Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)

1971-09-16 / nr. 7413

Pagina a 2-a . . .... .... .. / JUDEŢENE ALE SINDICATELOR PLENARE ALE CONSILIILOR în aceste zile se desfăşoară plenarele lărgite ale consiliilor judeţene ale sindicatelor. într-un spirit de înaltă responsabilitate şi exigenţă co­munistă ele dezbat problemele activităţii ideologice, politice, profesio­nale, cultural-educative şi sportive de masă în lumina amplului program de acţiuni adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza pro­punerilor prezentate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Asemenea plenare au avut loc pînă acum la Consiliile judeţene ale sindicatelor Braşov, Sibiu, Vaslui, Alba, Suceava, Botoşani, Constanţa, Tulcea, Vrancea, Brăila, Mureş. In cadrul dezbaterilor, participanţii şi-au exprimat adeziunea şi apro­barea deplină faţă de măsurile stabilite, a căror traducere în viaţă va accelera progresul societăţii noastre socialiste. Totodată, plenarele Consiliilor judeţene ale sindicatelor, prin examenul exigent făcut acti­vităţii desfăşurate, prin spiritul critic şi autocritic în care s-a analizat munca fiecărui organ sindical, au constituit un prilej de reliefare a succe­selor obţinute după Congresul sindicatelor, de depistare a noi căi şi for­me de lucru cu oamenii muncii în stare să determine ridicarea întregii activităţi la nivelul exigenţelor actuale. In acest sens, au fost adoptate planuri corespunzătoare de măsuri ce vor determina o mai eficientă folosire a mijloacelor cultural-educative de masă de care dispun sindi­catele pentru formarea şi afirmarea omului nou, multilateral dezvoltat, al societăţii noastre. Activitatea politică ţi cultural-educativă in sprijinul îndeplinirii exemplare a sarcinilor economice Sinteză a amplelor dezba­teri care au avut loc in a­­dunările celor peste 4 800 de grupe sindicale din întreprin­derile şi instituţiile judeţului, plenara Consiliului judeţean al sindicatelor­ Braşov, con­sacrată analizării activităţii organelor şi organizaţiilor sindicale în domeniul mun­cii politico-ideologice şi cul­tural-educative şi stabilirii măsurilor pentru îmbunătă­ţirea acestei activităţi în spi­ritul programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. la propunerea se­cretarului general al partidu­lui, şi-a desfăşurat lucră­rile, luni 13 septembrie, în prezenţa unui mare număr de reprezentanţi ai organiza­ţiilor de masă, ai unor insti­tuţii judeţene de cultură, ca­dre universitare, ingineri şi tehnicieni din întreprinderi, numeroşi invitaţi. La lucrările plenarei au participat tovarăşul Pavel Ştefan, membru al C.C. al P.C.R., secretar al Consiliu­lui Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor, şi tova­răşul Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Bra­şov al P.C.R. Referatul prezentat ple­narei de tovarăşul Ioan Marcuş, preşedintele Con­siliului judeţean al sindi­catelor—Braşov, precum şi participanţii la dezbateri au scos­­ în evidenţă, în primul rînd, satisfacţia cu care sindicatele, miile de oa­meni ai muncii din acest pu-­­ ternic centru industrial al ţarii, au întîmpinat măsuri­­le­ de o excepţională însem­nătate teoretică şi practică cuprinse în recentele docu­mente de partid privind îm­bunătăţirea substanţială a activităţii politico-ideologice şi cultural-educative, . Plenara a analizat în spi­rit critic şi autocritic, cu exi­genţă şi simţ de răspundere, activitatea complexă, multi­laterală desfăşurată de sin­dicate in scopul formării şi dezvoltării conştiinţei socia­liste a oamenilor muncii, evi­denţiind experienţa valoroa­să a multor organe şi orga­nizaţii sindicale, subliniind în acelaşi timp faptul că activi­tatea p politică şi cultural-edu­­cativă nu s-a ridicat peste tot şi în suficientă măsură la nivelul exigenţelor actualei etape de dezvoltare a socie­tăţii noastre, socialiste. Atît referatul cit şi parti­cipanţii la cli­muţii au insis­tat în mod deosebit