Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)

1971-09-16 / nr. 7413

Pagina a 2-a . . .... .... .. / JUDEŢENE ALE SINDICATELOR PLENARE ALE CONSILIILOR în aceste zile se desfăşoară plenarele lărgite ale consiliilor judeţene ale sindicatelor. într-un spirit de înaltă responsabilitate şi exigenţă comunistă ele dezbat problemele activităţii ideologice, politice, profesionale, cultural-educative şi sportive de masă în lumina amplului program de acţiuni adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezentate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Asemenea plenare au avut loc pînă acum la Consiliile judeţene ale sindicatelor Braşov, Sibiu, Vaslui, Alba, Suceava, Botoşani, Constanţa, Tulcea, Vrancea, Brăila, Mureş. In cadrul dezbaterilor, participanţii şi-au exprimat adeziunea şi aprobarea deplină faţă de măsurile stabilite, a căror traducere în viaţă va accelera progresul societăţii noastre socialiste. Totodată, plenarele Consiliilor judeţene ale sindicatelor, prin examenul exigent făcut activităţii desfăşurate, prin spiritul critic şi autocritic în care s-a analizat munca fiecărui organ sindical, au constituit un prilej de reliefare a succeselor obţinute după Congresul sindicatelor, de depistare a noi căi şi forme de lucru cu oamenii muncii în stare să determine ridicarea întregii activităţi la nivelul exigenţelor actuale. In acest sens, au fost adoptate planuri corespunzătoare de măsuri ce vor determina o mai eficientă folosire a mijloacelor cultural-educative de masă de care dispun sindicatele pentru formarea şi afirmarea omului nou, multilateral dezvoltat, al societăţii noastre. Activitatea politică ţi cultural-educativă in sprijinul îndeplinirii exemplare a sarcinilor economice Sinteză a amplelor dezbateri care au avut loc in adunările celor peste 4 800 de grupe sindicale din întreprinderile şi instituţiile judeţului, plenara Consiliului judeţean al sindicatelor Braşov, consacrată analizării activităţii organelor şi organizaţiilor sindicale în domeniul muncii politico-ideologice şi cultural-educative şi stabilirii măsurilor pentru îmbunătăţirea acestei activităţi în spiritul programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. la propunerea secretarului general al partidului, şi-a desfăşurat lucrările, luni 13 septembrie, în prezenţa unui mare număr de reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, ai unor instituţii judeţene de cultură, cadre universitare, ingineri şi tehnicieni din întreprinderi, numeroşi invitaţi. La lucrările plenarei au participat tovarăşul Pavel Ştefan, membru al C.C. al P.C.R., secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, şi tovarăşul Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Referatul prezentat plenarei de tovarăşul Ioan Marcuş, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor—Braşov, precum şi participanţii la dezbateri au scos în evidenţă, în primul rînd, satisfacţia cu care sindicatele, miile de oameni ai muncii din acest pu- ternic centru industrial al ţarii, au întîmpinat măsurile de o excepţională însemnătate teoretică şi practică cuprinse în recentele documente de partid privind îmbunătăţirea substanţială a activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, . Plenara a analizat în spirit critic şi autocritic, cu exigenţă şi simţ de răspundere, activitatea complexă, multilaterală desfăşurată de sindicate in scopul formării şi dezvoltării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, evidenţiind experienţa valoroasă a multor organe şi organizaţii sindicale, subliniind în acelaşi timp faptul că activitatea p politică şi cultural-educativă nu s-a ridicat peste tot şi în suficientă măsură la nivelul exigenţelor actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre, socialiste. Atît referatul cit şi participanţii la climuţii au insistat în mod deosebit asupra felului în care ,organele şi organizaţiile sindicale din judeţ, militind pentru ridicarea calităţii întregii activităţi sindicale, în lumina sarcinilor încredinţate de partid şi concretizate în hotăririle Congresului U.G.S.R., au acordat o atenţie sporită orientării muncii politice şi cultural-educative în sprijinul îndeplinirii exemplare şi cu maximă eficienţă a obiectivelor economice. Oamenii muncii din întreprinderile judeţului Braşov, se precizează în referatul