Munca, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5257-5283)

1964-10-14 / nr. 5268

A întrecere entuziastă pentru înfăptuirea planului pe 1964, pregătiri temeinice pentru producţia anului viitor ii CEH preoMu covetu­lui smii -GEHm­m MITEI ilAN­TATE (Urmare din pag. I) cerea socialistă. Furnaliştii au hotărît pe baza rezultatelor obţinu­te şi a noilor condiţii create, ca toată fonta ce o vor produce peste plan să fie realizată cu cocs econo­misit. Bilanţul pe 9 luni arată că la secţiile de furnale s-au economi­sit peste 55 000 tone cocs, preţul de cost al metalului fiind, numai pe această cale, redus cu 32 975 000 lei în opt luni. Acţiuni eficace a organizat comi­tetul sindicatului şi in celelalte secţii. La oţelărie, de exemplu, una din problemele care a frămîntat în ultima vreme colectivele a fost a­­ceea a reducerii timpului de repa­raţii capitale a cuptoarelor. Pe baza studiilor efectuate de comisia in­ginerilor şi tehnicienilor, comitetul sindicatului a propus conducerii tehnice a combinatului organizarea mai bună a sectoarelor care exe­cută reparaţii siderurgice. Ca ur­mare, s-a trecut la forma de orga­nizare centralizată a tuturor ope­raţiilor principale de reparaţii ca­pitale. Paralel cu aceasta, comitetul sindicatului a sprijinit introduce­rea procedeului de asamblare la sol a pieselor, a micii mecanizări la transportul materialelor refractare şi altele, care au contribuit la re­ducerea duratei de reparaţii capi­tale a unui cuptor, în medie, cu 15 zile, fapt ce a permis oţelarilor să producă în plus peste 12 000 tone oţel. Bune rezultate au dat şi schimbu­rile de experienţă organizate în sectorul laminoare pentru generali­zarea laminării la toleranţe res­­trînse, creşterea productivităţii ora­re a carelor de laminare şi micşo­rarea pierderilor de metal prin evi­tarea defectelor de laminare. In prezent, în combinat, ca şi în toate întreprinderile din ţară se desfăşoară o întrecere entuziastă pentru înfăptuirea exemplară a planului pe 1964, au loc intense pregătiri pentru producţia anului viitor. La nivelul conducerii com­binatului şi al secţiilor, au şi fost stabilite unele măsuri în acest scop, privind creşterea indicilor de uti­lizare şi lărgirea capacităţilor de producţie, menite să ducă la ridi­carea productivităţii muncii, la îm­bunătăţirea calităţii produselor şi la realizarea unui important volum de economii. In planul de muncă al comitetu­lui sindicatului sunt prevăzute ac­ţiuni care să sprijine traducerea în viaţă a acestor prevederi. Printre acestea, amintim studiile ce se efectuează cu ajutorul comisiilor privind micşorarea consumului la cocs, care, îndeosebi la secţia I-a, în unele perioade ale anului a fost depăşit. Aceasta atît din cau­za unor deranjamente tehnice în funcţionarea agregatelor, cît şi a nerespectării uneori a reţetelor de dozare a materialelor. Eliminîndu­­se aceste neajunsuri se vor putea e­­conomisi lunar cel puţin 300-500 tone cocs peste realizările de pînă acum. Importante rezerve interne există şi în direcţia reducerii pierderilor de oţel la operaţiile de turnare, prin îmbunătăţirea calităţii lucrărilor de pregătire a ansamblelor de turnare şi evitarea descărcării din cuptoare a şarjelor, sub temperatura optimă prescrisă. In atenţia comitetului sindicatului stau şi organizarea unor acţiuni me­nite să sprijine cu mai multă efica­citate conducerea tehnico-adminis­­trativă în îmbunătăţirea aprovizio­nării cu lingouri calde a laminoru­lui bluming, în aşa fel, încît pînă la începutul anului viitor