asupra felului în care ,organele şi organizaţiile sindicale din judeţ, militind pentru ridi­carea calităţii întregii activi­tăţi sindicale, în lumina sar­cinilor încredinţate de par­tid şi concretizate în hotă­­ririle Congresului U.G.S.R., au acordat o atenţie sporită orientării muncii politice şi cultural-educative în spriji­nul îndeplinirii exemplare şi cu maximă eficienţă a obiec­tivelor economice. Oamenii muncii din între­prinderile judeţului Braşov,­­ se precizează în referatul prezentat plenarei , în mod deosebit cei de la Uzinele de tractoare, Uzinele de autoca­mioane, de la ,,Rulmentul“, ..Hidromecanica“. U.P.R.­ C. Făgăraş, combinatele chimice din Făgăraş şi oraşul Victo­ria, Fabrica de stofe şi ,,Dez­robirea” din Braşov şi multe altele, au obţinut însemnate realizări în îndeplinirea pla­nului de producţie şi a anga­jamentelor luate in întrece­rea socialistă, in primele 8 luni ale acestui an. Planul de producţie a fost îndeplinit la toţi indicatorii, dindu-se peste plan 394 milioane lei la producţia globala şi 438 milioane la producţia marfa vindută şi încasată. Folosind cu pricepere şi consecvenţă diferitele metode şi mijloace ale muncii poli­tice şi cultural-educative, or­ganele şi organizaţiile sin­dicale s-au străduit sa con­tribuie în cit mai mare mă­sură la mobilizarea tuturor salariaţilor în vederea înde­plinirii şi depăşimi sarcinilor de producţie. ..O deosebită eficienţă prac­tică — spunea, de pildă, to­varăşul Nichita Petrineak, membru în biroul executiv al Consiliului municipal al sin­dicatelor—Braşov — au a­vut valoroasele iniţiative „Micronul, gramul şi secunda în slujba eficienţei economi­ce“ şi „Controlul obştesc al calităţii produselor“, promo­vate de sindicatele de la uzi­nele ,,Rulmentul" şi respec­tiv Uzina de tractoare din Braşov, care au avut un larg ecou în rîndurile oamenilor muncii, dovedindu-se ex­trem de utile nu numai din punct de vedere al rezultate­lor economice, cit mai ales in ce priveşte dezvoltarea conştiinţei oamenilor, a cul­tivării unei atitudini înainta­te faţă de muncă şi a unui înalt simţ de răspundere fa­ţă de calitatea produselor realizate. Din păcate, aceste importante iniţiative se apli­că încă într-un număr re­­strîns de unităţi industriale, datorită în mare măsură fap­tului că Birourile executive ale organelor teritoriale ale sindicatelor n-au manifestat suficientă preocupare pentru popularizarea şi generaliza­rea lor“. Inginerul Vlad Barzacov­­ski, de la uzinele de tractoa­re, a combătut — in cuvîntul său — insuficienta preocupa­re a sindicatului pentru mo­bilizarea cadrelor tehnico­­inginereşti în vederea ridi­cării gradului de tehnicitate al procesului de fabricaţie a tractoarelor, prin perfecţio­narea tehnologiilor de lucru, modernizarea maşinilor exis­tente şi prin extinderea au­­toutilării. „Nu s-a înţeles în­deajuns faptul — spunea vor­bitorul — că asemenea obi­ective nu au exclusiv un spe­cific tehnic şi economic, ci au în ultimă instanţă un ca­racter politic, îndeplinirea lor vădind o dezvoltată con­ştiinţă socialistă, un interes activ faţă de progresul mul­tilateral al industriei noastre socialiste“. Participanţii la dezbateri au relevat contribuţia sindi­catelor la cultivarea unei a­­titudini înaintate faţă de muncă şi de avutul obştesc, la combaterea hotărîtă a ma­nifestărilor de indisciplină, la nerespectarea normelor de convieţuire socială, a feno­menelor de parazitism şi că­pătuială, demonstrînd efici­enţa diferitelor metode şi mijloace folosite în acest scop. Tovarăşii Ioan Borbei, di­rectorul clubului sindicatului de la Uzinele de­ autocamioa­ne, Gavrilă Ielciu, preşedin­tele comitetului sindicatului de la uzina „Hidromecanica", Ioan Florea, preşedintele Consiliului orăşenesc al sin­dicatelor Făgăraş, şi alţi vor­bitori, au subliniat eficienţa programelor operative şi com­bative prezentate de brigăzile artistice de agitaţie la locu­rile de muncă şi în sălile culturale