prezentat plenarei , în mod deosebit cei de la Uzinele de tractoare, Uzinele de autocamioane, de la ,,Rulmentul“, ..Hidromecanica“. U.P.R. C. Făgăraş, combinatele chimice din Făgăraş şi oraşul Victoria, Fabrica de stofe şi ,,Dezrobirea” din Braşov şi multe altele, au obţinut însemnate realizări în îndeplinirea planului de producţie şi a angajamentelor luate in întrecerea socialistă, in primele 8 luni ale acestui an. Planul de producţie a fost îndeplinit la toţi indicatorii, dindu-se peste plan 394 milioane lei la producţia globala şi 438 milioane la producţia marfa vindută şi încasată. Folosind cu pricepere şi consecvenţă diferitele metode şi mijloace ale muncii politice şi cultural-educative, organele şi organizaţiile sindicale s-au străduit sa contribuie în cit mai mare măsură la mobilizarea tuturor salariaţilor în vederea îndeplinirii şi depăşimi sarcinilor de producţie. ..O deosebită eficienţă practică — spunea, de pildă, tovarăşul Nichita Petrineak, membru în biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor—Braşov — au avut valoroasele iniţiative „Micronul, gramul şi secunda în slujba eficienţei economice“ şi „Controlul obştesc al calităţii produselor“, promovate de sindicatele de la uzinele ,,Rulmentul" şi respectiv Uzina de tractoare din Braşov, care au avut un larg ecou în rîndurile oamenilor muncii, dovedindu-se extrem de utile nu numai din punct de vedere al rezultatelor economice, cit mai ales in ce priveşte dezvoltarea conştiinţei oamenilor, a cultivării unei atitudini înaintate faţă de muncă şi a unui înalt simţ de răspundere faţă de calitatea produselor realizate. Din păcate, aceste importante iniţiative se aplică încă într-un număr restrîns de unităţi industriale, datorită în mare măsură faptului că Birourile executive ale organelor teritoriale ale sindicatelor n-au manifestat suficientă preocupare pentru popularizarea şi generalizarea lor“. Inginerul Vlad Barzacovski, de la uzinele de tractoare, a combătut — in cuvîntul său — insuficienta preocupare a sindicatului pentru mobilizarea cadrelor tehnicoinginereşti în vederea ridicării gradului de tehnicitate al procesului de fabricaţie a tractoarelor, prin perfecţionarea tehnologiilor de lucru, modernizarea maşinilor existente şi prin extinderea autoutilării. „Nu s-a înţeles îndeajuns faptul — spunea vorbitorul — că asemenea obiective nu au exclusiv un specific tehnic şi economic, ci au în ultimă instanţă un caracter politic, îndeplinirea lor vădind o dezvoltată conştiinţă socialistă, un interes activ faţă de progresul multilateral al industriei noastre socialiste“. Participanţii la dezbateri au relevat contribuţia sindicatelor la cultivarea unei atitudini înaintate faţă de muncă şi de avutul obştesc, la combaterea hotărîtă a manifestărilor de indisciplină, la nerespectarea normelor de convieţuire socială, a fenomenelor de parazitism şi căpătuială, demonstrînd eficienţa diferitelor metode şi mijloace folosite în acest scop. Tovarăşii Ioan Borbei, directorul clubului sindicatului de la Uzinele de autocamioane, Gavrilă Ielciu, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina „Hidromecanica", Ioan Florea, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor Făgăraş, şi alţi vorbitori, au subliniat eficienţa programelor operative şi combative prezentate de brigăzile artistice de agitaţie la locurile de muncă şi în sălile culturale din întreprinderi, efectul criticilor făcute prin intermediul gazetelor satirice, importanţa dezbaterilor organizate în grupele sindicale pe marginea cazurilor de indisciplină, chiul, sustrageri din avutul obştesc. Vorbitorii au făcut numeroase şi valoroase propuneri în scopul îmbunătăţirii activităţii politice şi culturaleducative a sindicatelor. De pildă, prof. dr. ing. Gherman Drăghici, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor Braşov, socotea necesar ca organul judeţean al sindicatelor să ia iniţiativa organizării unei expoziţii permanente cu principalele produse ale industriei braşovene, care ar stimula activ responsabilitatea partinică şi patriotică faţă de calitatea superioară a produselor româneşti. In acelaşi timp, să creeze condiţiile necesare înfiinţării unui „club al inginerilor şi tehnicienilor“ din oraş, care să ofere ambianţa proprie unui larg şi permanent schimb de opinii şi de experienţă în vederea