Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)
1971-06-01 / nr. 7320
Pagina a 2-a Neîntreruptul Şi, totuşi, prea multe obstacole pe itinerarul idee-prototip! Un adevărat paradox : propunerile îndrăzneţe au de străbătut, pînă la finalizare, în unele cazuri, un drum spinos şi de durată. După unii, acesta e un fenomen firesc. Lucrurile nu stau însă tocmai aşa. Noutăţile produc schimbări fundamentale în practica de zi cu zi, adevărate revoluţii în organizarea întregii activităţi pe baze solid argumentate, ceea ce im MUNKA Mării 1 iunie 1971 PAŞII ENERGICI AI INOVATORILOR ENERGETICIENI Fără să intrăm în amănunte, reamintim un adevăr atestat de practică : în epoca noastră dinamica dezvoltării economice, a civilizaţiei în general, este necondiţionat legată de electrificare. Energia electrică şi termică reprezintă infuzii de vitalitate în procesele productive, lumină, putere şi confort în viaţa oamenilor. Tocmai de aceea, IN POLITICA SA ECONOMICĂ, PARTIDUL A RIDICAT LA RANG DE PRINCIPIU DEZVOLTAREA BAZEI ENERGETICE A ŢĂRII, VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE LA INDICI SUPERIORI, astfel încît cerinţele amplei dezvoltări a bazei tehnico-materiale a socialismului să fie integral satisfăcute. In activitatea cotidiană de soluţionare a problemelor complexe pe care le ridică construcţia unor obiective energetice unice în ţara noastră, a magistralelor aeriene de înaltă şi foarte înaltă tensiune, în condiţii deosebite de relief şi sol, a montării de utilaje cu gabarit depăşit, cu greutăţi foarte mari, ca cele de la palatele luminii de la Porţile de Fier, Argeş, Lotru, Craiova, Mintia, energeticienii au fost solicitaţi din plin pentru găsirea celor mai adecvate modalităţi. Inteligenţa tehnică a fost nevoită să se afirme. Şi într-adevăr, faptele confirmă că energeticienii au găsit de fiecare dată rezolvările cele mai potrivite, INVENTATORII ŞI INOVATORII FIIND PROMOTORI AI INTRODUCERII ŞI APLICĂRII METODELOR AVANSATE, AI SOLUŢIILOR INEDITE, ÎMPOTRIVA RUTINEI ŞI EMPIRISMULUI. în această privinţă este suficient să amintim invenţia „CRICURI HIDRAULICE PENTRU MANEVRAREA PLATFORMELOR PLUTITOARE AUTORIDICĂTOARE PENTRU DEROCARI SUB APA“ — autor, ing. TRAIAN GALL, de la I.C.H. Bucureşti — care se aplică la lucrările SISTEMULUI HIDROENERGETIC ŞI DE NAVIGAŢIE PORŢILE DE FIER ŞI CARE A ADUS ECONOMII CE DEPĂŞESC 4 MILIOANE LEI. In centrul atenţiei promotorilor nouluieficienţa economică In general, în domeniul energiei electrice ca şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale se constată o scădere a numărului de propuneri şi mai ales a inovaţiilor acceptate şi aplicate, faţă de 1967, în timp ce eficienţa medie pe inovaţie a crescut. Explicaţia, după cum am avut prilejul să ne convingem din discuţiile purtate cu numeroşi specialişti, cadre tehnice şi economice, inovatori — cu ocazia recentului schimb de experienţă organizat la Piteşti de M.E.E. şi Comitetul Uniunii sindicatelor din ramura mine şi energie electrică — rezidă, pe de o parte, în gradul de complexitate tot mai înalt al maşinilor, instalaţiilor şi mecanismelor din dotaţia noilor unităţi productive, ca şi a celor vechi, care continuu au fost perfecţionate şi modernizate, iar pe de altă parte, exigenţelor sporite în ceea ce priveşte judecarea soluţiilor tehnice preconizate de inovatori. Aşa, de pildă, dacă în 1966 eficienţa pe inovaţie era, in medie, de 3 790 lei, în anul 1970 ea s-a ridicat la peste 77 000 lei. Merită a fi evidenţiat faptul că în anul trecut, economiile rezultate din aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor s-au ridicat la valoarea de 68,5 milioane lei, iar pe întregul cincinal 1966—1970 la 153 milioane Iei. In primele patru luni din acest an au fost aplicate 314 inovaţii cu o eficienţă economică antecalculată de 