din întreprinderi, e­­fectul criticilor făcute prin intermediul gazetelor satiri­ce, importanţa dezbaterilor organizate în grupele sindi­cale pe marginea cazurilor de indisciplină, chiul, sustra­geri din avutul obştesc. Vorbitorii au făcut nume­roase şi valoroase propuneri în scopul îmbunătăţirii acti­vităţii politice şi cultural­­educative a sindicatelor. De pildă, prof. dr. ing. Gherman Drăghici, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al sindi­catelor­ Braşov, socotea ne­cesar ca organul judeţean al sindicatelor să ia iniţiativa organizării unei expoziţii permanente cu principalele produse ale industriei braşo­vene, care ar stimula activ responsabilitatea partinică şi patriotică faţă de calitatea superioară a produselor ro­mâneşti. In acelaşi timp, să creeze condiţiile necesare în­fiinţării unui „club al ingi­nerilor şi tehnicienilor“ din oraş, care să ofere ambian­ţa proprie unui larg şi per­manent schimb de opinii şi de experienţă în vederea cu­noaşterii şi aplicării consec­vente a celor mai noi cuce­riri ale tehnicii contempora­ne. Luînd cuvîntul, tovarăşul Ioan Bordaş, secretar al Co­mitetului judeţean Braşov al P.C.R., a reliefat faptul că aportul activităţii politice şi cultural-educative desfăşu­rate de sindicate, în scopul formării şi dezvoltării con­ştiinţei socialiste a oameni­lor muncii, se reflectă ne­mijlocit în rezultatele econo­mice obţinute de aceştia. In continuare, vorbitorul a în­demnat organele şi organiză­rile sindicale ca, sub condu­cerea organizaţiilor de par­tid, să-şi intensifice efortu­rile, să-şi perfecţioneze în permanenţă metodele şi mij­loacele, menite să contribuie la îndeplinirea sarcinilor prevăzute în măreţul­­ pro­gram de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate. In încheierea lucrărilor ple­narei, a luat cuvîntul tovară­şul Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Apreciind că dezbaterile plenarei au evidenţiat depli­na adeziune a sindicatelor şi a tuturor oamenilor muncii din judeţ faţă de amplul program elaborat de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pen­tru educarea marxist-leninis­­tă a întregului nostru popor, vorbitorul a subliniat comba­tivitatea şi înaltul simţ de răspundere cu care toţi par­ticipanţii la dezbateri au a­­nalizat activitatea sindicate­lor in domeniul muncii po­litice şi cultural-educative. Evidenţiind necesitatea ri­dicării calităţii întregii acti­vităţi sindicale la nivelul e­r­­igenţelor etapei actuale, prin transpunerea in viaţă a sarcinilor încredinţate de partid sindicatelor, concre­tizate în hotăririle Congre­sului U.G.S.R., tovarăşul Pa­vel Ştefan a expus pe larg modalităţile prin care orga­nele şi organizaţiile sindica­le, însufleţite de ideile cu­prinse în recentele documen­te de partid, pot contribui la intensificarea şi diversifica­rea activităţii politice şi cul­­tural-educative, în­­ scopul formării şi dezvoltării conşti­­inţei socialiste a oamenilor muncii, în vederea îndeplini­rii exemplare a importante­lor sarcini economice ale no­ului plan cincinal. Sindicatele din judeţ au dovedit că dispun de o boga­tă şi îndelungată experienţă şi, de aceea, ele sunt chemate să se manifeste cu mai mul­tă autoritate în rezolvarea tuturor problemelor econo­mice, sociale, culturale, spor­tive, existente în viaţa co­lectivelor de muncă din în­treprinderi şi instituţii. Pen­tru aceasta, este necesar ca sindicatele să organizeze o consultare permanentă şi te­meinică a oamenilor muncii, să desfăşoare o neîntreruptă muncă de la om la om, să mute centrul de greutate al activităţii lor în grupa sin­dicală, mediul cel mai priel­nic unor dezbateri principi­ale, partinice, ale celor mai diverse probleme ale produc­ţiei, ale vieţii de zi cu zi a oamenilor muncii,. . ale com­portării lor în fabrică, în fa­milie şi în societate. ★ Intr-o atmosferă de puter­nic entuziasm, plenara a a­­doptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune printre altele : „Rezultatele obţinute pe primele 8 luni din acest an, materializate în realizarea planului de pro­ducţie la toţi indicatorii, sunt o dovadă fermă a hotăririi tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru de a îndepli­ni in mod exemplar sarci­nile de plan şi angajamente­le asumate in întrecerea so­cialistă. Examinind în spirit critic şi autocritic întreaga activi­tate politico-ideologică des­făşurată, organele şi organi­zaţiile sindicale din judeţul Braşov vor acţiona, sub con­ducerea organelor de partid, cu fermitate sporită, comba­tivitate partinică, într-un spi­rit deschis şi novator, pentru eliminarea neajunsurilor şi promovarea în viaţa colecti­velor de muncă din uzine, fabrici, şantiere, instituţii şi din agricultură, a tot ceea ce este înaintat, progresist, în vederea făuririi unui om nou, cu convingeri ideologice fer­me, profund devotat societă­ţii noastre socialiste. LUCIA BOGDAN ILIE MIHALEA MUNKA * Ridicarea calitativă a întregii activităţi de educaţie comunistă a oamenilor muncii Zilele trecute, s-au desfă­şurat lucrările plenarei Con­siliului judeţean al sindica­telor Sibiu care a analizat sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor sindicale în domeniul politic, profesional, cultural-educativ şi sportiv, în lumina strălucitului pro­gram de educare marxist-le­­ninistă elaborat de secretarul general al partidului. La lu­crările plenarei au luat parte tovarășii Petre Despot, mem­bru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., prim-adjunct al Consiliului pentru probleme­le economice şi pregătirii profesionale. Victor Mureşan, secretar al Comitetului jude­ţean Sibiu al Partidului Co­munist Roman, membrii con­siliului şi ai comisiilor pe probleme, preşedinţi ai comi­tetelor sindicatelor, directori de cluburi şi case de cultură ale sindicatelor, preşedinţi ai asociaţiilor sportive. Examinind în spirit critic şi autocritic întreaga activitate politico-educativă desfăşu­rată, referatul prezentat ple­narei de tovarăşul Constantin Bota, preşedintele Consiliu­lui judeţean al sindicatelor Sibiu, ca şi dezbaterile au re­levat interesul şi profunda a­­deziune a tuturor organiza­ţiilor sindicale, a celor peste 145 000 de membri de sindi­cat din judeţul Sibiu, de a acţiona cu toată fermitatea pentru creşterea combativită­ţii şi intransigenţei faţă de lipsuri, pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidu­lui nostru. Lucrările plenarei au sub­liniat că activitatea politică, cultural-educativă şi sportivă desfăşurată de Consiliul ju­deţean al sindicatelor, consi­liile municipale şi orăşeneşti, de toate comitetele sindicate­lor, a fost in ultima vreme mai bine şi mai eficient ori­entată spre ridicarea conştiin­ţei socialiste a oamenilor muncii, a acţionat mai direct in sprijinirea realizării sarci­nilor economice. Dovadă con­cludentă este faptul că oa­menii muncii, români, ger­mani, maghiari din între­prinderile şi unităţile econo­mice ale judeţului, au înde­plinit înainte de termen sar­cinile de plan şi angajamen­tele luate în întrecerea so­cialistă pe primele 8 luni ale anului. Dezbaterea largă, cu toţi oamenii muncii, a măsurilor ce se cer luate pentru ridi­carea întregii activităţi poli­tice, profesionale, cultural­­educative şi sportive la nive­lul noilor exigenţe — acţiu­ne ce a cuprins fiecare grupă sindicală, de altfel locul cen­tral in care are loc afirma­rea omului multilateral dez­voltat — a determinat o im­portantă cotitură în munca sindicatelor, a caselor de cul­tură, a cluburilor, a formaţii­lor artistice de amatori. Ast­fel, Casa de cultură a sindi­catelor din Mediaş manifestă preocupări susţinute pentru cultivarea unui climat de e­­mulaţie spirituală. Iniţiind acţiuni cu un înalt grad de atractivitate, a pus în eviden­ţă o serie de idei de imensă valoare pentru conştiinţa po­litică a oamenilor muncii. „Ne-am dat seama că anga­jarea plenară a oamenilor la rezolvarea