cunoaşterii şi aplicării consecvente a celor mai noi cuceriri ale tehnicii contemporane. Luînd cuvîntul, tovarăşul Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., a reliefat faptul că aportul activităţii politice şi cultural-educative desfăşurate de sindicate, în scopul formării şi dezvoltării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, se reflectă nemijlocit în rezultatele economice obţinute de aceştia. In continuare, vorbitorul a îndemnat organele şi organizările sindicale ca, sub conducerea organizaţiilor de partid, să-şi intensifice eforturile, să-şi perfecţioneze în permanenţă metodele şi mijloacele, menite să contribuie la îndeplinirea sarcinilor prevăzute în măreţul program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Apreciind că dezbaterile plenarei au evidenţiat deplina adeziune a sindicatelor şi a tuturor oamenilor muncii din judeţ faţă de amplul program elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru educarea marxist-leninistă a întregului nostru popor, vorbitorul a subliniat combativitatea şi înaltul simţ de răspundere cu care toţi participanţii la dezbateri au analizat activitatea sindicatelor in domeniul muncii politice şi cultural-educative. Evidenţiind necesitatea ridicării calităţii întregii activităţi sindicale la nivelul erigenţelor etapei actuale, prin transpunerea in viaţă a sarcinilor încredinţate de partid sindicatelor, concretizate în hotăririle Congresului U.G.S.R., tovarăşul Pavel Ştefan a expus pe larg modalităţile prin care organele şi organizaţiile sindicale, însufleţite de ideile cuprinse în recentele documente de partid, pot contribui la intensificarea şi diversificarea activităţii politice şi cultural-educative, în scopul formării şi dezvoltării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, în vederea îndeplinirii exemplare a importantelor sarcini economice ale noului plan cincinal. Sindicatele din judeţ au dovedit că dispun de o bogată şi îndelungată experienţă şi, de aceea, ele sunt chemate să se manifeste cu mai multă autoritate în rezolvarea tuturor problemelor economice, sociale, culturale, sportive, existente în viaţa colectivelor de muncă din întreprinderi şi instituţii. Pentru aceasta, este necesar ca sindicatele să organizeze o consultare permanentă şi temeinică a oamenilor muncii, să desfăşoare o neîntreruptă muncă de la om la om, să mute centrul de greutate al activităţii lor în grupa sindicală, mediul cel mai prielnic unor dezbateri principiale, partinice, ale celor mai diverse probleme ale producţiei, ale vieţii de zi cu zi a oamenilor muncii,. . ale comportării lor în fabrică, în familie şi în societate. ★ Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, plenara a adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune printre altele : „Rezultatele obţinute pe primele 8 luni din acest an, materializate în realizarea planului de producţie la toţi indicatorii, sunt o dovadă fermă a hotăririi tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru de a îndeplini in mod exemplar sarcinile de plan şi angajamentele asumate in întrecerea socialistă. Examinind în spirit critic şi autocritic întreaga activitate politico-ideologică desfăşurată, organele şi organizaţiile sindicale din judeţul Braşov vor acţiona, sub conducerea organelor de partid, cu fermitate sporită, combativitate partinică, într-un spirit deschis şi novator, pentru eliminarea neajunsurilor şi promovarea în viaţa colectivelor de muncă din uzine, fabrici, şantiere, instituţii şi din agricultură, a tot ceea ce este înaintat, progresist, în vederea făuririi unui om nou, cu convingeri ideologice ferme, profund devotat societăţii noastre socialiste. LUCIA BOGDAN ILIE MIHALEA MUNKA * Ridicarea calitativă a întregii activităţi de educaţie comunistă a oamenilor muncii Zilele trecute, s-au desfăşurat lucrările plenarei Consiliului judeţean al sindicatelor Sibiu care a analizat sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor sindicale în domeniul politic, profesional, cultural-educativ şi sportiv, în lumina strălucitului program de educare marxist-leninistă elaborat de secretarul general al partidului. La lucrările plenarei au luat parte tovarășii Petre Despot, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., prim-adjunct al Consiliului pentru problemele economice şi pregătirii