ponderea a­­cestora să ajungă la 60 la sută, ceea ce va duce la creşterea ritmului de laminare, cît şi în pregătirea temei­nică a secţiilor combinatului pentru buna desfăşurare a procesului de producţie în perioada de iarnă, întreaga activitate a organelor sindicale va sprijini în continuare preocupările colectivului de a des­coperi noi rezerve interne, care, puse în valoare, să permită side­­rurgiştilor noştri înscrierea de noi succese în întrecerea socialistă pe acest an, să creeze premisele în­deplinirii sarcinilor sporite de plan încă din primele zile ale lui 1965. Pag. 2-a Se face controlul Instalaţiei coşu­lui de evacuare de la fabrica de acid azotic din cadrul Combinatu­lui pentru chimizarea gazelor naturale din Craiova. Foto­­ R. COSTIN Fiecare tonă de fontă cu un consum redus de cocs şi­ să obţină o economie de 40 kg cocs pe tona de fontă. Dacă mai adăugăm şi economiile de cocs rea­lizate pe seama altor importante măsuri tehnico-organizatorice ca : îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor curente, evitîndu-se opririle acciden­tale şi mersul încetinit, asigurarea unei permanente asistenţe tehnice la fiecare loc de muncă, pentru respec­tarea reţetelor de dozare şi con­ducerea agregatelor cu toţi para­metrii constanţi, apar şi mai evi­dente sursele prin care am reuşit să dăm anul acesta 7 380 tone fontă peste plan din cocs economisit. Cunoscînd din vreme sarcinile ce ne stau în faţă în anul ce urmează, sub îndrumarea organizaţiei de par­tid, conducerea tehnică, sprijinită de comitetul sindical de secţie, a stabilit măsuri care aplicate să ducă, încă din trimestrul patru al acestui an, la atingerea indicatori­lor prevăzuţi în planul pe 1965. Printre acestea se numără îmbună­tăţirea aprovizionării ritmice cu materiale şi materii prime în raport cu nevoile orare ale agregatelor, perfecţionarea tehnologiei pentru obţinerea unor parametrii înalţi de funcţionare, reducerea substanţială a fondului de timp afectat repara­ţiilor curente şi alte rezerve impor­tante pentru realizarea unor indici înalţi de utilizare şi reducere a consumului de cocs. De altfel, co­lectivul nostru, prin măsurile luate, a făcut paşi importanţi spre atin­gerea indicatorilor prevăzuţi în 1965. In luna septembrie, noi am înregistrat o creştere de 7 la sută a­ productivităţii furnalului, faţă de sarcina planificată, în condiţiile reducerii consumului de cocs cu 200 kg pe tona fontă. Aceasta dovedeş­te că în secţia noastră sînt încă în­semnate rezerve interne pe care co­lectivul nostru este hotărît să le valorifice din plin, în scopul depă­şirii angajamentelor pe anul 1964 şi a îndeplinirii exemplare a pla­nului pe 1965. (Urmare din pag. 1) deci, o intensificare a procesului de topire a încărcăturii. Numai pe a­­ceastă cale, colectivul secției a reu- Procedee tehnologice moderne producţie sporită de oţel Desfăşurînd cu entuziasm între­cerea socialistă colectivul secţiei noastre a dat patriei peste preve­deri în primele trei trimestre ale anului în curs : 67 328 tone oţel, faţă de 74 000 tone cît este angaja­mentul în acest an, precum şi eco­nomii suplimentare la preţul de cost în valoare de 5 milioane lei. Ceea ce a condus la obţinerea aces­tor rezultate a­ fost, îndeosebi, apli­carea cu operativitate a planului de măsuri tehnico-organizatorice, din care 33 de poziţii vizau, în primul rînd, introducerea şi extin­derea de procedee tehnologice avansate. Aplicarea acestor măsuri, rod al iniţiativei creatoare a oţe­­larilor, a completat experienţa do­­bîndită de colectiv