Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-26 / nr. 7005
Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7005 9 Marți 26 mai 1970 9 6 pagini 30 bani ——— iiiiiiiiiaii huiţii mi ii iii ■■iii mu unim Duminică, în întreaga ţară, CLASA MUNCITOARE ÎN HAINE DE LUCRU a demonstrat marea sa solidaritate deplina sa responsabilitate PUTEREA Fiecare minut ce stâpîneşte inimile Reţinusem o remarcă pe care Ion Necula, preşedintele comitetului sindicatului de la UZINA DE UTILAJ CHIMIC „U.Z.U.C.", din Ploieşti mi-o făcuse, parcă in treacăt, după ce discutasem despre multe altele. „...astăzi, duminică, nu am înregistrat nici un minut de întîrziere...“ Duminica aceasta a fost una din zilele de odihnă pe care oamenii uzinei au hotărit s-o transforme în şi de muncă, contribuţie de efort şi participare la eforturile întregii ţări, pentru grabnica refacere a economiei naţionale greu încercată de dezlănţuirea stihiilor naturii. Faptul că oamenii au ţinut să folosească din plin, această duminică, mărturiseşte marica lor responsabilitate faţă de un imperativ esenţial: trebuie să muncim mai mult, mai bine, să folosim timpul integral, să folosim cu maximum de eficienţă fiecare capacitate industrială. Nu am intenţia să fac un „jurnal al zilei" pe întreaga uzină. Mă opresc numai la secţia de construcţii metalice. Poate nedreptăţesc celelalte secţii. Fiecare îşi are partea sa importantă — nu numai ca valoare, ci şi ca sens — la realizarea, în ziua de duminică, a unei producţii suplimentare egală cu 1 160 000 lei. Construcţiile metalice sunt insă „inima" uzinei. Punct de pornire, şi in acelaşi timp final al producţiei de bază — mari recipienţi metalici■ Zi obişnuită de muncă. Pinăla un punct. Pentru că se concretiza atunci, într-o superbă împlinire a dăruirii, o idee menită să dea timpului Un conţinut faptic şi mai bogat — se aplica la procesul de craiţuire. M. COLEŞIU (Continuare în pag. a 3-a) Am vrea să amintim din nou, aşa cum facem cu toţii în aceste zile de încordare şi stăruinţă, de flacăra care arde în unanima concentrare a poporului. Să ne întipărim în memorie faptele unor oameni îndîrjiţi, să descoperim elanul care le înzeceşte puterile, să consemnăm ceea ce stăpîneşte fiecare gest, fiecare inimă , hotărîrea de a se alătura efortului ţării întregi pentru învingerea restriştilor provocate de mînia oarbă a apelor. Duminică dimineaţa. In tramvaiele,autobuzele şi troilebuzele Capitalei, pe străzile care duc spre uzine se văd oameni, zeci de mii de oameni, cu privire dîrză, uimitor de calmi şi tenaci, îndreptîndu-se spre locul obişnuit de producţie unde au cunoscut, nu o dată, bucuria succeselor. Toţi cei care au lucrat în această duminică, văd în munca voluntară prestată pentru obţinerea unei producţii suplimentare un onest şi sincer act de solidaritate umană. ...UZINA DE MOTOARE ŞI COMPRESOARE „TIMPURI NOI" DIN BUCUREŞTI. De la primii paşi se întîmpină ardoarea şi seriozitatea cu care se munceşte. întreprinderea, aşa cum au decis salariaţii ei, urmează să obţină peste plan, pină la finele anului, beneficii de 3 milioane de lei. „Baza materială, suportul principal pentru îndeplinirea acestor iniţiative este asigurată — precizează Pătru Pavel, secretarul comitetului de partid. Pornind de la acest fundament, colectivele de muncă din principalele secţii (turnătorie, prelucrări mecanice, montaj, sculărie, mecanic-şef) s-au angajat să lucreze în schimburi de 10—12 ore". In numele brigăzii pe care o conduce, turnătorul Gheorghe Barbu declară că sarcinile de producţie vor fi depăşite, în