Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)

1971-06-01 / nr. 7320

Pagina a 2-a Neîntreruptul Şi, totuşi, prea multe obstacole pe itinerarul idee-prototip! Un adevărat paradox : propunerile în­drăzneţe au de străbătut, pînă la finali­zare, în unele cazuri, un drum spinos şi de durată. După unii, acesta e un feno­men firesc. Lucrurile nu stau însă tocmai aşa. Noutăţile produc schimbări funda­mentale în practica de zi cu zi, adevărate revoluţii în organizarea întregii activităţi pe baze solid argumentate, ceea ce im­ MUNKA Mării 1 iunie 1971 PAŞII ENERGICI AI INOVATORILOR ENERGETICIENI Fără să intrăm în amănunte, reamintim un adevăr atestat de practică : în epoca noastră dinamica dezvoltării economice, a civilizaţiei în general, este necondiţionat legată de electrificare. Energia electrică şi termică repre­zintă infuzii de vitalitate în procesele productive, lumină, putere şi confort în viaţa oamenilor. Tocmai de aceea, IN POLITICA SA ECONOMICĂ, PARTIDUL A RIDI­CAT LA RANG DE PRINCIPIU DEZVOLTAREA BAZEI ENERGETICE A ŢĂRII, VALORIFICAREA RESURSE­LOR NATURALE LA INDICI SUPERIORI, astfel încît cerinţele amplei dezvoltări a bazei tehnico-materiale a socialismului să fie integral satisfăcute. In activitatea cotidiană de soluţionare a problemelor complexe pe care le ridică construcţia unor obiective ener­getice unice în ţara noastră, a magistralelor aeriene de înaltă şi foarte înaltă tensiune, în condiţii deosebite de relief şi sol, a montării de utilaje cu gabarit depăşit, cu greu­tăţi foarte mari, ca cele de la palatele luminii de la Porţile de Fier, Argeş, Lotru, Craiova, Mintia, energeti­­cienii au fost solicitaţi din plin pentru găsirea celor mai adec­vate modalităţi. Inteligenţa tehnică a fost nevoită să se afir­me. Şi într-adevăr, faptele confirmă că energeticienii au găsit de fiecare dată rezolvările cele mai potrivite, INVENTA­TORII ŞI INOVATORII FIIND PROMOTORI AI INTRO­DUCERII ŞI APLICĂRII METODELOR AVANSATE, AI SOLUŢIILOR INEDITE, ÎMPOTRIVA RUTINEI ŞI EMPIRISMULUI. în această privinţă este suficient să amintim invenţia „CRICURI HIDRAULICE PENTRU MANEVRAREA PLATFORMELOR PLUTITOARE AUTORIDICĂTOARE PENTRU DEROCARI SUB APA“ — autor, ing. TRAIAN GALL, de la I.C.H. Bucureşti — care se aplică la lucră­rile SISTEMULUI HIDROENERGETIC ŞI DE NAVIGA­ŢIE PORŢILE DE FIER ŞI CARE A ADUS ECONOMII CE DEPĂŞESC 4 MILIOANE LEI. In centrul atenţiei promotorilor noului­­eficienţa economică In general, în domeniul energiei elec­trice ca şi în celelalte ramuri ale eco­nomiei naţionale se constată o scădere a numărului de propuneri şi mai ales a inovaţiilor acceptate şi aplicate, faţă de 1967, în timp ce eficienţa medie pe ino­vaţie a crescut. Explicaţia, după cum am avut prilejul să ne convingem din dis­cuţiile purtate cu numeroşi specialişti, cadre tehnice şi economice, inovatori — cu ocazia recentului schimb de experien­ţă organizat la Piteşti de M.E.E. şi Co­mitetul Uniunii sindicatelor din ramura mine şi energie electrică — rezidă, pe de o parte, în gradul de complexitate tot mai înalt al maşinilor, instalaţiilor şi meca­nismelor din dotaţia noilor unităţi pro­ductive, ca şi a celor vechi, care conti­nuu au fost perfecţionate şi modernizate, iar pe de altă parte, exigenţelor sporite în ceea ce priveşte judecarea soluţiilor teh­nice preconizate de inovatori. Aşa, de pildă, dacă în 1966 eficienţa pe inovaţie era, in medie, de 3 790 lei, în anul 1970 ea s-a ridicat la peste 77 000 lei. Merită a fi evidenţiat faptul că în anul trecut, eco­nomiile rezultate din aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor s-au ridicat la valoarea de 68,5 milioane lei, iar pe întregul cincinal 1966—1970 la 153 milioane Iei. In primele patru luni din acest an au fost aplicate 314 inovaţii cu o eficienţă economică an­­tecalculată de 14,5 milioane