în decursul ani­lor. Este cunoscut faptul că, cu cît un agregat — în cazul nostru, cup­torul Martin — este menţinut un timp mai îndelungat în producţie, în bună stare de funcţionare şi fără opriri, cu atît cantitatea de oţel pro­dusă este mai mare. Iată de ce, şi în anul acesta, în atenţia muncito­rilor, tehnicienilor şi inginerilor noştri a stat ca o problemă princi­pală îmbunătăţirea tehnologiei de întreţinere a agregatelor. Unul din procedeele care şi-au dovedit pe deplin eficacitatea este cel privind ajustarea şi repararea la cald a ve­­trelor cuptoarelor. Procedeul con­stă, în cazul reparărilor la cald, în depunerea pe vatra cuptorului a unui strat de magnezită granulată mărunt asociată cu o baie de oxid de fier. Experimentat mai întîi la cîteva cuptoare, noul procedeu este folosit astăzi — ca urmare a gene­ralizării sale cu sprijinul comitetu­lui sindicatului — la toate cuptoa­rele Martin. Eficacitatea : durata unei reparaţii la cald s-a redus la jumătate, obţinîndu-se, pe această cale, numai în secţia noastră, în anul în curs, un spor de 12 000 tone oţel. Mult a contribuit la reducerea fondului de timp afectat reparaţii­lor şi perfecţionarea procedeului de întreţinere şi reparare a camerelor regeneratoare, ale căror grătare au astăzi o durabilitate mai mare cu 50 pînă la 100 de şarje, faţă de pro­cedeul aplicat la începutul anului. Au fost perioade cînd, în hala de turnare, am avut pierderi însemna­te de oţel din cauza erupţiilor şi a turnării şarjelor la temperatură necorespunzătoare. In adunările lunare ale grupelor sindicale, în consfătuirile trimestriale de pro­ducţie, această problemă a fost dezbătută pe larg. Cu acest prilej, s-au născut propuneri valoroase, care au fost aplicate cu operativi­tate. Printre acestea, amintim tur­narea oţelului pe poduri cu cîte 6 canale în loc de 4 ; organizarea în flux continuu a tehnologiei de tur­nare, etanşarea podurilor de tur­nare cu material refractar, în loc de şpan, descărcarea şarjelor din cuptoare la temperatură optimă de turnare și altele, care au permis­­să reducem pierderile cu 5 la sută sub limita admisă. îmbunătăţirea continuă a tehno­logiei de elaborare a oţelului a permis colectivului să realizeze indici tot mai înalţi de utilizare a cuptoarelor, să-şi suplimenteze recent angajamentul anual cu încă 14 000 tone. îndeplinirea acestui angajament va face ca producţia pe ultimul trimestru din acest an să fie la nivelul celei prevăzute în primele luni ale anului viitor. Succesele noastre ar fi putut fi mai frumoase, dacă nu întîmpinam unele greutăţi în bunul mers al produc­ţiei, cauzate de lipsa unor utilaje de turnare pe care uzinele „23 August" şi „Progresul" Brăila trebuiau să ni le livreze o dată cu darea în exploa­tare a noilor cuptoare Martin nr. 7-8. Este vorba de oalele şi vagone­­ţii de turnare, care nici pînă în pre­zent nu ne-au sosit în totalitatea lor, ceea ce face ca şarjele să staţio­neze în cuptoare peste timpul pre­văzut. Este necesar ca atît conduce­rea tehnică a combinatului, cît şi ministerul nostru tutelar să urgen­teze rezolvarea acestei probleme. Suntem­ convinşi că preocupările noastre actuale privind dezvoltarea experienţei acumulate, introduce­rea de noi procedee tehnologice ca : turnarea oţelului în pîlnii formate dintr-o singură bucată, generaliza­rea introducerii fontei lichide în cuptoare cu 2 macarale în loc de una, îmbunătăţirea ajustării la cald a vetrelor pentru menţinerea pro­filului normal al spaţiului de ela­borare pe o durată cît mai îndelun­gată, lichidarea