profesionale. Victor Mureşan, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al Partidului Comunist Roman, membrii consiliului şi ai comisiilor pe probleme, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor, directori de cluburi şi case de cultură ale sindicatelor, preşedinţi ai asociaţiilor sportive. Examinind în spirit critic şi autocritic întreaga activitate politico-educativă desfăşurată, referatul prezentat plenarei de tovarăşul Constantin Bota, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Sibiu, ca şi dezbaterile au relevat interesul şi profunda adeziune a tuturor organizaţiilor sindicale, a celor peste 145 000 de membri de sindicat din judeţul Sibiu, de a acţiona cu toată fermitatea pentru creşterea combativităţii şi intransigenţei faţă de lipsuri, pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului nostru. Lucrările plenarei au subliniat că activitatea politică, cultural-educativă şi sportivă desfăşurată de Consiliul judeţean al sindicatelor, consiliile municipale şi orăşeneşti, de toate comitetele sindicatelor, a fost in ultima vreme mai bine şi mai eficient orientată spre ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, a acţionat mai direct in sprijinirea realizării sarcinilor economice. Dovadă concludentă este faptul că oamenii muncii, români, germani, maghiari din întreprinderile şi unităţile economice ale judeţului, au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan şi angajamentele luate în întrecerea socialistă pe primele 8 luni ale anului. Dezbaterea largă, cu toţi oamenii muncii, a măsurilor ce se cer luate pentru ridicarea întregii activităţi politice, profesionale, culturaleducative şi sportive la nivelul noilor exigenţe — acţiune ce a cuprins fiecare grupă sindicală, de altfel locul central in care are loc afirmarea omului multilateral dezvoltat — a determinat o importantă cotitură în munca sindicatelor, a caselor de cultură, a cluburilor, a formaţiilor artistice de amatori. Astfel, Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş manifestă preocupări susţinute pentru cultivarea unui climat de emulaţie spirituală. Iniţiind acţiuni cu un înalt grad de atractivitate, a pus în evidenţă o serie de idei de imensă valoare pentru conştiinţa politică a oamenilor muncii. „Ne-am dat seama că angajarea plenară a oamenilor la rezolvarea problemelor de muncă şi de organizare a producţiei — afirma M. Tomuţă, activist al Casei de cultură — reclamă, ca accentul principal in desfăşurarea acţiunilor organizate de noi să cadă pe dezvoltarea conştiinţei socialiste a muncitorilor, inginerilor, maiştrilor, funcţionarilor, pe reliefarea prin mijloace concrete a dublei lor calităţi de proprietari şi producători, dar şi a responsabilităţilor deosebite ce le revin“. „Numai mobilizînd întregul potenţial politico-organizatoric de care dispunem vom putea adăuga un plus de eficienţă tuturor mijloacelor de influenţare politică şi de culturalizare a oamenilor muncii“ — subliniază in cuvintul său Toma Eugen, președintele Consiliului municipal al sindicatelor Sibiu. Pledînd pentru folosirea agitatorilor politici ca instrumente dinamice b. orientarea practicii de informare politică, vorbitorul a cerut ca pe viitor să nu mai existe nici o grupă sindicală care să nu organizeze măcar o informare politică lunar. Aceasta cu atit mai mult cu cit în munca sindicală a organizaţiilor din municipiul Sibiu au existat şi cazuri cînd luni de zile nu s-a ţinut nici o informare politică în cadrul grupelor sindicale, cum este cazul la întreprinderea „Record“ şi la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj. Alţi vorbitori, printre care Ion Macrea, responsabilul comisiei pentru activitate politică şi cultural-educativă de la U.P.A.S., Georgeta Kaufmann, preşedinta comitetului sindicatului de la fabrica „7 Noiembrie“ Sibiu, au arătat că nu este suficient ca salariaţii să fie deţinători ai unor cunoştinţe tehnice ci ai unor deprinderi de muncă. Sindicatele trebuie să facă totul ca ei să înţeleagă sensul social al muncii pe care o desfăşoară, să fie convinşi că bunul mers al întreprinderilor depinde de activitatea lor, de capacitatea de a organiza mai bine această activitate şi de a o integra efortului unanim al întregii acţiuni. In acest scop, se cere eliminarea din practica muncii de informare politică a conţinutului sărac