lei. Astăzi, în sectorul energetic, la o mie de sala­riaţi sunt 15,3 inovatori, cifră care situ­ează această ramură peste nivelul me­diu pe ţară. Rezultă, deci, că efortul de creaţie a fost polarizat spre rezolvarea problemelor capitale şi de mare stringenţă ale între­prinderilor. In această privinţă cercurile inovatorilor, comisiile inginerilor şi teh­nicienilor şi comisiile economice au avut şi au un cuvînt greu de spus. Prin inter­mediul lor, comitetele sindicatelor au ac­ţionat folosind o gamă variată de mij­loace pentru mobilizarea întregii mase de salariaţi în scopul ridicării întregii activităţi economice la nivelul cotelor actualului cincinal. Eficiente s-au dove­dit a fi schimburile de experienţă, de­monstraţiile practice şi acordarea de a­­sistenţă tehnică la nivelul cel mai înalt Evident, dezvoltarea în ritmuri înalte a ştiinţei şi tehnicii implică cunoştinţe pe măsura noilor cuceriri. A le cunoaşte, a le stăpîni şi a le aplica la condiţiile spe­cifice din fiecare unitate productivă în parte incumbă participarea unor largi co­lective, cu specialităţi variate şi oameni cu temeinică pregătire profesională. In acest context se circumscrie constituirea de colective, promovarea lor în toate uni­tăţile cu profil similar. Aşa este cazul la I.R.E.-Bucureşti, întreprinderea de electrocentrale-Craiova, I.R.E. Ploieşti şi altele, unde înfiinţarea unor asemenea co­lective şi folosirea lor judicioasă a avut ca rezultat rezolvarea cu operativitate a unor importante probleme a căror clari­ficare nu suferea amînări, pune schimbarea conceptului şi a meto­delor practice de lucru la anumite faze şi operaţiuni şi chiar a întregului proces tehnologic. Nu puţine au fost cazurile cînd idei cu largi reverberaţii economice şi sociale au stat închise în sertare luni şi chiar ani, unele dintre ele rămînînd pentru totdeauna în sfera teoriei pure. La Institutul de studii şi proiectări hidro­energetice şi I.S.P.E. există propuneri va­loroase care îşi aşteaptă cam de mult „verdictul“ specialiştilor. Şi pentru a sus­ţine cele relatate menţionăm faptul că aici au fost primite, printre altele, propu­neri de la energeticienii de pe Lotru, Porţile de Fier, Mintia, Rogojelu şi altele, care datorită unei optici deformate — în sensul că avizul de acceptare a unei ino­vaţii presupune verificări practice înde­lungate — au dispărut cu încetul din ve­derile specialiştilor, fiind acoperite de colbul nepăsării. Producerea unui reviriment în modul de a privi promovarea noului este necon­diţionat legată de desfăşurarea unei sus­ţinute munci politico-educative, în sensul de a face pe fiecare să înţeleagă respon­sabilitatea ce-i revine în facilitarea in­troducerii şi răspîndirii metodelor şi pro­cedeelor moderne de lucru, ideilor nova­toare. Militînd consecvent în această di­recţie, organele şi organizaţiile noastre sindicale au datoria statutară — ca repre­zentante ale salariaţilor, în dubla lor ca­litate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de producători , să desfă­şoare pe un front larg, la toate nivelele, acţiuni eficiente folosind în acest sens bogatul arsenal de posibilităţi, căi şi mijloace de care dispun. Dar, pe fluxul materializării unei idei, avizarea, respectiv, acceptarea nu repre­zintă decît impulsul iniţial. De aici şi pînă la realizarea prototipului şi apoi a producţiei de serie, inovatorul întîmpină încă obstacole, nu uşor de trecut. Majori­tatea celor cu care am purtat discuţii re­liefau influenţa nefavorabilă exercitată asupra psihologiei inovatorului de ase­menea practici. Ca o soluţie menită să în­lăture greutăţile semnalate s-a preconi­zat, şi noi ne raliem unei asemenea pă­reri, ca atelierele mecanice de pe lingă marile unităţi energetice să fie profilate pe execuţia şi experimentarea prototi­purilor. Pentru că aşa după cum este bine