problemelor de muncă şi de organizare a producţiei — afirma M. To­­muţă, activist al Casei de cultură — reclamă, ca accen­tul principal in desfăşurarea acţiunilor organizate de noi să cadă pe dezvoltarea conştiin­ţei socialiste a muncitorilor, inginerilor, maiştrilor, func­ţionarilor, pe reliefarea prin mijloace concrete a dublei lor calităţi de proprietari şi producători, dar şi a respon­sabilităţilor deosebite ce le revin“. „Numai mobilizînd în­tregul potenţial politico-or­­ganizatoric de care dispunem vom putea adăuga un plus de eficienţă tuturor mijloacelor de influenţare politică şi de culturalizare a oamenilor muncii“ — subliniază in cu­­vintul său Tom­a Eugen, pre­ședintele Consiliului munici­pal al sindicatelor Sibiu. Ple­­dînd pentru folosirea agitato­rilor politici ca instrumente dinamice b­. orientarea prac­ticii de informare politică, vorbitorul a cerut ca pe vii­tor să nu mai existe nici o grupă sindicală care să nu organizeze măcar o informa­re politică lunar. Aceasta cu atit mai mult cu cit în mun­ca sindicală a organizaţiilor din municipiul Sibiu au exis­tat şi cazuri cînd luni de zile nu s-a ţinut nici o informare politică în cadrul grupelor sindicale, cum este cazul la întreprinderea „Record“ şi la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj. Alţi vorbitori, printre care Ion Macrea, responsabilul comisiei pentru activitate po­litică şi cultural-educativă de la U.P.A.S., Georgeta Kauf­mann, preşedinta comitetului sindicatului de la fabrica „7 Noiembrie“ Sibiu, au arătat că nu este suficient ca sala­riaţii să fie deţinători ai unor cunoştinţe tehnice ci ai unor deprinderi de muncă. Sindi­catele trebuie să facă totul ca ei să înţeleagă sensul so­cial al muncii pe care o des­făşoară, să fie convinşi că bunul mers al întreprinderi­lor depinde de activitatea lor, de capacitatea de a or­ganiza mai bine această ac­tivitate şi de a o integra e­­fortului unanim al întregii acţiuni. In acest scop, se cere eliminarea din practica mun­cii de informare politică a conţinutului sărac în idei, tenta unilaterală şi superfi­cială, caracterul festivist. Cu viu interes şi aprobare a fost ascultat cuvîntul tova­răşului Nicolae Găitan, prim­­secretar al Comitetului jude­ţean Sibiu al U.T.C. „Petrece­rea instructivă şi recreativă a timpului liber, înarmarea tineretului cu ideologia şi li­niile directoare ale politicii partidului nostru, trebuie să preocupe pe şeful de echipă, maistru, inginer şi director în aceeaşi măsură în care îi preocupă realizarea indicato­rilor economici şi financiari din întreprinderi. Dar, în ge­neral, aceşti tovarăşi nu ma­nifestă responsabilitate şi faţă de educarea şi formarea omului nou, a tinerei gene­raţii“. Tovarăşul Victor Mureşan, secretar al Comitetului jude­ţean Sibiu al Partidului Co­munist Român, a recoman­dat, în cuvintul său, tuturor factorilor de răspundere din organele şi organizaţiile sin­dicale sibiene mai multă fer­mitate în munca ce o desfă­şoară în rîndul salariaţilor, pentru ridicarea calitativă a întregii munci de educare marxist-leninistă a oameni­lor muncii. In încheierea plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Petre Despot, membru al Comite­tului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., prim­ajunct al Consiliului pentru problemele economice şi pre­gătirii profesionale, care a apreciat că dezbaterile s-au ridicat la un înalt nivel de responsabilitate revoluţiona­ră, încadrîndu-se în vastul program de lucru stimulat de strălucita expunere a secre­tarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru educarea marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii. Vorbitorul a criticat faptul că nici un membru al Biroului Executiv al Consiliului judeţean Sibiu al sindicatelor nu participă direct la munca educativă a maselor de oameni ai muncii. In planurile de lucru ale ca­selor de cultură a sindicate­lor, ale cluburilor, nu figu­rează numele vreunui