medie, cu 20 la sută. „Vom munci bine, aşa cum am învăţat. Acum este momentul să arătăm priceperea noastră. Aşa întindem noi mina, la nevoie". Propunerile venite , din rîndul colectivului de la „TIMPURI NOI" au darul să ne releve înaltul grad de mobilizare al oamenilor muncii de aici, intensa preocupare de a da cît mai mult. Membrii secției -prelucrări mecanice au ho-D. VLASCEANU DUMITRU NICU (Continuare in pag. a 3-a) Duminică 24 mai a.c., incepind de la ora 6:30, Bucureştiul a cunoscut afluenţa unei zile obişnuite de lucru, 184 de fabrici şi uzine deschizîndu-şi larg porţile. Zeci de mii de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcjionari, angajaji prin propria lor conştiinta în uriaşul efort de redresare cît mai grabnică a economiei noastre naţionale — lovită crunt în ultimele două săptămîni de stihiile apelor dezlănţuite — s-au prezentat la locurile lor de muncă materializîndu-şi angajamentele luate de a da producţii cît mai mari peste plan. Bilanțul încheiat la sfîrşitul zilei arată, conform datelor centralizate, că valoarea producţiei obfinute duminică 24 mai, s-a ridicat la 84 370 300 lei. Iată cîteva spicuiri din rezultatele obfinute ! e Schimbul I prezent în totalitate la uzinele „Republica", a dat peste pion 506 tone taii terminate d e F.R.B. 10 000 tone bumbac şi recondiţionat gratuit 2 tone fire bumbac sosit de la fabricile din Sighişoara. e „Postăvaria Română* : 3 700 mp ţesături. o întreprinderea de materiale de construcţii „7 Noiembrie": 340 000 bucăji cărămizi crude, 120 000 bucăţi finite şi 260 000 bucăji intrate în procesul de ardere. e Fabrica de încălţăminte „Progresul" : 3 000 perechi încălţăminte. e La uzina „Vulcan" s-a turnat 15 tone piese, 10 tone fontă şi s-a forjat peste plan 6 tone piese brute. e întreprinderea „Aurora" a recondiţionat gratuit 15 900 bobine de bumbac şi 1 000 kg fire bumbac sosite de la fabricile din Sighișoara, etc. ...Dovada efortului comun e impresionant ! Motopompele produse de uzina „Timpuri noi“ din Capitală sunt cerute cu aviditate de ogoarele potopite. Colectivul de aici şi-a suplimentat angajamentul iniţial de a da peste plan pînă la sfîrşitul anului o producţie marfă de peste 3 milioane lei INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, ziarului „L’HUMANITÉ“ După cum s-a anunţat, la 8 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziarista franceză Marie Rose Pineau, secretar general de redacţie la ziarul „L'Humanite", căreia i-a acordat un interviu. Interviul a fost publicat in ziarul „L’Humanite" din 25 mai a.c. ÎNTREBARE : România este o ţară în care ritmul de creştere a producţiei a fost deosebit de important în ultimii ani. Puţini contestă aceasta. Chiar în ţările capitaliste. Ceea ce se uită să se menţioneze este starea în care regimul capitalist lăsase o ţară care, deşi înzestrată cu importante bogăţii naturale, se caracteriza în ajunul celui de-al doilea război mondial printr-un fel de statut semicolonial. RĂSPUNS : România era atunci o ţară care avea o economie slab dezvoltată. Industria se afla într-o fază incipientă şi chiar agricultura — din care cea mai mare parte era în mîinile marilor proprietari funciari — se găsea într-o stare de înapoiere. Monopolurile străine deţineau o parte importantă din bogăţiile ţării, în industriile petrolieră, carboniferă, chimică, metalurgică, precum şi în industria alimentară, îndeosebi, în rafinăriile de zahăr. Toate acestea contribuiau la accentuarea exploatării clasei muncitoare, a poporului român care, se poate afirma, avea în acel