultimul an al şesenatului să fie îndeplinite şi depăşite. Ing. N. SÎNTIMBREANU şeful secţiei oţelărie II ŞI C. MILITARU turnător, preşedintele comitetului sindical de secţie Pregătiri de iarnă în regiunea Banat O problemă gospodărească ce nu suferă Mai generoasă decit în anii trecuţi, toamna şi-a amînat parcă anume sosirea pentru a da prilej gospodarilor să o întîmpine aşa cum se cuvine. Timpul frumos nu amăgeşte însă pe nimeni. Cu atît mai puţin pe lucrătorii din comerţ, cărora, mai ales în această perioadă, le revin răspunderi sporite privind buna aprovizionare a populaţiei pentru anotimpul friguros. La Timişoara, Arad, Lugoj, Reşiţa şi în alte localităţi din regiunea Banat, sezonul autumnal a poposit nu numai în depozitele de mărfuri dar şi în rafturile şi vitrinele magazinelor. Produsele textile şi de încălţăminte, alimentare şi metalo-chimice specifice cerinţelor actuale sunt din ce în ce mai solicitate. S-au pregătit lucrătorii de comerţ să satisfacă aceste cerinţe şi exigenţe ? O incursiune în preocupările de acum ale Direcției Comerciale a Sfatului popular regional Banat, relevînd stadiul în care se află înfăptuirea planurilor de măsuri pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, elaborate încă de la mijlocul lunii septembrie a.c., ne va lămuri această întrebare: încă de luna trecută s-au stabilit, în cadrul unei şedinţe organizată de Comitetul executiv al Sfatului popular regional, atribuţiunile concrete ce revin celor ce au sarcina să coordoneze şi să se ocupe de activitatea legată de aprovizionarea populaţiei şi să rezolve operativ greutăţile ce se ivesc pe parcurs (Direcţia regională comercială, U.R.C.C., I.C.R.T.I., I.R.I.C., Direcţia regională C. F. R., I.R.T.A. etc). In acelaşi scop, sfaturile populare raionale au primit indicaţiile din acest an ale Ministerului Comerţului Interior privind modul cum trebuie să acţioneze, precum şi sarcinile cantitative de aprovizionare. Pînă în prezent, în majoritatea oraşelor şi centrelor muncitoreşti din regiune au fost pregătite spaţiile de depozitare şi însilozare (în Timişoara şi Arad aceste pregătiri sunt încă în curs) a peste 11 000 tone de legume şi fructe. De asemenea s-au asigurat pînă acum 2 500 m. l. de grătare, 1 000 coşuri de aerisire, 140 tone de paie şi alte materiale ca şi ambalaje necesare. Pentru asigurarea preluării cantităţilor contractate cu G.A.C.-urile din regiunea Banat şi din alte regiuni ca şi pentru impulsionarea achiziţiilor de la producătorii individuali, Uniunile raionale ale Cooperativelor de consum şi oficiile de legume şi fructe au trimis din vreme delegaţi pe teren. Din informările primite se apreciază că la ceapă, rădăcinoase şi varză vor fi asigurate toate cantităţile necesare. Mai greu merge cu cartofii, în mare parte contractaţi cu unităţile producătoare din regiunile Braşov şi Mureş-Autonomă Maghiară de unde a sosit doar o mică parte în raport cu planul stabilit. In vederea asigurării aprovizionării cu fructe, U.R.C.C. urmează să trimită delegaţi în marile bazine producătoare din regiune pentru identificarea cantităţilor existente şi urgentarea preluării lor. Au fost pregătite spaţiile de depozitare şi pentru produsele alimentare de bază : făină, zahăr, ulei, paste făinoase cît şi pentru cele sezoniere , conserve de legume şi fructe etc. Fondul de mărfuri fiind crescut, se vor asigura spaţii suplimentare, prin această măsură urmărindu-se descongestionarea depozitelor supraîncărcate sau necorespunzătoare. întreprinderile comerciale din regiune au contractat cu industria pentru toamnă-iarnă cantităţi sporite şi de produse textile şi încălţăminte. Mergînd în Întîmpinarea cerinţelor cumpărătorilor, unităţile comerciale vor desface mărfuri calitativ superioare, articole moderne, în culori variate. Dar cumpărătorilor nu le este indiferent cînd aceste mărfuri vor ajunge în magazine. Se poate vorbi de respectarea contractelor între fabrici şi organizaţiile comerciale numai atunci cînd se ţine cont atît de sortimentele cerute cît şi de termenele stabilite pentru livrarea lor. în acest sens întreprinderile comerţului cu ridicata textile-încălţăminte (I.C.R.T.I.) din regiune se plîng de unele întîrzieri în livrarea de către uzinele textile „Dacia“, „Industria bumbacului" şi „Suveica“ din Bucureşti, uzinele „30 Decembrie“-Arad, „Industria textilă"-Piteşti a unor articole de sezon contractate. Este vorba de unele sortimente de diftină, fineturi, barchet, de unele tricotaje de lină în amestec cu fibre sintetice, tricotaje pluşate din bumbac, unele modele de confecţii. Mărfuri de