Munca, mai 1968 (Anul 24, nr. 6366-6390)
1968-05-03 / nr. 6366
Pagina a 2-a Nu există altă măsură a puterii creatoare a omului decit urma care o lasă trecerea lui pe pămînt. Partidul ne-a dat satisfacţia creaţiei. Munca a căpătat învestitura celei mai importante activităţi umane, baza democraţiei noastre socialiste, partidul fiind promotorul ideii de aur că fericirea, libertatea şi demnitatea se cuceresc numai prin muncă perseverentă, devotată. Iată sentimentul care a dominat întreaga coloană a manifestanţilor, în exuberanta ei revărsare spre Piaţa Aviatorilor. Filele noi înscrise de poporul român în cartea istoriei sale naţionale atestă astăzi, prin uriaşa forţă probatoare a faptelor, adevărul de necontestat cu socialismul — creaţia conştientă a maselor conduse de Partidul Comunist Român — a ridicat patria noastră pe culmi fără precedent, România înfâţişîndu-se în peisajul civilizaţiei moderne ca o ţară prosperă, cu o orînduire socială trainică, o economie viguroasă şi o cultură înfloritoare, bucurîndu-se de un înalt prestigiu internaţional. , Cu bucuria acestor mari împliniri şi satisfacţii în inimă, cu certitudinea unor realizări şi mai mari în viitor, poporul nostru s-a prezentat la marea sărbătoare a muncii. Demonstraţia de 1 Mai a constituit în acelaşi timp un prilej de puternică reafirmare a voinţei întregului popor român de a ridica patria socialistă pe noi şi superioare trepte ale dezvoltării sociale. Expresie a cerinţelor acestui nou stadiu de dezvoltare sunt hotârîrile Conferinţei Naţionale a partidului — dezvoltare creatoare a liniei politice trasate de Congresul al IX-lea — care au creat condiţiile cele mai propice pentru un nou şi puternici avînt UNANIMĂ ADEZIUNE al dezvoltării economice şi sociale, pentru accelerarea înaintării pe calea socialismului. Entuziasmul şi abnegaţia cu care oamenii muncii traduc în viaţă măsurile preconizate de Conferinţa Naţională sunt o nouă şi strălucită ilustrare a faptului câ hotârîrile ce jalonează dezvoltarea întregii noastre vieţi sociale sunt expresia voinţei naţiunii, câ întregul nostru popor urmează cu nestrămutată încredere politica înţeleaptă şi clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, izvorîtâ din însăşi fiinţa ţârii, din interesele vitale ale poporului, considerînd-o propria lui politică. E greu de exprimat în cuvinte emoţionanta manifestare de dragoste şi recunoştinţă pe care uriaşele coloane de oameni ai muncii, ce treceau prin faţa tribunei centrale din Piaţa Aviatorilor, o făceau partidului, conducerii sale. Uralele, ovaţiile, florile fluturate în semn de salut, erau tot atîtea semne ale acestei neclintite dragoste şi încrederi, ale hotârîrii întregului popor de a urma cu devotament partidul, Comitetul sau Central. Aceste manifestări de fierbinte dragoste şi recunoştinţă certifică totodată că întregul nostru popor a primit cu satisfacţie şi deplină aprobare hotârîrile recentei plenare a Comitetului Central al partidului, hotârîri de o imensă însemnătate pentru dezvoltarea vieţii sociale în ţara noastră, pentru întărirea democraţiei socialiste. O dată cu exprimarea bucuriei, a mîndriei pentru viaţa liberă pe care o trăiesc, pentru succesele remarcabile obţinute pe toate târîmurile activităţii sociale, oamenii muncii din Capitală au dat expresie, la marea demonstraţie sărbătorească a Intîiului de Mai, sentimentelor internaţionaliste ce însufleţesc întregul nostru popor, manifestînd pentru prietenia trainică şi frăţească cu toate popoarele ţârilor socialiste, pentru solidaritatea internaţionalistâ cu toţi cei