14,5 milioane lei. Astăzi, în sectorul energetic, la o mie de salariaţi sunt 15,3 inovatori, cifră care situează această ramură peste nivelul mediu pe ţară. Rezultă, deci, că efortul de creaţie a fost polarizat spre rezolvarea problemelor capitale şi de mare stringenţă ale întreprinderilor. In această privinţă cercurile inovatorilor, comisiile inginerilor şi tehnicienilor şi comisiile economice au avut şi au un cuvînt greu de spus. Prin intermediul lor, comitetele sindicatelor au acţionat folosind o gamă variată de mijloace pentru mobilizarea întregii mase de salariaţi în scopul ridicării întregii activităţi economice la nivelul cotelor actualului cincinal. Eficiente s-au dovedit a fi schimburile de experienţă, demonstraţiile practice şi acordarea de asistenţă tehnică la nivelul cel mai înalt Evident, dezvoltarea în ritmuri înalte a ştiinţei şi tehnicii implică cunoştinţe pe măsura noilor cuceriri. A le cunoaşte, a le stăpîni şi a le aplica la condiţiile specifice din fiecare unitate productivă în parte incumbă participarea unor largi colective, cu specialităţi variate şi oameni cu temeinică pregătire profesională. In acest context se circumscrie constituirea de colective, promovarea lor în toate unităţile cu profil similar. Aşa este cazul la I.R.E.-Bucureşti, întreprinderea de electrocentrale-Craiova, I.R.E. Ploieşti şi altele, unde înfiinţarea unor asemenea colective şi folosirea lor judicioasă a avut ca rezultat rezolvarea cu operativitate a unor importante probleme a căror clarificare nu suferea amînări, pune schimbarea conceptului şi a metodelor practice de lucru la anumite faze şi operaţiuni şi chiar a întregului proces tehnologic. Nu puţine au fost cazurile cînd idei cu largi reverberaţii economice şi sociale au stat închise în sertare luni şi chiar ani, unele dintre ele rămînînd pentru totdeauna în sfera teoriei pure. La Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice şi I.S.P.E. există propuneri valoroase care îşi aşteaptă cam de mult „verdictul“ specialiştilor. Şi pentru a susţine cele relatate menţionăm faptul că aici au fost primite, printre altele, propuneri de la energeticienii de pe Lotru, Porţile de Fier, Mintia, Rogojelu şi altele, care datorită unei optici deformate — în sensul că avizul de acceptare a unei inovaţii presupune verificări practice îndelungate — au dispărut cu încetul din vederile specialiştilor, fiind acoperite de colbul nepăsării. Producerea unui reviriment în modul de a privi promovarea noului este necondiţionat legată de desfăşurarea unei susţinute munci politico-educative, în sensul de a face pe fiecare să înţeleagă responsabilitatea ce-i revine în facilitarea introducerii şi răspîndirii metodelor şi procedeelor moderne de lucru, ideilor novatoare. Militînd consecvent în această direcţie, organele şi organizaţiile noastre sindicale au datoria statutară — ca reprezentante ale salariaţilor, în dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de producători , să desfăşoare pe un front larg, la toate nivelele, acţiuni eficiente folosind în acest sens bogatul arsenal de posibilităţi, căi şi mijloace de care dispun. Dar, pe fluxul materializării unei idei, avizarea, respectiv, acceptarea nu reprezintă decît impulsul iniţial. De aici şi pînă la realizarea prototipului şi apoi a producţiei de serie, inovatorul întîmpină încă obstacole, nu uşor de trecut. Majoritatea celor cu care am purtat discuţii reliefau influenţa nefavorabilă exercitată asupra psihologiei inovatorului de asemenea practici. Ca o soluţie menită să înlăture greutăţile semnalate s-a preconizat, şi noi ne raliem unei asemenea păreri, ca atelierele mecanice de pe lingă marile unităţi energetice să fie profilate pe execuţia şi experimentarea prototipurilor. Pentru că aşa după cum este bine cunoscut, acestea