sezon sunt socotite şi o serie de articole electrice de iluminat şi încălzit, geamuri, lucerie comercială şi alte bunuri gospodăreşti. Datorită măsurilor adoptate din vreme, acestea au fost aduse în depozite şi în magazine, ele urmind să satisfacă necesarul populaţiei din regiune. Mai încet a mers cu asigurarea necesarului de coturi şi burlane solicitate îndeosebi la sate. Deşi cam tîrziu, s-au luat totuşi măsuri ca acestea să fie produse de industria locală. O cerinţă actuală impune organizarea mai judicioasă a desfacerilor îndeosebi la legume şi zarzavaturi de iarnă (cartofi, gogoşari, varză etc). In acest sens, Direcţia comercială regională ne-a informat că în oraşele, centrele muncitoreşti şi pe lîngă marile întreprinderi din regiune vor funcţiona puncte sezoniere pentru vînzarea operativă şi fără aglomerări a unor asemenea produse. Atenţie deosebită se acordă aprovizionării din vremea oraşelor şi raioanelor mai îndepărtate. Asigurarea unei abundenţe de mărfuri de sezon, a aprovizionării ritmice a tuturor unităţilor comerciale, buna deservire a oamenilor muncii stau şi în atenţia organelor sindicale. C.R.S. Banat şi consiliile locale ale sindicatelor urmăresc realizarea la timp de către întreprinderile şi organizaţiile comerciale a planurilor de măsuri pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă. în acelaşi scop, birourile executive ale C.L.S. Timişoara, Reşiţa, Lugoj şi altele s-au preocupat de reinstruirea echipelor de control obştesc, mobilizîndule să-şi axeze, în această perioadă, controalele mai ales pe felul cum se face aprovizionarea cu mărfurile de sezon şi cum sunt deserviţi cumpărătorii. MARIANA CHIŢU MUNKA Salariaţii uzinei mecanice „Poiana"Cîmpina au la dispoziţie un modern S.M.S. dotat cu aparatură necesară şi deservit de mai mulţi medici specialişti, asistente şi surori In cadrul serviciului medico-sanitar funcţionează un staţionar cu mai multe paturi şi o secţie de balneo-fizioterapie. Fotó : C. PETRE Nr. 5 268 Din scrisorile corespondenţilor voluntari * ★ ★ CONTROLUL OBŞTESC IN ACŢIUNE Din rîndurile colectivului exploatării miniere Roşia Montană activează două echipe de control obştesc. Una din ele efectuează controlul obştesc asupra unităţilor comerciale iar cealaltă asupra unităţilor sanitare. Ambele echipe se bucură de o frumoasă apreciere din partea muncitorilor datorită activităţii lor rodnice. Recent echipa de control obştesc asupra activităţii unităţilor comerciale a controlat la magazinele din Roşia Montană cum sunt deserviţi consumatorii, modul în care sînt aprovizionate unităţile, cum se respectă sortimentul minimal obligatoriu, cum sunt depozitate şi conservarte mărfurile, cum se rezolvă propunerile şi sesizările făcute cu ocazia controalelor anterioare. Pe lîngă lucrurile bine întîlnite, echipa de control a semnalat şi o serie de deficienţe făcînd propuneri de remediere. Datorită acestui fapt lipsurile existente au fost eliminate. Echipa de control obştesc pe linie sanitară a controlat unităţile respective din Roşia Montană urmărind modul cum se face internarea bolnavilor, dacă se respectă regulile de igienă,cum sunt trataţi aceştia etc. Propunerile făcute de echipă au contribuit la îmbunătăţirea activităţii acestor unităţi. IOAN RAVAI minor Recent, Consiliul local al sindicatelor şi Sfatul popular al oraşului Brăila au analizat în cadrul unei şedinţe comune munca echipelor de control obştesc care îşi desfăşoară activitatea în unităţile comerciale şi de alimentaţie publică. Cu acest prilej au fost prezentate două materiale care s-au referit la activitatea desfăşurată de echipele de control obştesc de la uzinele „Progresul“ şi „Laminorul". Din referatele prezentate cît şi din discuţiile purtate, a reieşit aportul echipelor de control obştesc la buna aprovizionare a unităţilor comerciale cu mărfuri specifice şi de sezon, la păstrarea ordinei şi curăţeniei, la modul de deservire a cumpărătorilor. S-a subliniat de asemenea necesitatea rezolvării mai operative de către conducerile organizaţiilor comerciale (îndeosebi T.A.P.L. şi O.C.L. Alimentara) a sesizărilor semnalate de echipele de control obştesc. PETRACHE ANUŢOIU magaziner ★ Pe urmele materialelor nepublicate Fără întîrziere Din Brăila, cititorul Zidarius Constanţin ne-a scris că abonaţii la diferite ziare şi reviste primesc publicaţiile cu întîrziere. La aceasta oficiul P.T.T.R. Brăila ne informează că cei care s-au făcut vinovaţi de acest lucru au fost sancţionaţi, luîndu-se totodată măsurile cuvenite pentru a asigura difuzarea presei fără întîrziere. Cerinţele