cunoscut, acestea dispun de maşini şi uti­laje de înaltă tehnicitate, de personal bine pregătit profesional, condiţii indispensa­bile pentru finalizarea la scară 1/1 a pro­iectelor reprezentînd gîndirea unor oa­meni despre perfecţionarea tehnicii şi tehnologiilor actuale. Cu atît mai mult cu cit statistica etalează rezerve potenţiale, maşinile şi utilajele din dotaţia atelierelor întreprin­derilor energetice, nefiind folosite la în­treaga capacitate. O pîrghie importantă in promovarea progresului tehnic Ca orice activitate al cărei scop fi­nal este sporirea eficienţei muncii, crea­ţia tehnică de masă urmăreşte soluţio­narea unor probleme majore izvorîte din procesul de producţie. Apărută în anii construcţiei socialiste, ca rezultat al con­diţiilor optime create de partid şi a ati­tudinii noi faţă de muncă şi de bunurile obşteşti, şi în unităţile Ministerului Ener­giei Electrice mişcarea inovatorilor s-a dovedit o pîrghie importantă de promo­vare a progresului tehnic. Astfel, au fost perfecţionate utilajele existente, create maşini şi instalaţii noi, modernizate teh­nologiile. Inovaţiile cu largă arie de a­­plicabilitate pe care le prezentăm sunt concludente în această privinţă. Dar a­­ceastă pârghie nu a fost folosită întot­deauna pentru a se ridica şi activitatea inovatorilor pe trepte superioare. Inves­tigaţia noastră a scos la iveală şi unele deficienţe. De pildă, din planurile te­matice elaborate de minister n-au fost so­luţionate decît 20 la sută din prevederi. Cauza? Numeroşi interlocutori o atribuie insuficientei fundamentări a acestora, sta­bilirii unor teme, care nu în toate cazurile corespund necesităţilor stringente ale ra­murii în general, ale unităţilor de pro­ducţie în special. De aceea se opina pen­tru găsirea unei noi modalităţi de stabi­lire a problemelor şi de elaborare a pla­nurilor, întreprinderile fiind solicitate să participe efectiv la definitivarea lor. In acest mod s-ar evita actuala stare de lu­cruri, cînd în timp ce temele din planul ministerului si al centralelor industriale stau nerezolvate, cabinetele tehnice sînt asaltate cu numeroase propuneri a căror soluţionare este reclamată de sarcinile cotidiene. Totodată ar fi înlăturată ano­malia semnalată de mai mulţi respon­sabili cu invenţiile şi inovaţiile, ca şi de preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, cu privire la acordarea de premii suplimen­tare celor care rezolvă probleme din pla­nul tematic, deşi unele inovaţii — care nu figurează în plan — au necesitat mai multă investiţie de inteligenţă, timp afectat căutărilor şi încercărilor labo­rioase, şi prezintă avantaje tehnico-eco­­nomice net superioare. Actualul cincinal pune în faţa ener­­geticienilor sarcini deosebit de mobili­zatoare, atît în ceea ce priveşte creşte­rea producţiei de energie electrică şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor cit şi în reducerea consumului specific de combustibil pe kilowatteră. Elaborarea unor planuri tematice judicioase menite să canalizeze efortul creator spre găsi­rea de modalităţi inedite şi de mare e­­ficacitate este o cerinţă a cărei înfăptuire se impune cu operativitate, orice întâr­ziere avînd repercusiuni dintre cele mai nefavorabile. In acest context conside­răm, că centralele industriale, trusturile şi grupurile de construcţii-montaj, direc­ţiile de resort din minister, in colaborare cu Uniunea sindicatelor pe ramură, vor trebui să revadă actualele planuri tema­tice, să consulte în mod organizat colec­tivele din întreprinderi şi să le între­gească cu propunerile valoroase ce vor re­zulta din această acţiune. Dintre direcţiile principate care s-au conturat pentru această etapă, amintim : • găsirea unor surse noi de ener­gie (plecînd de la faptul că necesi­tăţile economiei naţionale privind asigurarea cu energie electrică, căl­dură