în idei, tenta unilaterală şi superficială, caracterul festivist. Cu viu interes şi aprobare a fost ascultat cuvîntul tovarăşului Nicolae Găitan, primsecretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C. „Petrecerea instructivă şi recreativă a timpului liber, înarmarea tineretului cu ideologia şi liniile directoare ale politicii partidului nostru, trebuie să preocupe pe şeful de echipă, maistru, inginer şi director în aceeaşi măsură în care îi preocupă realizarea indicatorilor economici şi financiari din întreprinderi. Dar, în general, aceşti tovarăşi nu manifestă responsabilitate şi faţă de educarea şi formarea omului nou, a tinerei generaţii“. Tovarăşul Victor Mureşan, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al Partidului Comunist Român, a recomandat, în cuvintul său, tuturor factorilor de răspundere din organele şi organizaţiile sindicale sibiene mai multă fermitate în munca ce o desfăşoară în rîndul salariaţilor, pentru ridicarea calitativă a întregii munci de educare marxist-leninistă a oamenilor muncii. In încheierea plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Petre Despot, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., primajunct al Consiliului pentru problemele economice şi pregătirii profesionale, care a apreciat că dezbaterile s-au ridicat la un înalt nivel de responsabilitate revoluţionară, încadrîndu-se în vastul program de lucru stimulat de strălucita expunere a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru educarea marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii. Vorbitorul a criticat faptul că nici un membru al Biroului Executiv al Consiliului judeţean Sibiu al sindicatelor nu participă direct la munca educativă a maselor de oameni ai muncii. In planurile de lucru ale caselor de cultură a sindicatelor, ale cluburilor, nu figurează numele vreunui tovarăş din conducerea Consiliului judeţean în dreptul expunerilor sau al altor acţiuni organizate. Dăinuieşte, de asemenea, o nejustificată atmosferă de automulţumire determinată de concepţia greşită a unora că dacă planul de producţie se realizează, aceasta se datoreşte şi muncii educative, ceea ce nu întotdeauna este real. Se observă aceasta în aprecierile cantitative pe care le fac unele organe sindicale cind numără acţiunile, participanţii, dar nu studiază calitatea şi efectul acestor acţiuni. Manifestind mai multă iniţiativă în diversificarea formelor şi mijloacelor de care dispun pentru a face educaţie, vom determina creşterea mai substanţială şi mai repede a conştiinţei salariaţilor. Vorbitorul a jalonat in încheierea cuvîntului său sarcinile imediate ale sindicatelor pentru ca ele să participe mai activ la traducerea în viaţă a prevederilor planului de măsuri adoptat de plenară. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire a fost adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată, printre altele : „Sindicatele din judeţul Sibiu îşi exprimă, încă o dată, întreaga lor adeziune faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru şi asigură C.C. al P.C.R., personal pe dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că şi-au însuşit întrutotul măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi indicaţiile preţioase cuprinse in cuvîntarea rostită de dumneavoastră la Consfătuirea de lucru a activului de partid, din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, şi că vor munci cu abnegaţie şi cu înalt simţ de răspundere, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor încredinţate, vor depune toate eforturile, priceperea, energia şi pasiunea de care sunt animaţi pentru a-şi aduce o şi mai mare contribuţie la educarea politico-ideologică a oamenilor muncii, în spiritul concepţiilor revoluţionar-patriotice ale clasei noastre muncitoare, a politicii marxist-leniniste a P.C.R ". ION VIDRIGHIN coresp. ziarului MUNCA Joi 16 septembrie 1971 GEORGE BACOVIA 90 de ani de la naştere * Se împlinesc nouăzeci de ani de la naşterea lui Bacovia, poetul cu înfăţişare de mucenic şi gesturi strigace de licean timid, pe care timpul l-a consacrat ca o stea de primă mărime din lirica românească. Căci nu doar un „poet damnat“ printre atîţia alţii, folosind recuzita consacrată pentru a-şi deplânge propriile sale mizerii îndurate într-o lume prozaică, abrutizată, a fost Bacovia, ci — cum s-a mai arătat — „un Ior modern“, înfruntînd curajos problemele existenţei ; un poet universal care, exprimîndu-se pe sine cu o sinceritate totală, a dat glas amărăciunii omului contrariat în adincurile sale de multiplele manifestări ale legităţilor ostile lui, de o violenţă extremă, legităţi ale unui univers absurd. Capodopera „Lacustră“, concludentă în această privinţă, e o poezie, în felul ei Inegalabilă, unică, care, numai prin ea însăşi, poate justifica un mare poet: „Deatitea nopţi aud plouind, / Aud materia plîngînd... / Sînt singur, şi mă duce-un gînd / Spre locuinţele lacustre...