unor lipsuri exis­tente şi întărirea asistenţei tehni­ce, alături de propunerile ce vor scoate la iveală noi rezerve interne cu prilejul dezbaterii în fiecare sec­ţie a cifrelor de plan pe 1965, ne va permite ca sarcinile de plan prevăzute pentru ultimul an al şesenatului să fie îndeplinite şi de­păşite. Ing. N. SÎNTIMBREANU şeful secţiei oţelărie II ŞI C. MILITARU turnător, preşedintele comitetului sindical de secţie Pregătiri de iarnă în regiunea Banat O problemă gospodărească ce nu suferă Mai generoasă decit în anii trecuţi, toamna şi-a amînat parcă anume so­sirea pentru a da prilej gospodarilor să o întîmpine aşa cum se cuvine. Timpul frumos nu amăgeşte însă pe nimeni. Cu atît mai puţin pe lucră­torii din comerţ, cărora, mai ales în această perioadă, le revin răspunderi sporite privind buna aprovizionare a populaţiei pentru anotimpul fri­guros. La Timişoara, Arad, Lugoj, Reşiţa şi în alte localităţi din regiunea Ba­nat, sezonul autumnal a poposit nu numai în depozitele de mărfuri dar şi în rafturile şi vitrinele magazine­lor. Produsele textile şi de încălţă­minte, alimentare şi metalo-chimice specifice cerinţelor actuale sunt din ce în ce mai solicitate. S-au pregătit lucrătorii de comerţ să satisfacă a­­ceste cerinţe şi exigenţe ? O in­cursiune în preocupările de acum ale Direcției Comerciale a Sfatului popu­lar regional Banat, relevînd stadiul în care se află înfăptuirea planuri­lor de măsuri pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, elaborate încă de la mijlocul lunii septembrie a.c., ne va lămuri această întrebare: încă de luna trecută s-au stabilit, în cadrul unei şedinţe organizată de Comitetul executiv al Sfatului popu­lar regional, atribuţiunile concrete ce revin celor ce au sarcina să coor­doneze şi să se ocupe de activitatea legată de aprovizionarea populaţiei şi să rezolve operativ greutăţile ce se ivesc pe parcurs (Direcţia regio­nală comercială, U.R.C.C., I.C.R.T.I., I.R.I.C., Direcţia regională C. F. R., I.R.T.A. etc­). In acelaşi scop, sfatu­rile populare raionale au primit in­dicaţiile din acest an ale Ministeru­lui Comerţului Interior privind mo­dul cum trebuie să acţioneze, pre­cum şi sarcinile cantitative de apro­vizionare. Pînă în prezent, în majoritatea oraşelor şi centrelor muncitoreşti din regiune au fost pregătite spaţiile de depozitare şi însilozare (în Timişoara şi Arad aceste pregătiri sunt încă în curs) a peste 11 000 tone de legume şi fructe. De asemenea s-au asigurat pînă acum 2 500 m. l. de grătare, 1 000 coşuri de aerisire, 140 tone de paie şi alte materiale ca şi am­balaje necesare. Pentru asigura­rea preluării cantităţilor contractate cu G.A.C.-urile din regiunea Banat şi din alte regiuni ca şi pentru im­pulsionarea achiziţiilor de la produ­cătorii individuali, Uniunile raionale ale Cooperativelor de consum şi ofi­ciile de legume şi fructe au trimis din vreme delegaţi pe teren. Din in­formările primite se apreciază că la ceapă, rădăcinoase şi varză vor fi a­­sigurate toate cantităţile necesare. Mai greu merge cu cartofii, în mare parte contractaţi cu unităţile produ­cătoare din regiunile Braşov şi Mu­­reş-Autonomă Maghiară de unde a sosit doar o mică parte în raport cu planul stabilit. In vederea asigurării aprovizionării cu fructe, U.R.C.C. ur­mează să trimită delegaţi în marile bazine producătoare din regiune pentru identificarea cantităţilor exis­tente şi urgentarea preluării lor. Au fost pregătite spaţiile de depo­zitare şi pentru produsele alimentare de bază : făină, zahăr, ulei, paste