tova­răş din conducerea Consiliu­lui judeţean în dreptul expu­nerilor sau al altor acţiuni organizate. Dăinuieşte, de a­­semenea, o nejustificată at­mosferă de automulţumire determinată de concepţia greşită a unora că dacă planul de producţie se reali­zează, aceasta se datoreşte şi muncii educative, ceea ce nu întotdeauna este real. Se observă aceasta în aprecie­rile cantitative pe care le fac unele organe sindicale cind numără acţiunile, parti­cipanţii, dar nu studiază cali­tatea şi efectul acestor ac­ţiuni. Manifestind mai multă iniţiativă în diversificarea formelor şi mijloacelor de care dispun pentru a face e­­ducaţie, vom determina creş­terea mai substanţială şi mai repede a conştiinţei salariaţi­lor. Vorbitorul a jalonat in încheierea cuvîntului său sar­cinile imediate ale sindicate­lor pentru ca ele să participe mai activ la traducerea în viaţă a prevederilor planu­lui de măsuri adoptat de plenară. Intr-o atmosferă de puter­nică însufleţire a fost adop­tat textul unei telegrame a­­dresate Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se a­­rată, printre altele : „Sindicatele din judeţul Sibiu îşi exprimă, încă o da­tă, întreaga lor adeziune fa­ţă de politica înţeleaptă a partidului nostru şi asigură C.C. al P.C.R., personal pe dumneavoastră, stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, că şi-au însuşit întrutotul mă­surile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi indicaţiile preţioase cuprinse in cuvîntarea rostită de dum­neavoastră la Consfătuirea de lucru a activului de par­tid, din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cul­tural-educative, şi că vor munci cu abnegaţie şi cu înalt simţ de răspundere, pentru îndeplinirea exempla­ră a sarcinilor încredinţate, vor depune toate eforturile, priceperea, energia şi pasiu­nea de care sunt animaţi pentru a-şi aduce o şi mai mare contribuţie la educarea politico-ideologică a oame­nilor muncii, în spiritul con­cepţiilor revoluţionar-patrio­­tice ale clasei noastre munci­toare, a politicii marxist-le­­niniste a P.C.R ". ION VIDRIGHIN coresp. ziarului MUNCA Joi 16 septembrie 1971 GEORGE BACOVIA 90 de ani de la naştere * Se împlinesc nouăzeci de ani de la naşterea lui Bacovia, poetul cu înfăţi­şare de mucenic şi gesturi strigace de licean timid, pe care timpul l-a consa­crat ca o stea de primă mărime din lirica româ­nească. Căci nu doar un „poet damnat“ printre atîţia al­ţii, folosind recuzita con­sacrată pentru a-şi de­plânge propriile sale mi­zerii îndurate într-o lu­me prozaică, abrutizată, a fost Bacovia, ci — cum s-a mai arătat — „un Ior modern“, înfruntînd cu­rajos problemele existen­ţei ; un poet universal care, exprimîndu-se pe sine cu o sinceritate to­tală, a dat glas amărăciu­nii omului contrariat în adincurile sale de multi­plele manifestări ale legi­tăţilor ostile lui, de o violenţă extremă, legităţi ale unui univers absurd. Capodopera „Lacustră“, concludentă în această privinţă, e o poezie, în felul ei Inegalabilă, unică, care, numai prin ea însăşi, poate jus­tifica un mare poet: „De­­atitea nopţi aud plouind, / Aud materia plîngînd... / Sînt singur, şi mă duce-un gînd / Spre locuinţele la­custre...“. Poet tragic, Bacovia dă glas, însă, şi aspiraţiilor adinei ale insului uman de a dobindi libertatea reală, şi, o dată cu ea, demnitatea, bucuria de a trăi : „Verde crud, verde crud... / Mugur alb, şi roz şi pur, / Vis de-albas­­tru şi azur, / Te mai văd, te mai aud !