“. Poet tragic, Bacovia dă glas, însă, şi aspiraţiilor adinei ale insului uman de a dobindi libertatea reală, şi, o dată cu ea, demnitatea, bucuria de a trăi : „Verde crud, verde crud... / Mugur alb, şi roz şi pur, / Vis de-albastru şi azur, / Te mai văd, te mai aud !“ Se realizează, astfel, ca un poet complet, iar aceasta, in pofida volumului redus al operei sale ce poate fi adunată într-o cărticică de buzunar. Nu doar un orgolios poet care se hrănea cu iluzia că se poate realmente distanţa de burghez, epatindu-l cu jocurile sale, dindu-i cu tifla, ci un revoltat autentic, intransigent, consecvent cu el însuşi a fost Bacovia, care a înfierat „crimele burgheze“, „singele“ vărsat de burghezie, „plînsetul mondial“ declanşat de această clasă nu numai obtuză ci şi parazitară, rapace, agresivă. Profesînd faţă de burghezie un dispreţ care, şi prin natura şi expresia lui, se deosebea prea puţin de cel aristocratic, „poeţii blestemaţi“ încercau să se împace cu propria lor conştiinţă, să-şi afle un cit de precar echilibru sufletesc. Era, în fond, această atitudine un mod de a se acomoda vieţii sociale, autoamăgindu-se că se menţin pe poziţii neconformiste. Cu totul alta e, însă, atitudinea lui Bacovia care nu tinde să realizeze, cu preţul unor astfel de concesii, un himeric confort spiritual. Dominant la el nu e dispreţul pentru burghez, ci sila de burghezie, ura care-l determină să se smulgă societăţii ei, să se autocondamne la recluziune. Dar o recluziune care nu echivalează cu o dezertare, căci, solitar chiar, poetul contemplă, in continuare, spectacolul, şi grotesc şi sîngeros, al lumii capitaliste. Recluziunea ca atare nici nu poate fi realizată. Eroul său aleargă neliniştit, tulburat, de aceea, dintr-un loc în altul, singur mereu — poate prea singur, gîndindu-ne la epoca in care a trăit, epocă de intense lupte împotriva a tocmai ceea ce stigmatiza poezia sa. Chinurile par a-l doborî, dar are încă puterea de a transforma chemările de foc ale „Internaţionalei“ în vers propriu : „Sculaţi, ai muncit proletari !“, de a profetiza ruinarea societăţii hidoase, nedrepte a burgheziei, finalul „...ce se anunţă / Pe un decor miliardar“. Originalitatea poeziei bacoviene ţine, printre altele, de capacitatea intr-adevăr excepţională a autorului volumelor „Plumb“, „Scintei galbene“, „Cu voi“, „Comedii în fond“ şi „Ştanţe burgheze“ de a încorpora problemele sociale care-l preocupă intens unei problematici mai vaste privind condiţia omului ca atare. Şi de a o face servindu-se, pentru aceasta, de o tehnică dintre cele mai rafinate i s-a glosat îndelung în legătură cu virtuţile muzicale şi picturale ale lui Bacovia ca să mai revenim aici asupra lor care să lase lectorului totuşi senzaţia spontaneităţii, a unei exclamaţii ce nu poate fi reţinută. Concură la crearea acestei senzaţii şi folosirea, în unele împrejurări, a limbajului dezarticulat, menit să sugereze starea paroxistică în care se află creatorul, faptul că tragismul e atit de puternic incit nu-și poate afla o expresie adecvată. Poet unic în literatura noastră, afin pe multe planuri cu marii scriitori tragici contemporani, făcind nu o dată chiar — cum a demonstrat-o M. Petroveanu — figură de precursor pe plan mondial, G. Bacovia se înscrie, în lirica noastră, în tradiţia inaugurată de poeţii, modeşti ca resurse şi adesea strngaci, de la vechiul „Contemporanul“ al fraţilor Nădejde şi al lui Gherea, şi continuată, la un alt nivel, superior, sub influenţa şcolii lui Macedonski, de poeţii înnoitori în atitea privinţe, ca Tradem şi Ştefan Petică. Bacovia e cel mai mare, după fericita formulă a Uţi Gherea, „proletar cult“-a! literaturii noastre, şi cum poezia acestora nu poate a, la rîndu-i, înţeleasă fără s-o raportăm la creaţia