făinoase cît şi pentru cele sezonie­re , conserve de legume şi fructe etc. Fondul de mărfuri fiind crescut, se vor asigura spaţii suplimentare, prin această măsură urmărindu-se des­congestionarea depozitelor supraîn­cărcate sau necorespunzătoare. întreprinderile comerciale din re­giune au contractat cu industria pen­tru toamnă-iarnă cantităţi sporite şi de produse textile şi încălţăminte. Mergînd în Întîmpinarea cerinţelor cumpărătorilor, unităţile comerciale vor desface mărfuri calitativ supe­rioare, articole moderne, în culori variate. Dar cumpărătorilor nu le este indiferent cînd aceste mărfuri vor ajunge în magazine. Se poate vorbi de respectarea contractelor în­tre fabrici şi organizaţiile comercia­le numai atunci cînd se ţine cont atît de sortimentele cerute cît şi de ter­menele stabilite pentru livrarea lor. în acest sens întreprinderile comer­ţului cu ridicata textile-încălţăminte (I.C.R.T.I.) din regiune se plîng de unele întîrzieri în livrarea de către uzinele textile „Dacia“, „Industria bumbacului" şi „Suveica“ din Bucu­reşti, uzinele „30 Decembrie“-Arad, „Industria textilă"-Pit­eşti a unor ar­ticole de sezon contractate. Este vor­ba de unele sortimente de diftină, finet­uri, barchet, de unele tricotaje de lină în amestec cu fibre sintetice, tricotaje pluşate din bumbac, unele modele de confecţii. Mărfuri de sezon sunt socotite şi o serie de articole electrice de ilumi­nat şi încălzit, geamuri, lucerie co­mercială şi alte bunuri gospodăreşti. Datorită măsurilor adoptate din vre­me, acestea au fost aduse în depozite şi în magazine, ele urmind să satis­facă necesarul populaţiei din regiu­ne. Mai încet a mers cu asigurarea necesarului de coturi şi burlane soli­citate îndeosebi la sate. Deşi cam tîr­­ziu, s-au luat totuşi măsuri ca aces­tea să fie produse de industria lo­cală. O cerinţă actuală impune organi­zarea mai judicioasă a desfacerilor îndeosebi la legume şi zarzavaturi de iarnă (cartofi, gogoşari, varză etc). In acest sens, Direcţia comercială regională ne-a informat că în ora­şele, centrele muncitoreşti şi pe lîn­gă marile întreprinderi din regiune vor funcţiona puncte sezoniere pen­tru vînzarea operativă şi fără aglo­merări a unor asemenea produse. Atenţie deosebită se acordă aprovi­zionării din vreme­a oraşelor şi ra­ioanelor mai îndepărtate. Asigurarea unei abundenţe de mărfuri de sezon, a aprovizionării ritmice a tuturor unităţilor comer­ciale, buna deservire a oamenilor muncii stau şi în atenţia organelor sindicale. C.R.S. Banat şi consiliile locale ale sindicatelor urmăresc rea­lizarea la timp de către întreprinde­rile şi organizaţiile comerciale a pla­nurilor de măsuri pentru aprovizio­narea de toamnă-iarnă. în acelaşi scop, birourile executive ale C.L.S. Timişoara, Reşiţa, Lugoj şi altele s-au preocupat de reinstruirea echi­pelor de control obştesc, mobilizîndu­­le să-şi axeze, în această perioadă, controalele mai ales pe felul cum se face aprovizionarea cu mărfurile de sezon şi cum sunt deserviţi cumpă­rătorii. MARIANA CHIŢU MUNKA Salariaţii uzinei me­canice „Poiana"­­Cîmpina au la dis­poziţie un modern S.M.S. dotat cu a­­paratură necesară şi deservit de mai mulţi medici specia­lişti, asistente şi su­rori In cadrul ser­viciului medico-sa­­nitar funcţionează un staţionar cu mai multe paturi şi o secţie de balneo-fi­­zioterapie. Fotó : C. PETRE Nr. 5 268 Din scrisorile corespondenţilor voluntari * ★ ★ CONTROLUL OBŞTESC IN ACŢIUNE Din rîndurile colectivului exploa­tării miniere Roşia Montană acti­vează două echipe de control