moment unul din nivelurile de trai cele mai scăzute din Europa. Această situaţie s-a agravat şi mai mult în cursul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a jafului exercitat în economia , ţării noastre de Germania hitleristă şi distrugerilor cauzate de război. La sfîrşitul conflictului, producţia scăzuse cu 50 la sută faţă de nivelul existent înainte de dezlănţuirea lui. Plecînd de la această situaţie, clasa muncitoare, puterea populară au trecut, după eliberare, la reorganizarea economiei şi la transformarea socialistă a ţării. ÎNTREBARE: Ce a întreprins partidul dumneavoastră pentru ca bogăţiile naturale să fie exploatate în mod judicios ? RĂSPUNS : In anii care au trecut de la cucerirea puterii de către clasa muncitoare, Partidul Comunist Român, în colaborare cu, celelalte forţe democratice şi progresiste din ţară, a pus pe primul plan problema industrializării României pe baze socialiste, precum şi cea a transformării socialiste a agriculturii. Acum, producţia industrială globală este de peste 16 ori mai mare decit cea dinainte de război. România este astăzi în măsură să satisfacă din producţia sa proprie aproape 70 la sută din necesarul de maşini şi utilaje al întregii economii naţionale ; ea dezvoltă o întreagă serie de ramuri moderne, ca electronica, folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice, chimia — îndeosebi producţia de fibre sintetice şi cea de materiale plastice ; ea exportă în numeroase ţări o serie de maşini şi utilaje. La ora actuală, preocuparea esenţială a partidului nostru, în domeniul economiei este asigurarea unui ritm înalt de dezvoltare a industriei. In ultimii 20 de ani, ritmul mediu anual de creştere a fost de circa 14 la sută ; pentru cincinalul următor prevedem o creştere medie anuală de peste 10 la sută, accentul fiind pus îndeosebi pe introducerea tehnicii moderne în toate ramurile economiei. ÎNTREBARE : Şi agricultura ? Ultima plenară a Comitetului Central şi-a consacrat lucrările acestei probleme. RĂSPUNS : Doresc să subliniez în primul rând că, în urma încheierii colectivizării, în 1962, agricultura română a reuşit nu numai să satisfacă necesităţile consumului intern, dar şi să permită o serie de exporturi de produse agro-alimentare. Desigur, în ciuda progreselor evidente obţinute, noi considerăm că avem încă mult de făcut pentru ca să se poată afirma că posedăm o agricultură modernă, avansată. Avem în vedere o serie de măsuri foarte importante, urmărind extinderea irigaţiilor, mecanizării şi folosirii descoperirilor ştiinţei, măsuri care vor asigura un progres mai rapid al producţiei agricole. In acest scop, noi prevedem un volum important de investiţii ; numai din fondurile de stat se vor aloca pentru susţinerea acestui program de ridicare a agriculturii 80 miliarde lei. ÎNTREBARE : Nu este inutil să precizăm pentru cititorii francezi că România, care a fost prezentată mult timp ca o ţară agricolă, întîmpină, chiar în agricultură sa, unele dificultăţi de ordin geografic. RĂSPUNS : Este un element de care noi ţinem seama în programul nostru. Deşi România are o suprafaţă relativ redusă, există zone în care, în unele perioade, se înregistrează un exces de umiditate şi altele, destul de întinse, în care există, cîteva luni pe an, o secetă puternică .De aceea acordăm o atenţie specială lucrărilor de asanare, de ameliorare a fertilităţii solului, de irigaţii. Ne propunem, ca pînă în anul 1975, suprafaţa terenurilor irigate să depăşească 2 milioane hectare, faţă de 230 000 ha în 1965. Ceea ce reprezintă în