consumatorilor au fost satisfăcute Intr-un timp cei care intrau la patiseria „Turda" din Bulevardul 1 Mai, raionul Griviţa Roşie, plecau nemulţumiţi. Motivul ? Unitatea nu era aprovizionată cu sortimentele prevăzute, iar deservirea se făcea necorespunzător. Despre acest lucru ne-a scris corespondentul voluntar Ioan Finică. Verificînd cele sesizate, sfatul popular al raionului Griviţa Roşie —* secţiunea Comercială — ne răspunde că cele relatate de corespondent au fost juste și s-au luat măsuri corespunzătoare, asigurînduse consumatorilor preparatele cerute. Cartierele tot mai bine gospodărite Tovarăşul Vlangali Constantin, din Bucureşti, arată într-o scrisoare, că în urma lucrărilor efectuate în scopul dării în exploatare a liniei de troleibuz 86 gurile de canal de pe străzile Paring şi Sovejei au fost înfundate, îngreunînd scurgerea apelor cauzate de ploaie. Sfatul popular al raionului Griviţa Roşie — secţiunea gospodăriei comunale — ne informează că la sesizarea corespondentului voluntar au fost luate măsuri corespunzătoare, asigurîndu-se în prezent o evacuare normală a apelor. CINEMATOGRAFE Străinul — cinemascop (ambele serii) : Patria (Bd. Magheru nr. 12—14). Accatrone : Republica (Bd. Magheru nr. 2), Festival (Bd. 6 Martie nr. 14), Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab), Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2). Balada soldatului: Carpaţi (Bd. Magheru nr. 29), Ghepardul — cinemascop (ambele serii) , Luceafărul (Bd. 1848 nr. 6), Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1). Hotari : Bucureşti (Bd. 6 Martie nr. 6), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155). Rezervat pentru moarte : Capitol (Bd. 6 Martie nr. 16), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi). Rebelul magnific : Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7). Moral ’63 : Central (Bd. 6 Martie nr. 2). Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57). Ocolul pământului în 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Lumina (Bd. 6 Martie nr. 2). Banda de laşi : Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7). Program pentru copii : Doina (orele 10). Şoferii iadului : Doina (Str. Doamnei nr. 9). Povestea unui balet — Mină In mină — Intîlnirea celor curajoşi — Pe fluviile repezi — Aventură în trecut — Mămica îţi scriu din Bulgaria : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). Colaboratorul Deka: Giuleşti (Calea Giuleşti nr 56), Feroviar (Calea Griviţei nr. 80). viaţa particulară: Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174), Tomis (Calea Văcăreşti nr. 21), Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127). inspectorul şi noaptea: Cultural (Piaţa Ilie Pintilie nr. 2). Fraţii corsicani — cinemascop : Dacia (Calea Griviţei nr. 137). Dragoste neîmplinită: Buzeşti (Str. Buzeşti nr. 9—11). Galapagos: Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42), Ferentari (Calea Ferentari nr. 86). La strada: Unirea (Bd. 1 Mai nr. 143). Pagini de istorie — Rominia, orizont ’64: Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22). Doi colonei: vitan (Calea Dudeşti nr. 97). Cei trei muşchetari — cinemascop (ambele serii): Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221). Vînătoarea — cinemascop : Popular (Str. Mătăsari nr. 31). Al nouălea nume: Arta (Calea Călăraşi nr. 153). Singurătatea alergătorului de cursă lungă: Moşilor (Calea Moşilor nr. 221), Colentina (Şos. Colentina nr. 84). Aripi negre: Cosmos (Şos. Pantelimon nr. 89), Rozara: Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127). Dragoste la zero . grade: Volga (Şos. I. Pintilie nr 61), Drumul Sării (Str. Drumul Sării nr. 30). Păşesc prin Moscova — cinemascop: Rahova (Calea Rahovei nr. 118) Falsificatorul: Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Ciociata: Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). Braţul nedrept al legii: Cotroceni (Şos. Cotroceni nr. 9). Cei şapte magnifici: pacea, Bd. Libertății nr. 70—72). TELEVIZIUNE MIERCURI 14 OCTOMBRIE In jurul orei 16.45 — Jocurile Olimpice — Tokio, 1964. JOI 15 OCTOMBRIE 17 30 Jocurile Olimpice — Tokio, 1964. 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.10 Pentru tineretul şcolar : Pagini de album folcloric. 19.40 Pentru copii : Răţuştele înţelepte. 19.50 Filmul de aventuri ,,Pisica de mare". 21.20 Pagini din opere. In încheiere : Buletin de știri. Buletin meteorologic. fabrica de ciment PRODUCE ȘI LIVREAZĂ PE BAZĂ DE REPARTIŢII: — TUBURI DE PRESIUNE DIN AZBOCIMENT (PREȚ, CARACTERISTICI MENȚIONATE IN BROSURA). — PLACI ONDULATE DIN AZBOCIMENT (IDEM).