dispun de maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate, de personal bine pregătit profesional, condiţii indispensabile pentru finalizarea la scară 1/1 a proiectelor reprezentînd gîndirea unor oameni despre perfecţionarea tehnicii şi tehnologiilor actuale. Cu atît mai mult cu cit statistica etalează rezerve potenţiale, maşinile şi utilajele din dotaţia atelierelor întreprinderilor energetice, nefiind folosite la întreaga capacitate. O pîrghie importantă in promovarea progresului tehnic Ca orice activitate al cărei scop final este sporirea eficienţei muncii, creaţia tehnică de masă urmăreşte soluţionarea unor probleme majore izvorîte din procesul de producţie. Apărută în anii construcţiei socialiste, ca rezultat al condiţiilor optime create de partid şi a atitudinii noi faţă de muncă şi de bunurile obşteşti, şi în unităţile Ministerului Energiei Electrice mişcarea inovatorilor s-a dovedit o pîrghie importantă de promovare a progresului tehnic. Astfel, au fost perfecţionate utilajele existente, create maşini şi instalaţii noi, modernizate tehnologiile. Inovaţiile cu largă arie de aplicabilitate pe care le prezentăm sunt concludente în această privinţă. Dar această pârghie nu a fost folosită întotdeauna pentru a se ridica şi activitatea inovatorilor pe trepte superioare. Investigaţia noastră a scos la iveală şi unele deficienţe. De pildă, din planurile tematice elaborate de minister n-au fost soluţionate decît 20 la sută din prevederi. Cauza? Numeroşi interlocutori o atribuie insuficientei fundamentări a acestora, stabilirii unor teme, care nu în toate cazurile corespund necesităţilor stringente ale ramurii în general, ale unităţilor de producţie în special. De aceea se opina pentru găsirea unei noi modalităţi de stabilire a problemelor şi de elaborare a planurilor, întreprinderile fiind solicitate să participe efectiv la definitivarea lor. In acest mod s-ar evita actuala stare de lucruri, cînd în timp ce temele din planul ministerului si al centralelor industriale stau nerezolvate, cabinetele tehnice sînt asaltate cu numeroase propuneri a căror soluţionare este reclamată de sarcinile cotidiene. Totodată ar fi înlăturată anomalia semnalată de mai mulţi responsabili cu invenţiile şi inovaţiile, ca şi de preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, cu privire la acordarea de premii suplimentare celor care rezolvă probleme din planul tematic, deşi unele inovaţii — care nu figurează în plan — au necesitat mai multă investiţie de inteligenţă, timp afectat căutărilor şi încercărilor laborioase, şi prezintă avantaje tehnico-economice net superioare. Actualul cincinal pune în faţa energeticienilor sarcini deosebit de mobilizatoare, atît în ceea ce priveşte creşterea producţiei de energie electrică şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor cit şi în reducerea consumului specific de combustibil pe kilowatteră. Elaborarea unor planuri tematice judicioase menite să canalizeze efortul creator spre găsirea de modalităţi inedite şi de mare eficacitate este o cerinţă a cărei înfăptuire se impune cu operativitate, orice întârziere avînd repercusiuni dintre cele mai nefavorabile. In acest context considerăm, că centralele industriale, trusturile şi grupurile de construcţii-montaj, direcţiile de resort din minister, in colaborare cu Uniunea sindicatelor pe ramură, vor trebui să revadă actualele planuri tematice, să consulte în mod organizat colectivele din întreprinderi şi să le întregească cu propunerile valoroase ce vor rezulta din această acţiune. Dintre direcţiile principate care s-au conturat pentru această etapă, amintim : • găsirea unor surse noi de energie (plecînd de la faptul că necesităţile economiei naţionale privind asigurarea cu energie electrică, căldură şi alte forme de energie cresc