Munca, martie 1970 (Anul 26, nr. 6934-6959)
1970-03-28 / nr. 6957
Proletari din toate ţările, unifi-văr ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni în campania electorală din ianuarie-martie 1969, precum şi activitatea depusă pină acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin in anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai’Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii: Virgil Trofin, membru a Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian, Dudaş, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Göllner, Ion Mărgineanu, Constantin Durpitrescu şi Damian Ascanio In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşeneşti şi comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri,adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, într-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cît şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitargospodăresc al oraşelor şi comunelor, în crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea,după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridicate în întîlnirile avute cu cetăţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor —atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cît şi ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiţiuni pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare cetăţenilor; procedînd astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă , au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste — trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetăţenilor Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă aceste atribuţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societăţii, ridicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă în faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum şi hotărîrile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii menţin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activităţii lor şi asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti ; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizaţii participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, la realizarea politicii partidului şi statului. In această privinţă cred că atît Consiliul Naţional cît şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. In planul de măsuri al Consiliului Naţional există unele prevederi în această privinţă ; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creşterea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care constituie poate o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate—va fi dus mai departe. Este necesar să se încetăţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public, cît şi pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie sprijin, astfel încît să poată înţelege mai bine operele. In acelaşi timp însă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor înţelege mai bine aspiraţiile şi dorinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi năzuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci, din strîngerea acestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Uniunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţi; oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecţilor din Bucureşti ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sînt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, urmînd ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecţilor — cadre din învăţămînt şi din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării şi în proiectare. Eu cred că, într-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru judeţele care n-au institute puternice , aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic, acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, tovarăşi, care merită să facă obiectul discuţiilor în cadrul consiliului nostru , cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cît şi Biroul Executiv se vor gîndi să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Trebuie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal ; ţinind seama că el priveşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care puse în dezbaterea Consiliului, cu participarea reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate în mai bune condiţiuni, corespunzător cerinţelor dezvoltării continue a societăţii noastre socialiste. Aceasta, este de altfel, una din raţiunile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor organizaţiilor obşteşti la elaborarea politicii interne și externe a partidului nostru să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de eduicare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român ! Totodată activitatea Frontului este și o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socialistă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, a maselor înseşi, la întreaga politică a partidului şi statului facem paşi înainte în perfecţionarea democraţiei noastre socialiste — parte componentă, inseparabilă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecţionarea muncii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Naţional. In ce priveşte problemele internaţionale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în perioada care a trecut Biroul Executiv a desfăşurat o activitate importantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermitate pentru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaşteri reciproce, al dezvoltării relaţi (Continuare în pag. a 3-a) ANUL XXVI nr. 6957 Sîmbată 28 martie 1970 6 pagini 30 bani Cu privire la securitatea europeană Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 in domeniul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei, este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale ptc.scbrtităţi de prestigiu ale vieţii publice, culturale, artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate ţările continentului, împărtăşesc mereu mai intens această convingere şi apreciează că este imperios necesar, să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele europene. Soluţionarea problemei securităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă, pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor întreprinse în această direcţie, de Partidul Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România, în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale Conferinţei, cit şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme, trebuie să participe cu drepturi deplin egale, reprezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredinţat că atît în perioada premergătoare cît şi în cursul desfăşurării conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înţelegerii şi securităţii statelor europene, în temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste : — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii sociale, din ţările Europei, care pot fi interesate în pregătirea conferinţei guvernelor continentului consacrată soluţionării problemelor securităţii europene ; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste, să stabilească şi să intensifice relaţiile lor cu organizaţiile, asociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor şi guvernelor în vederea organizării conferinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul român îşi va aduce şi pe viitor contribuţia sa, la promovarea cooperării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Pagina a 3-a Lucrările plenarei , Consiliului al Frontului Socialiste Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii internaţionale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii partidului şi statului nostru, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bednaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală, au luat cuvîntul deputaţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Stanciu Stoica, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Afri (Continuare în pag. 4 a) HOTĂRIREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica Socialistă România în anul 1969. HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Republicii Socialiste România desfăşurată în anul 1969. Reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România de a promova şi în viitor, in politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc , spronirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine statatoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii, însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ÎMBINAREA INTERESELOR GENERALE CU CELE INDIVIDUALE In februarie anul acesta, s-a împlinit un an de cînd s-a trecut la generalizareaexperimentării noului sistem de salarizare şi majo- LUPTA CU NATURA AUREL BARANGA Cele două Programe naţionale dezbătute de recenta Plenară a Comitetului Central al partidului constituie două documente de o însemnătate fundamentală pentru viitorul naţiunii noastre socialiste. Omul nu luptă cu natura, iată care a fost ţelul suprem al umanităţii din clipa în care omul, conştient de puterile sale şi de măreţia destinului lui, şi-a dat seama că rostul său este nu numai să cunoască legile acestei naturi, nu întotdeauna binevoitoare, ■dar să le şi schimbe în folosul vieţii. Numai că o asemenea bătălie nu poate fi dată decît în condiţiile în care omul este realmente liber, realmente stăpîn în societatea în care trăieşte. Robul poate cel mult să-şi (Continuare în pag. 5-a) Dr. în economie ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU, director adjunct în Ministerul Industriei Uşoare rarea salariilor în întreprinderile şi unităţile industriei uşoare. Rezultatele obţinute în acest interval de timp dovedesc pe deplin rolul mobilizator al noului sistem de salarizare, care, prin creşterea cointeresării materiale a colectivelor de lucrători, a creat noi condiţii de îndeplinire şi depăşire a sarcinilor de plan cantitative şi calitative. Astfel, planul producţiei globale pe total minister a fost depăşit în 1969 cu 3,3 la sută, realizîndu-se suplimentar produse în valoare de peste 1 miliard lei. Aceleaşi rezultate pozitive au fost obţinute şi pe primele două luni ale anului 1970, cînd planul a fost depăşit cu 1,5 la sută. Elementele prin care noul sistem de salarizare şi majorarea salariilor au acţionat asupra activităţii colectivelor de lucrători din industria uşoară au fost multiple. Dintre acestea, în cele ce urmează vom exemplifica citeva. Creşterea ponderii salariului tarifar în salariul total, prin includerea în salariul tarifar a celei mai mari părţi din adaosurile variabile şi anume depăşirea normelor şi premiile, are un rol deosebit. Dacă în trimestrul IV 1968 — adică înainte de experimentarea noului sistem de salarizare — ponderea salariului tarifar reprezenta în ramura noastră numai 70 la sută, în urma generalizării experimentale s-a ajuns ca ea să crească, în trimestrul IV 1969, la 89 la sută. Datorită condiţionării mai corecte a realizărilor salariului tarifar de îndeplinirea normei, se fac din plin simţite eforturile lucrătorilor, printre altele, pentru folosirea completă a timpului de muncă. De exemplu, dacă în trimestrul IV 1968 s-a înregistrat pe total industria uşoară un indice de utilizare a fondului de timp maxim disponibil de 90 la sută, în perioada corespunzătoare a anului 1969 — adică la 11 luni de la experimentare — s-a obţinut un indice de utilizare mai mare şi anume 91 la sută. In unele unităţi ale industriei uşoare acest indice a fost şi mai mare, la Combinatul de sticlă — Mediaş atingînd 93,4 la sută, la Combinatul textil — Sf. Gheorghe 92,4 la sută, iar la Combinatul de pielărie şi încălţăminte — Cluj 91,7 la sută. (Continuare în pag. 5-a) Cu planul trimestrial îndeplinit Mentorii de la Porţile de Fier şi-au îndeplinit sarcinile de plan revenite pe primul trimestru. După cum s-a anunţat, nu de mult aceştia au efectuat una dintre cele mai importante faze legate de punerea în funcţiune a primului hidroagregat: introducerea rotorului generatorului electric în interiorul statorului. In prezent, colectivul respectiv lucrează la cuplarea acestor piese, ce cîntăreşte 650 tone, cu cea asemănătoare de la turbină. La hidroagregatul numărul 2 a fost terminată operaţia de asamblare a rotorului turbinei și s-a încheiat montarea pe fundație a statorului de la generator.