şi alte forme de energie cresc continuu, în timp ce resursele cla­sice cunoscute sunt limitate) ; • economisirea combustibililor şi a energiei produsă cu instalaţiile existente ; • crearea de noi dispozitive şi uti­laje cu caracteristici tehnice supe­rioare ; • îmbunătăţirea tehnologiilor de lucru şi scăderea preţului de cost (cum ar fi de exemplu problema transportului cărbunilor) ; • creşterea siguranţei In funcţio­nare a instalaţiilor şi agregatelor ; • mărirea siguranţei in alimenta­rea cu energie electrică a consumato­rilor (cira 70 la sută din întreruperi se datoresc defectării utilajelor, in­stalaţiilor şi calităţii slabe a materia­lelor) ; • reducerea costului investiţiilor ; • ridicarea gradului de securitate şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. „SINDICATELE TREBUIE SA SE OCUPE ÎNDEAPROAPE DE PARTICIPAREA INTE­LECTUALITĂŢII LA SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR LEGATE DE PROMOVAREA PRO­GRESULUI TEHNIC, EXTINDEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE MODERNE, DEZVOL­TAREA ACŢIUNII DE AUTOUTILARE, MECANIZAReA LUCRĂRILOR GRELE Şi CU VOLUM MARE DE MUNCĂ, DEZVOLTAREA MIŞCĂRII DE INVENŢII Şi INOVAŢII". (Din Rezoluţia Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România) Platforma plutitoare autoridicătoare pentru derocări sub apă, de la Porţile de Fier Generalizarea - coordonata majoră a eficienţei inovaţiilor Investigaţiile noastre au evidenţiat pregnant faptul că deşi unele invenţii şi inovaţii se pretează la generalizare ele nu depăşesc perimetrul întreprinderii sau instituţiei unde au fost realizate. Pe mi­nister, procentul inovaţiilor trimise spre a fi generalizate la mai multe între­prinderi nu depăşeşte 8 la sută din pro­punerile acceptate pentru aplicare. La această situaţie s-a ajuns, — după cum ne-au informat mai mulţi responsabili cu invenţiile şi inovaţiile, ca şi activişti sindicali — datorită deficienţelor actua­lei legislaţii, care nu prevede stimu­larea celor ce generalizează inovaţii, dar mai ales, insuficientei preocupări a cabi­netelor tehnice, a comitetelor de direc­ţie, a tuturor factorilor de care depinde introducerea tehnicii noi, a celor mai re­cente cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Se simte imperios nevoia schimbării men­talităţii unor oameni care privesc acti­vitatea de invenţii şi inovaţii ca o pro­blemă secundară ce trebuie să se desfă­şoare în afara orelor de program şi de către „oamenii care nu ar avea altceva mai bun de făcut“. Organele şi organi­zaţiile sindicale trebuie să facă totul pentru a determina conducerile tehnico­­administrative, acolo unde este cazul, să privească creaţia tehnică de masă, apli­carea invenţiilor şi inovaţiilor ca sarcină intrinsecă a procesului de producţie, respectiv ca un important factor de creş­tere a productivităţii muncii. Pagină realizată de POMPILIU IANCULESCU, DUMITRU BURCEA Problemele privind creaţia tehnică de masă din în­treprinderile energiei electrice au făcut obiectul unui util schimb de experienţă pe ţară, organizat la Piteşti de Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile miniere şi energiei electrice şi de Ministerul Ener­giei Electrice, la care au participat cadre tehnice cu munci de răspundere pe linie de inovaţii, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, inovatori, specialişti de la Institu­tul de cercetări, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Camera de Comerţ. MĂSURILE STABILITE CU ACEST PRILEJ, VIZEAZĂ DINAMIZAREA ACTIVITĂŢII NOVATOARE, ORIENTAREA EI SPRE PROBLEMELE CHEIE DIN ACTUALA ETAPĂ, ATRAGEREA UNUI MAI MARE NUMĂR DE MUNCITORI, MAIŞTRI ŞI INGINERI ÎN PERFECŢIONAREA MAŞINILOR ŞI UTI­LAJELOR, A PROCESELOR TEHNOLOGICE ÎN GENE­RAL, ASTFEL ÎNCÂT LA ACEASTĂ MIȘCARE SA FIE ASIGURATĂ PARTICIPAREA PLENARĂ A MASELOR DE SALARIAȚI.

Next