ultimă analiză esenţialul este omul, munca sa, pentru că toate condiţiile geografice, de climat, pot să fieîmbunătăţite şi socialismul creează premise de dezvoltare a agriculturii în cele mai bune condiţii. în acest domeniu, ca şi în altele, partidul nostru a acordat şi continuă să acorde o atenţie deosebită folosirii cuceririlor ştiinţei. Plecăm de la faptul că construirea noii societăţi nu ar putea fi realizată decît pe baza ultimelor cuceriri ale ştiinţei, realizărilor celor mai preţioase ale gîndirii umane ; de aceea noi veghem la organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică, la introducerea cuceririlor ştiinţei în producţie, în întreaga viaţă socială. Astfel am repurtat succesele de care vorbeam. ÎNTREBARE : Deci, în această ţară, in care situaţia iniţială era de asemenea natură încît risca să meargă pe calea ţărilor slab dezvoltate, socialismul a permistransformarea radicală a orientării. RĂSPUNS: Explicațiile date dovedesc aceasta. Do (Continuare în pag. 2 a) PUHOAIELE SE NĂPUSTESC DIN NOU ASUPRA ORAŞELOR SI SATELOR NOASTRE . In cursul zilei de ieri vremea s-a menţinut în general rece, în toate regiunile ţării. A mai plouat în sud-estul Bărăganului, în Dobrogea şi, izolat în zona Turnu Măgurele — Alexandria, unde precipitaţiile au fost reduse. Vîntul a suflat puternic în sud-estul ţării, depăşind 20 m/secundă. In cursul nopţii de 24 spre 25 mai, în zona montană a continuat să ningă. Precipitaţiile care au căzut în toată ţara în ultimele două zile, cu mai mare intensitate în bazinul mijlociu şi superior al Tîrnavei, au mărit debitele rîurilor, provocînd noi inundaţii. Viitura care s-a format pe Tîrnava Mare a depăşit ieri, cu 25 cm cota de inundaţii la Mediaş. La Sighişoara, nivelul apelor a mai scăzut, dar încă depăşeşte cu 160 cm cota de inundaţie. Către sfîrşitul zilei de luni viitura a ajuns la Blaj, unde a întrecut cota de inundaţii cu cca. 200 cm. Astăzi, viitura ajunge în Mureş, provocînd creşterea apelor acestui riu la Alba Iulia cu 50—70 cm. în oraşul Blaj a fost evacuată populaţia din cartierul Veza şi de pe alte cinci străzi, iar de pe valea rîului Tîrnava Mică au fost evacuate parţial comunele Cetatea de Baltă, Jidvei, Căpîlna, Valea Lungă şi Sona, precum şi animalele cooperativelor agricole. A fost inundată o porţiune din şoseaua Copşa Mică — Blaj. Tîrnava Mare a inundat pentru a doua oară 700 de case din Sighişoara şi Fabrica de lină, bumbac şi mătase. Luni la amiază apele s-au retras din cea mai mare parte a oraşului. S-a reluat circulaţia pe şoseaua Tg. Mureş — Sighişoara. Linia C.F.R. Sighişoara — Dameş şi Vinători — Mureni este încă întreruptă. La Tg. Mureş, Sighişoara, Tirnăveni, Luduş şi Reghin, pe măsura retragerii apelor, se continuă acţiunea de inventariere şi recuperare a bunurilor care au fost inundate şi se evacuează apa din subsolurile clădirilor. In judeţul Sibiu, la Dumbrăveni, 26 din cele 56 de străzi, precum şi localităţile Tirnăveni şi Hoghilag au fost inundate. La Mediaş, apa ridicîndu-se pînă la 1,5 m a inundat, a doua oară, cîteva cartiere, precum şi uzinele „Tîrnava“, „Emailul Roşu“, „Automatica“, fabricile „8 Mai“ şi „Salvconserv“. Ultimele două unităţi de abia îşi reluau activitatea productivă după Înlăturarea pagubelor produse de ii(Continuare in pag. a 5-a) loc Mediaș, in mai multe cartiere ale oraşului au pătruns din nou apele Foto i V. MOLDOVAN — Agerpree Ambasadorii Australiei şi Elveţiei şi-au prezentat scrisorile de acreditare Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Roy Robert Fernandez, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Australiei în Republica Socialistă România, şi pe Alfred William Rappard, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei în Republica Socialistă România. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ambasadorul U.R.S.S. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, luni la amiază, pe ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, A. V. Basov, la cererea acestuia. La convorbirea, care a avut loc cu acest prilej, a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In aceste momente grele, cînd naţiunea noastră socialistă a fost aspru încercată de calamităţile naturale care s-au abătut asupra unor importante zone ale ţării, oamenii muncii din Bucureşti, toţi locuitorii Capitalei, într-o vibrantă şi deplină unanimitate, îşi manifestă sentimentele de profundă şi frăţească solidaritate cu populaţia sinistrată, îşi exprimă hotărîrea fermă de a se alătura efortului patriotic al întregului popor pentru depăşirea marilor dificultăţi ivite şi pentru readucerea vieţii şi a activităţii economice pe făgaşul lor normal. La chemarea conducerii partidului şi statului , care a organizat cu bărbăţie şi înaltă răspundere vasta activitate pentru salvarea vieţilor omeneşti, pentru limitarea cît mai mult posibilă a efectelor destructive ale inundaţiilor , cetăţenii Bucureştiului au răspuns ca un singur om, prin fapte şi numeroase iniţiative, eforturilor de sprijinire a judeţelor calamitate, de apărare a celor loviţi sau ameninţaţi de cumplita dezlănţuire a naturii. Toţi cei ce muncesc în întreprinderile şi instituţiile bucureştene au desfăşurat o activitate fără răgaz, şi-au concentrat şi mai mult forţele în ve-derea realizării unor importante producţii suplimentare, care să contribuie la compensarea imenselor pagube produse, la realizarea planului producţiei industriale pe acest an, însufleţiţi de puternice sentimente de dragoste faţă de patria încercată, faţă de viitorul ei socialist, muncitorii, inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene — analizînd posibilităţile din unităţile în care muncesc — se angajează să realizeze în plus faţă de angajamentele iniţiale o producţie marfă mai mare de 362 milioane lei, să depăşească planul la export cu încă 37 milioane lei, să reducă cheltuielile de producţie cu încă 29 milioane lei şi să obţină o creştere suplimentară a beneficiilor cu 47 milioane lei. Astfel, pe întregul an vom obţine peste prevederile planului o producţie marfă de 862 milioane lei, vom livra la export mărfuri în valoare de 117 milioane lei, vom realiza economii în valoare de 129 milioane lei şi beneficii ce vor însuma 157 milioane lei, încadraţi cu deplină dăruire şi energie in acţiunile de ajutorare a zonelor sinistrate, lucrătorii din întreprinderile producătoare de materiale de construcţii aparţinând Consiliului popular municipal şi din alte unităţi vor produce suplimentar 50 milioane de cărămizi, 20 000 cahle teracotă, 6 000 mc produse din beton celular autoclavizat, 3 000 mp uşi şi ferestre, 50 tone tuburi gresie şi altele. Stăpîniţi de simţămintele de nobilă solidaritate cu cei sinistraţi, bucureştenii au subscris o parte din salariu la fondul de ajutorare, fapt ce va permite ca pină la sfîrşitul anului să se realizeze din aceste contribuţii un fond de peste 300 milioane lei. Pentru a participa nemijlocit la înlăturarea consecinţelor grave ale inundaţiilor, un important număr de întreprinderi bucureştene au trimis în regiunile calamitate aparatură tehni (Continuare în pag. 4-a)