ce muncesc din lumea întreagă, cu uriaşele forţe în continuă creştere — care militează în epoca contemporană pentru ţelurile nobile ale democraţiei, socialismului şi păcii. Gîndurile tuturor, de profundă admiraţie şi solidaritate, se îndreptau îndeosebi spre oamenii muncii şi poporul din Vietnam, care cu arma în mîna luptă împotriva agresiunii americane. Pe buzele demonstranţilor flutura urarea adresată poporului vietnamez ca în nobila şi eroica sa luptă să repurteze victorie deplină asupra agresorilor. Purtînd în inimă tabloul luminos de azi şi de mîine al ţârii, oamenii muncii din Capitală, alături de întregul popor, au trecut în revistă bilanţul măreţelor sale realizări obţinute sub conducerea partidului. Sînt realizări dense, bogate, care produc mîndrie şi multă, multă bucurie. Sînt chezăşia victoriilor de mîine. Flori, multe flori... Un simbol devenit de acum tradiţional : demonstraţia oamenilor muncii a fost precedată de mii şi mii de pionieri care au inundat Piaţa Aviatorilor. Primăvară a primăverii, impetuoşi ca explozia mugurilor acestui anotimp, ei împletesc candoarea şi puritatea vîrstei cu a celor mai avîntate visuri. Solemni, ei poartă tricolorul scump al ţării şi drapelul organizaţiei lor în sunetele înalte ale trompetelor pioniereşti. Un grup de pionieri urcă la tribuna oficială, oferind conducătorilor partidului şi statului nostru buchete de flori, o dată cu gîndul de caldă recunoştinţă pentru Partidul Comunist Român, părintele iubit al tinerelor vlăstare din patria noastră. Un alt simbol : prin faţa tribunei trec elevi cu carnetele de note in mîini. Este dovada rezultatelor muncii lor, dar şi a profesorilor şi părinţilor lor, a tuturor celor care contribuie la formarea viitorilor cetăţeni ai ţării. Un imens car alegoric sintetizează setea de cunoaştere a acestei tumultuoase vîrste. Lumea bogată a preocupărilor pioniereşti este reprezentată de aeromodele şi machete de aparate, printr-o platformă cu copaci, în care fete şi băieţi pun căsuţe pentru păsărele, de alţi copii cu rucsacuri în spate, micii naturalişti, dornici de excursii şi călătorii de documentare. Cromatica vie a costumelor româneşti pe fundalul melodiilor populare invadează în clipa următoare spaţiul insuficient de astădată, pentru desfăşurarea dansurilor olteneşti sau maramureşene, folclorul sintetic al tuturor judeţelor. Ritmurile se succed năvalnic. Pionierii cu diagonale pe umeri, cu mănuşi albe şi autostop, imaginează un alt aspect din viaţa elevilor — coordonarea circulaţiei în preajma şcolilor. Gravitatea cu care „oficiază“ regulamentul, dovedeşte simţul responsabilităţii lor, al îndatoririi pe care o au faţă de colegii lor. Demonstraţia pionierilor este încheiată de un car alegoric purtînd un uriaş glob pămîntesc înconjurat de copii, care dau drumul la porumbei albi. Imaginea spiritului de înfrăţire între copiii tuturor popoarelor, al dorinţei de pace, singurul climat în care copilăria e copilărie, şi visurile se pot transpune in fapte. Din coloanele de demonstranţi ai oamenilor muncii din Capitală, distingem rîndurile compacte ale studenţilor. In tumultul construcţiei României socialiste, ceea ce polarizează atenţia întregii societăţi este tineretul, generaţia marilor idealuri. Considerat reprezentantul viitorului naţiunii, acesta devine mesagerul aspiraţiilor acumulate şi transmise pînă la el prin generaţii de-a rîndul şi totodată factorul chemat să le transpună în fapt, să păstreze cuceririle dobîndite, să dezvolte şi să perfecţioneze capacitatea de cunoaştere a întregului popor. Este prezentă