ob­ştesc. Una din ele efectuează con­trolul obştesc asupra unităţilor co­merciale iar cealaltă asupra unităţi­lor sanitare. Ambele echipe se bucu­ră de o frumoasă apreciere din par­tea muncitorilor datorită activităţii lor rodnice. Recent echipa de control obştesc asupra activităţii unităţilor comer­ciale a controlat la magazinele din Roşia Montană cum sunt deserviţi consumatorii, modul în care sînt a­­provizionate unităţile, cum se res­pectă sortimentul minimal obligato­riu, cum sunt depozitate şi conser­­varte mărfurile, cum se rezolvă pro­punerile şi sesizările făcute cu oca­zia controalelor anterioare. Pe lîngă lucrurile bine întîlnite, echipa de control a semnalat şi o serie de de­ficienţe făcînd propuneri de reme­diere. Datorită acestui fapt lipsurile existente au fost eliminate. Echipa de control obştesc pe linie sanitară a controlat unităţile res­pective din Roşia Montană urmă­rind modul cum se face internarea bolnavilor, dacă se respectă regulile de igienă,­­cum sunt trataţi aceştia etc. Propunerile făcute de echipă au contribuit la îmbunătăţirea activi­tăţii acestor unităţi. IOAN RAVAI minor Recent, Consiliul local al sindica­telor şi Sfatul popular al oraşului Brăila au analizat în cadrul unei şe­dinţe comune munca echipelor de control obştesc care îşi desfăşoară activitatea în unităţile comerciale şi de alimentaţie publică. Cu acest prilej au fost prezentate două materiale care s-au referit la activitatea desfăşurată de echipele de control obştesc de la uzinele „Progresul“ şi „Laminorul". Din re­feratele prezentate cît şi din discu­ţiile purtate, a reieşit aportul echi­pelor de control obştesc la buna a­­provizionare a unităţilor comerciale cu mărfuri specifice şi de sezon, la păstrarea ordinei şi curăţeniei, la modul de deservire a cumpărători­lor. S-a subliniat de asemenea necesi­tatea rezolvării mai operative de către conducerile organizaţiilor co­merciale (îndeosebi T.A.P.L. şi O.C.L. Alimentara) a sesizărilor semnalate de echipele de control obştesc. PETRACHE ANUŢOIU magaziner ★ Pe urmele materialelor nepublicate Fără întîrziere Din Brăila, cititorul Zidarius Constanţin ne-a scris că abonaţii la diferite ziare şi reviste primesc publicaţiile cu întîrziere. La aceas­ta oficiul P.T.T.R. Brăila ne in­formează că cei care s-au făcut vi­novaţi de acest lucru au fost sanc­ţionaţi, luîndu-se totodată măsurile cuvenite pentru a asigura difuza­rea presei fără întîrziere. Cerinţele consumatorilor au fost satisfăcute Intr-un timp cei care intrau la patiseria „Turda" din Bulevardul 1 Mai, raionul Griviţa Roşie, ple­cau nemulţumiţi. Motivul ? Uni­tatea nu era aprovizionată cu sor­timentele prevăzute, iar deservirea se făcea necorespunzător. Despre a­­cest lucru ne-a scris coresponden­tul voluntar Ioan Finică. Verificînd cele sesizate, sfatul popular al raionului Griviţa Roşie —* secţiunea Comercială — ne răs­punde că cele relatate de cores­pondent au fost juste și s-au luat măsuri corespunzătoare, asigurîndu­­se consumatorilor preparatele ce­rute. Cartierele tot mai bine gospodărite Tovarăşul Vlangali Constantin, din Bucureşti, arată într-o scri­soare, că în urma lucrărilor efec­tuate în scopul dării în exploatare a liniei de troleibuz 86 gurile de canal de pe străzile Paring şi So­­vejei au fost înfundate, îngreunînd scurgerea apelor cauzate de ploaie. Sfatul popular al raionului Gri­viţa Roşie — secţiunea gospodă­riei comunale — ne informează că la sesizarea corespondentului vo­luntar au fost luate măsuri cores­punzătoare, asigurîndu-se în