eminesciană, îndrăznim să afirmăm că e, în pofida atîtor flagrante deosebiri şi de viziune şi de tehnică, in pofida originalităţii sala atit de marcate, un discipol adevărat al Luceafărului poeziei româneşti. Un discipol de o ţinută etică identică. Dar care n-a sfirşit fiziceşte intr-o lume pe care o stigmatizase, ci, fericit, pentru că şi-a „..realizat toate profeţiile politice“. Destinul poeziei lui Bacovia abia începe. Stihurile"sale ‘au^âSSIndii o“ popularitate altădată de nebănuit. Bacovia devine astfel azi unul dintre poeţii noştri naţionali în înţelesul plenar. EUGEN LUCA Turneul Ansamblului artistic „Edosz" din R. P. Ungară Ieri a plecat Ansamblul artistic „Edosz“ al Sindicatelor Industriei Alimentare din Szegedin — Republica Populară Ungară, care, la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R., a întreprins un turneu în ţara noastră. De-a lungul celor zece zile petrecute în România, solii artei poporului maghiar au prezentat spectacole la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Piteşti, la Uzina de autoturisme Colibaşi, la Cîmpulung-Muscel şi Mangaliasud. Ansamblul a repurtat un deosebit succes, publicul nostru răsplătind cu vii aplauze măiestria dansatorilor şi a cîntăreţilor maghiari, frumuseţea folclorului din regiunea Kalocsa, din zona Tisei sau din Pusta maghiară. Oaspeţii au vizitat totodată cîteva oraşe, unele obiective industriale şi edificii de artă şi cultură, au admirat litoralul românesc. Pretutindeni au fost întîmpinaţi cu prietenie şi căldură de oamenii muncii din ţara noastră. înainte de plecare, tovarăşul Lămpi Lajos, conducătorul ansamblului, ne-a împărtăşit cîteva impresii din timpul vizitei : „Ne-am bucurat foarte mult că am avut posibilitatea să vizităm ţara dumneavoastră, unde am fost înconjuraţi cu multă dragoste şi căldură. Ne-am simţit foarte bine. Am admirat frumuseţile folclorului românesc, pe care îl cunoşteam încă de la Festivalul de la Szegedin. Am fost impresionaţi de ritmul intens în care se construieşte la dumneavoastră, am simţit o deosebită satisfacţie căci am putut cunoaşte muncitorii români, nu numai în sălile de spectacol ci şi la locul lor de muncă". ELISABETA ALECU Prezenţa omului în creaţia artistului plastic (Urmare din pag. I) conţinut, de a crea o artă efemeră pe care posteritatea o dă uitării fără regrete. Numele marilor artişti este legat de memoria omenirii, prin faptul că ei au lăsat moştenire portrete dăltuite în piatră, chipurile acelor oameni care au întruchipat chintesenţa gîndirii şi aspiraţiilor epocii în care au trăit. — Această absenţă a omului cu întregul său univers se resimte şi la unii tineri plasticieni. — Plasticienii tineri au o pregătire programatică formată prin Intermediul şcolii. Se ştie că aici ei învaţă mult şi multe despre om, mai ales din cărţi şi mulaje şi mai puţin au experienţa vieţii. Pe mine, de pildă, m-au impresionat puternic marile personaje istorice ca Mircea cel Bătrîn, ţăranii pe care i-am văzut trudind la coarnele plugului, chipul mamei şi multe alte imagini pe care le-am cunoscut îndeaproape în plenitudinea lor. Sunt convins că dacă tinerii plasticieni ar cunoaşte muncitorii din uzină, aceşti prometei moderni, cu puternica lor personalitate bine conturată, atunci sunt convins că aceşti oameni extraordinari ar deveni neîndoios personaj principal în operele lor. Epopeea construirii socialismului, grandioasele transformări petrecute in conştiinţa oamenilor aşteaptă să fie dăltuite în piatră de granit. Artistul patriot, prin abordarea acestor subiecte, îşi defineşte personalitatea, tocmai prin redarea în opera sa a marilor transformări sociale la care este martor şi participant. Altfel, un artist care se refugiază undeva in sfere abstracte, care se crede neînţeles de „bieţii“ lui contimporani, nu va avea niciodată adeziunea marelui public şi oricît s-ar strădui îi va fi impasibil să găsească un limbaj comun pentru a dialoga cu el. Şi dacă n-ai nimic de spus sau ţii cu tot dinadinsul să te adresezi unui grup de ..iniţiaţi“, arta pe care o cultivi va rămîne neîndoios undeva la periferia vieţii, iar istoria nu o va consemna ln hrisoavele sale. O operă de artă, care ignoră omul, ce a creat totul pe acest pămînt, este orice numai o artă nu. Şi arta se cere să fie un autentic document al umanităţii, o mărturie a epocii în care trăim şi creăm.