aici încrederea investită de popor, partid şi guvern în acest schimb de mîine, capabil să asculte şi să înţeleagă pulsul epocii, să contribuie la ridicarea edificiului nobil al societăţii de astăzi şi de mîine. Am reţinut părerea unuia dintre participanţii la demonstraţie, studentul Dobre-Sima Radu : „Discutarea problemelor privind dezvoltarea invăţămîntului superior de către recenta PLENARĂ A COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, este dovada atenţiei cu care se ocupă partidul nostru de întreaga activitate care stă la temelia unui învăţămînt la nivelul cerinţelor economiei, ştiinţei şi culturii actuale. Nu putem uita cuvîntul TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, că: „Tumultuoasa noastră realitate socialistă, epoca contemporană, epoca energiei atomice, a ciberneticii, a astronauticii, impune tinerilor să fie bine înarmaţi din punct de vedere ştiinţific, să stăpînească — în domeniul pe care şi l-au ales — tot ceea ce a creat mai de preţ omenirea pe ţărimul cunoaşterii“. Acest îndemn ne este crez şi călăuză in muncă. Şi asigurăm cu această ocazie partidul şi Comitetul său Central că vom transforma aceste indicaţii în realitate". Este opinia tinerilor de azi, a tuturor generaţiilor o premisă a progresului continuu spre societatea comunistă, începe demostraţia oamenilor muncii. Largă desfăşurare de drapele, fluturînd liber în bătaia vîntului şi în vuiet uriaş de glasuri... Steaguri pe care sînt înscrise trecutul de luptă, prezentul şi viitorul ţării... Neasemuit de frumos şi de vesel e acest peisaj însufleţit al primăverii năvalnice şi proaspete, care cheamă oamenii tuturor vîrstelor în alai viu de sărbătoare, oamenii tuturor gîndurilor şi meseriilor, la împărtăşirea deschisă şi sinceră a bucuriei solidarităţii. Solemnitatea zilei sărbătoreşti a oamenilor muncii se naşte acum din sentimentul profund şi covîrşitor al unităţii şi frăţiei, al sincronizării paşilor fermi şi comuni spre acelaşi înălţător ţel: desăvârşirea construcţiei socialiste. împlinirile prezentului se împletesc astfel cu certitudinile viitorului. Salariaţii marilor întreprinderi poartă cu mîndrie geografia economică a Capitalei, metaforizată în graficele întrecerii socialiste, a realizărilor peste plan , în cinstea zilei de 1 Mai. Pe feţele tuturor se citeşte bucuria muncii împlinite, a utilităţii sociale a activităţii fiecăruia. Ei raportează astăzi cu mîndrie conducerii partidului şi statului nostru, impresionantele lor realizări şi izbînzi ce-şi au izvorul, explicaţia firească, în politica profund ştiinţifică a partidului comunist, privind îmbunătăţirea şi ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a întregii activităţi economice. Entuziasmul harnicilor muncitori bucureşteni, deplina lor adeziune la înfăptuirea politicii economice a partidului nostru — politică trasată de Congresul al IX-lea al P.C.R. şi Conferinţa Naţională a partidului — cu privire la edificarea României socialiste, se reflectă în contribuţia acestora la dezvoltarea întregii economii naţionale. Complexul de măsuri stabilit de partid pentru perfecţionarea conducerii şi organizării vieţii economice şi sociale a ţării îşi arată roadele. întreprinderile din Capitală s-au angajat să dea peste plan în cursul lui 1968, o producţie de 763 milioane lei ; producţia industriei construcţiilor de maşini a crescut în primul trimestru cu 21,9 la sută, comparativ cu anul trecut; productivitatea muncii este cu 11 la sută mai mare faţă de acelaşi trimestru al lui 1967. Este un exemplu concludent. Cifrele înscrise