continuu, în timp ce resursele clasice cunoscute sunt limitate) ; • economisirea combustibililor şi a energiei produsă cu instalaţiile existente ; • crearea de noi dispozitive şi utilaje cu caracteristici tehnice superioare ; • îmbunătăţirea tehnologiilor de lucru şi scăderea preţului de cost (cum ar fi de exemplu problema transportului cărbunilor) ; • creşterea siguranţei In funcţionare a instalaţiilor şi agregatelor ; • mărirea siguranţei in alimentarea cu energie electrică a consumatorilor (cira 70 la sută din întreruperi se datoresc defectării utilajelor, instalaţiilor şi calităţii slabe a materialelor) ; • reducerea costului investiţiilor ; • ridicarea gradului de securitate şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. „SINDICATELE TREBUIE SA SE OCUPE ÎNDEAPROAPE DE PARTICIPAREA INTELECTUALITĂŢII LA SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR LEGATE DE PROMOVAREA PROGRESULUI TEHNIC, EXTINDEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE MODERNE, DEZVOLTAREA ACŢIUNII DE AUTOUTILARE, MECANIZAReA LUCRĂRILOR GRELE Şi CU VOLUM MARE DE MUNCĂ, DEZVOLTAREA MIŞCĂRII DE INVENŢII Şi INOVAŢII". (Din Rezoluţia Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România) Platforma plutitoare autoridicătoare pentru derocări sub apă, de la Porţile de Fier Generalizarea - coordonata majoră a eficienţei inovaţiilor Investigaţiile noastre au evidenţiat pregnant faptul că deşi unele invenţii şi inovaţii se pretează la generalizare ele nu depăşesc perimetrul întreprinderii sau instituţiei unde au fost realizate. Pe minister, procentul inovaţiilor trimise spre a fi generalizate la mai multe întreprinderi nu depăşeşte 8 la sută din propunerile acceptate pentru aplicare. La această situaţie s-a ajuns, — după cum ne-au informat mai mulţi responsabili cu invenţiile şi inovaţiile, ca şi activişti sindicali — datorită deficienţelor actualei legislaţii, care nu prevede stimularea celor ce generalizează inovaţii, dar mai ales, insuficientei preocupări a cabinetelor tehnice, a comitetelor de direcţie, a tuturor factorilor de care depinde introducerea tehnicii noi, a celor mai recente cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Se simte imperios nevoia schimbării mentalităţii unor oameni care privesc activitatea de invenţii şi inovaţii ca o problemă secundară ce trebuie să se desfăşoare în afara orelor de program şi de către „oamenii care nu ar avea altceva mai bun de făcut“. Organele şi organizaţiile sindicale trebuie să facă totul pentru a determina conducerile tehnicoadministrative, acolo unde este cazul, să privească creaţia tehnică de masă, aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor ca sarcină intrinsecă a procesului de producţie, respectiv ca un important factor de creştere a productivităţii muncii. Pagină realizată de POMPILIU IANCULESCU, DUMITRU BURCEA Problemele privind creaţia tehnică de masă din întreprinderile energiei electrice au făcut obiectul unui util schimb de experienţă pe ţară, organizat la Piteşti de Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile miniere şi energiei electrice şi de Ministerul Energiei Electrice, la care au participat cadre tehnice cu munci de răspundere pe linie de inovaţii, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, inovatori, specialişti de la Institutul de cercetări, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Camera de Comerţ. MĂSURILE STABILITE CU ACEST PRILEJ, VIZEAZĂ DINAMIZAREA ACTIVITĂŢII NOVATOARE, ORIENTAREA EI SPRE PROBLEMELE CHEIE DIN ACTUALA ETAPĂ, ATRAGEREA UNUI MAI MARE NUMĂR DE MUNCITORI, MAIŞTRI ŞI INGINERI ÎN PERFECŢIONAREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR, A PROCESELOR TEHNOLOGICE ÎN GENERAL, ASTFEL ÎNCÂT LA ACEASTĂ MIȘCARE SA FIE ASIGURATĂ PARTICIPAREA PLENARĂ A MASELOR DE SALARIAȚI.