pre­zent o evacuare normală a apelor. CINEMATOGRAFE Străinul — cinemascop (ambele serii) : Patria (Bd. Magheru nr. 12—14). Accatro­­ne : Republica (Bd. Magheru nr. 2), Fes­tival (Bd. 6 Martie nr. 14), Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab), Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2). Balada soldatului: Carpaţi (Bd. Magheru nr. 29), Ghepardul — cinemascop (ambele serii) , Luceafă­rul (Bd. 1848 nr. 6), Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1). Hotari : Bucureşti (Bd. 6 Martie nr. 6), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155). Rezervat pentru moarte : Capi­tol (Bd. 6 Martie nr. 16), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi). Rebelul magnific : Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7). Moral ’63 : Central (Bd. 6 Martie nr. 2). Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57). Ocolul pămân­­tului în 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Lumina (Bd. 6 Martie nr. 2). Banda de laşi : Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7). Program pentru copii : Doina (orele 10). Şoferii iadului : Doina (Str. Doamnei nr. 9). Povestea unui balet — Mină In mină — Intîlnirea celor curajoşi — Pe fluviile repezi — Aventură în tre­cut — Mămica îţi scriu din Bulgaria : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). Cola­­boratorul Deka: Giuleşti (Calea Giuleşti nr 56), Feroviar (Calea Griviţei nr. 80). viaţa particulară: Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174), Tomis (Calea Văcăreşti nr. 21), Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127). inspecto­rul şi noaptea: Cultural (Piaţa Ilie Pin­­tilie nr. 2). Fraţii corsicani — cinema­scop : Dacia (Calea Griviţei nr. 137). Dragoste neîmplinită: Buzeşti (Str. Bu­­zeşti nr. 9—11). Galapagos: Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42), Ferentari (Calea Feren­tari nr. 86). La strada: Unirea (Bd. 1 Mai nr. 143). Pagini de istorie — Rominia, orizont ’64: Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22). Doi colonei: vitan (Calea Dudeşti nr. 97). Cei trei muşchetari — cinemascop (ambele serii): Munca (Şos. Mihai Bra­­vu nr. 221). Vînătoarea — cinemascop : Popular (Str. Mătăsari nr. 31). Al nouălea nume: Arta (Calea Călăraşi nr. 153). Singurătatea alergătorului de cursă lun­gă: Moşilor (Calea Moşilor nr. 221), Co­­lentina (Şos. Colentina nr. 84). Aripi ne­gre: Cosmos (Şos. Pantelimon nr. 89), Rozara: Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127). Dragoste la zero . grade: Volga (Şos. I. Pintilie nr 61), Drumul Sării (Str. Drumul Sării nr. 30). Păşesc prin Mosco­va — cinemascop: Rahova (Calea Raho­­vei nr. 118) Falsificatorul: Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Ciociata: Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). Braţul nedrept al legii: Cotroceni (Şos. Cotro­­ceni nr. 9). Cei şapte magnifici: pacea, Bd. Libertății nr. 70—72). TELEVIZIUNE MIERCURI 14 OCTOMBRIE In jurul orei 16.45 — Jocurile Olim­pice — Tokio, 1964. JOI 15 OCTOMBRIE 17 30 Jocurile Olimpice — Tokio, 1964. 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.10 Pentru tineretul şcolar : Pagini de album folcloric. 19.40 Pentru copii : Răţuştele înţelepte. 19.50 Filmul de a­­venturi ,,Pisica de mare". 21.20 Pagini din opere. In încheiere : Buletin de știri. Buletin meteorologic. fabrica de ciment PRODUCE ȘI LIVREAZĂ PE BAZĂ DE REPARTIŢII: — TUBURI DE PRESIUNE DIN AZBOCIMENT (PREȚ, CARACTE­RISTICI MENȚIONATE IN BRO­SURA). — PLACI ONDULATE DIN AZ­BOCIMENT (IDEM).

Next