în graficele pe care oamenii muncii le poartă ca simboluri ale activităţii lor rodnice se întîlnesc aici şi-şi vorbesc: colectivul uzinei „Danubiana“ raportează realizarea peste plan în primul trimestru al anului 1968 a unei producţii marfă în valoare de 35 milioane lei, colectivul Fabricii de maşini-unelte şi agregate raportează realizarea peste plan pînă în luna mai, a unei producţii marfă vîndută şi încasată de 596 mii lei, adăugind că peste 45 la sută din producţia totală a întreprinderii va fi destinată exportului în 15 ţări ; colectivul de la „Electronica“ a confecţionat 15 mii aparate peste plan în primele luni ale anului. In cinstea Zilei solidarităţii tuturor oamenilor muncii uzina „Vulcan“ înscrie pe graficul ei sărbătoresc obţinerea unor beneficii de 3 milioane lei şi realizarea integrală a planului de sortimente, propunindu-și ca în 1968 să înregistreze economii de 640 tone metal, etc. Dialogul continuă cu mobilizatoare replici : vorbesc în cifre sutele și miile de muncitori, ingineri, tehnicieni, care zi de zi depun cu un entuziasm mereu sporit, eforturi constructive de miraculoasă creaţie. 1 Mai 1968 a prins pe piepturile a peste 30 000 de muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri — fruntaşi în întrecerea socialistă 5 ani consecutiv — simbolul preţuirii sociale : Medalia Muncii şi Medalia Jubiliară „Pentru merite deosebite în întrecerea socialistă“. Dintre aceştia, mulţi îşi desfăşoară activitatea cotidiană în întreprinderile bucureştene. Cît de bogat în victorii şi în înfăptuiri e letopiseţul de aur al acestor ani... I-ar trebui cronicarului vrăjite condeie să aştearnă pe hîrtie impetuozitatea afirmării unor atît de năvalnice energii. Numai în rîndul muncitorilor de la uzina „23 August“ defilează azi 75 de fruntaşi — 5 ani consecutiv — în întrecerea socialistă , în rîndul celor de la „Autobuzul“64. Izbînzile marilor colective, uriaşele victorii ale actualităţii noastre tumultuoase, se construiesc prin Sutele şi miile de izbînzi individuale, prin împlinirile care umplu viaţa diurnă a fiecăruia. Cu justificată mindrie lăcătuşul Petre Rîşnoveanu, de la secţia construcţii metalice a Uzinelor „23 August“, salută ziua primăverii totale, cu sentimentul împlinirii acestei necesare participări personale la opera comună. Este unul din sutele de mii de manifestanţi... Ţesătoarea Victoria Stolera, finisoarea Elena Brîncuş, filatoarea Margareta Gal de la întreprinderea „Dacia“, Vasilica Nicolau de la „Dîmboviţa", Nicolae Piţu, lăcătuş la atelierele centrale ale I.T.B-ului, care raportează rodul muncii lor, fiind alte exemple. Şi asemenea exemple se numără cu sutele şi zecile de mii. Căci personalitatea unui colectiv se adevereşte şi prin aptitudinile şi consecvenţa abnegaţiei fiecăruia din cei ce-l alcătuiesc. Trec prin faţa tribunelor salutînd conducătorii de partid şi de stat, salutînd activitatea lor neobosită şi înţeleaptă, oamenii uzinelor, ogoarelor, bibliotecilor, laboratoarelor ştiinţifice, atelierelor artistice , bărbaţi şi femei, purtînd în mîini minunate flori multicolore, ramuri albe de măr şi cais, pancarte ce consemnează succesele lor zilnice sau angajamentele lor ferme. De la un 1 Mai la altul, desluşim cu emoţie şi încredere, noi şi noi semne ale atît de fecundei primăveri a ţării... OMAGIUL TINEREŢII BUCURIA MARILOR CERTITUDINI Un simbol: pe poarta larg deschisă a viitorului ţării ţîşneşte impetuoasă tinereţea. Pancarte, grafice, care alegorice vorbesc despre drumul mereu ascendent al economiei noastre moderne, despre priceperea şi hărnicia, entuziasmul şi tenacitatea cu care se traduc în viaţă prevederile planurilor şi angajamentelor. Cutezanţă sportivă — tinereţe înseamnă şi zbor. Fotografii : P. COZIA Dinspre Statuia Aviatorilor înaintează cei peste 6 000 de tineri şi tinere, reprezentanţi de frunte ai sportului românesc, campioni mondiali şi europeni, medaliaţi ai Jocurilor Olimpice şi deţinători de titluri republicane, cei ce au făcut să se înalţe pe catargele marilor stadioane din ţară şi de peste hotare steagul scump al patriei, să răsune în văzduhuri imnul nostru naţional. In sunetele vibrante ale marşului sportiv trec mindre coloane de sportivi şi sportive, expresia, amploarei mişcării sportive din ţara noastră. Un triunghi de trupuri robuste înaintează în pas cadenţat şi sigur. Sute de panglici multicolore, purtate de fete în alb, se desfăşoară în aer, raze de soare scînteietor, tineresc. Pe motociclete cu ataş, fetiţe în vişiniu şi albastru, creează piramide aeriene de mare efect. Un planor argintiu, de construcţie românească le urmează într-o plutire lină, lunecătoare. Apoi, o mare de steaguri tricolore şi roşii tălăzuieşte în fluturări vii peste mulţimea de sportivi. Culori, culori într-o bogăţie nesfîrşită de nuanţe domină rîndurile compacte ale tinereţii. De la albul imaculat al costumaţiei, pînă la albastrul cerului, la galbenul lalelei şi la roşul trandafirului de mai. Pentru o clipă coloana se opreşte. Apoi, în ritmuri de tobe şi trompete, rîndurile se desfăşoară armonios, însemnînd în mijlocul Pieţei Aviatorilor două iniţiale dragi poporului nostru, R.S.R. şi P.C.R., care smulg aplauzele şi uralele tribunelor. Trec sportivi şi sportive în costume de sărbătoare, purtînd tradiţionalele steguleţe, eşarfe şi buchete de flori , o însufleţitoare imagine de curcubeu în mişcare. In faţa tribunelor se improvizează un joc de handbal, sport ce ne-a adus atîtea satisfacţii în anii noştri , îi urmează cicliştii, rutieri neîntrecuţi de la Metalul, de la Griviţa Roşie, de la Dinamo şi de la Steaua, de la alte cluburi şi asociaţii, aviatori şi paraşutişti, pugilişti şi discoboli, scrimeri şi atleţi, un car alegoric reprezentînd toate sporturile olimpice, încadrat de tineri şi tinere în tricouri naţionale, imaginînd disciplinele la care vom concura la Olimpiada ce va avea loc în Mexic anul acesta. In faţa tribunelor se produc emoţionante momente de înaltă artă sportivă, exerciţii complexe de gimnastică, demonstraţii măiestre de ansamblu, în care precizia mişcării şi jocul de culori sunt răsplătite cu îndelungi aplauze. O frumoasă impresie lasă grupul de I.C.F.-işti, studenţi şi studente plini de vigoare, care pe muzica tradiţionalului joc Banu Mărăcine şi pe cea a Rapsodiei I-a de George Enescu creează compoziţii de înaltă ţinută sportivă. Coloana sportivilor este încheiată de un uriaş mănunchi de flamuri, reprezentînd culorile tuturor cluburilor şi asociaţiilor sportive bucureştene, simbol al unităţii şi al dorinţei sportive de afirmare pe terenurile de sport din ţară şi de peste hotare. VIGOARE ŞI GRAŢIE * ★ Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală se apropie de sfîrşit. Din mii de piepturi răsună imnul de luptă al clasei muncitoare din lumea întreagă — „Internaţionala“. Acordurile emoţionante se înalţă de aici ca o nouă şi înflăcărată chemare la unitate de luptă şi solidaritate internaţionalistă, cuprinzînd întregul orizont al acestei primăveri, pînă departe, dincolo de zări. Reportaj realizat de GHEORGHE PANTAZI, ALINA POPOVICI, DANA DIMITRIU, AUREL CODREANU ȘI ȘTEFAN GHEORGHIU. MUNKA Vineri 3 mai 1963