“ Se re­alizează, astfel, ca un poet complet, iar aceasta, in pofida volumului redus al operei sale ce poate fi adunată într-o cărticică de buzunar. Nu doar un orgolios poet care se hrănea cu iluzia că se poate real­mente distanţa de bur­ghez, epatindu-l cu jocu­rile sale, dindu-i cu tifla, ci un revoltat autentic, intransigent, consecvent cu el însuşi a fost Baco­via, care a înfierat „cri­mele burgheze“, „singe­­le“ vărsat de burghezie, „plînsetul mondial“ de­clanşat de această clasă nu numai obtuză ci şi parazitară, rapace, agre­sivă. Profesînd faţă de bur­ghezie un dispreţ care, şi prin natura şi expresia lui, se deosebea prea pu­ţin de cel aristocratic, „poeţii blestemaţi“ încer­cau să se împace cu pro­pria lor conştiinţă, să-şi afle un cit de precar echi­libru sufletesc. Era, în fond, această atitudine un mod de a se acomoda vie­ţii sociale, autoamăgin­­du-se că se menţin pe po­ziţii neconformiste. Cu totul alta e, însă, atitudi­nea lui Bacovia care nu tinde să realizeze, cu pre­ţul unor astfel de conce­sii, un himeric confort spi­ritual. Dominant la el nu e dispreţul pentru bur­ghez, ci sila de burghezie, ura care-l determină să se smulgă societăţii ei, să se autocondamne la reclu­ziune. Dar o recluziune care nu echivalează cu o dezertare, căci, solitar chiar, poetul contemplă, in continuare, spectacolul, şi grotesc şi sîngeros, al lu­mii capitaliste. Recluziu­nea ca atare nici nu poate fi realizată. Eroul său a­­leargă neliniştit, tulburat, de aceea, dintr-un loc în altul, singur mereu — poa­te prea singur, gîndin­­du-ne la epoca in care a trăit, epocă de intense lupte împotriva a tocmai ceea ce stigmatiza poezia sa. Chinurile par a-l doborî, dar are încă puterea de a tran­sforma chemările de foc ale „Internaţionalei“ în vers propriu : „Sculaţi, ai muncit proletari !“, de a profetiza ruinarea societă­ţii hidoase, nedrepte a burgheziei, finalul „...ce se anunţă / Pe un decor mi­liardar“. Originalitatea poeziei ba­­coviene ţine, printre al­tele, de capacitatea in­tr-adevăr excepţională a autorului volumelor „Plumb“, „Scintei galbe­ne“, „Cu voi“, „Come­dii în fond“ şi „Ştanţe burgheze“ de a încorpora problemele sociale care-l preocupă intens unei pro­blematici mai vaste pri­vind condiţia omului ca atare. Şi de a o face servindu-se, pentru aceas­ta, de o tehnică dintre cele mai rafinate i s-a glo­sat îndelung în legătură cu virtuţile muzicale şi picturale ale lui Bacovia ca să mai revenim aici asu­pra lor­ care să lase lecto­rului totuşi senzaţia spon­­taneităţii, a unei exclama­ţii ce nu poate fi reţinută. Concură la crearea acestei senzaţii şi folosirea, în unele împrejurări, a lim­bajului dezarticulat, menit să sugereze starea paro­xistică în care se află creatorul, faptul că tragis­mul e atit de puternic incit nu-și poate afla o expresie adecvată. Poet unic în literatura noastră, afin pe multe planuri cu marii scriitori tragici contemporani, fă­­cind nu o dată chiar — cum a demonstrat-o M. Petroveanu — figură de precursor pe plan mondial, G. Bacovia se înscrie, în lirica noastră, în tradiţia inaugurată de poeţii, mo­deşti ca resurse şi adesea strngaci, de la vechiul „Contemporanul“ al fra­ţilor Nădejde şi al lui Gherea, şi continuată, la un alt nivel, supe­rior, sub influenţa şco­lii lui Macedonski, de poeţii înnoitori în atitea privinţe, ca Tradem şi Ştefan Petică. Bacovia e cel mai mare, după feri­cita formulă a Uţi Gherea, „proletar cult“-a! literatu­rii noastre, şi cum poezia acestora nu poate a, la rîndu-i, înţeleasă fără s-o raportăm la creaţia emi­nesciană, îndrăznim să a­­firmăm că e, în pofida atî­­tor flagrante deosebiri şi de viziune şi de tehnică, in pofida originalităţii sala atit de marcate, un disci­pol adevărat al Luceafă­rului poeziei româneşti. Un discipol de o ţinută e­­tică identică. Dar care n-a sfirşit fiziceşte in­tr-o lume pe care o stig­matizase, ci, fericit, pen­tru că şi-a „..realizat toate profeţiile politice“. Destinul poeziei lui Ba­covia abia începe. Stihu­­rile"sale ‘au^âSSIndii o“ popularitate altădată de nebănuit. Bacovia devine astfel azi unul dintre poe­ţii noştri naţionali în în­ţelesul plenar. EUGEN LUCA Turneul Ansamblului artistic „Edosz" din R. P. Ungară Ieri a plecat Ansam­blul artistic „Edosz“ al Sindicatelor Industriei Ali­mentare din Szegedin — Republica Populară Unga­ră, care, la invitaţia Con­siliului Central al U.G.S.R., a întreprins un turneu în ţara noastră. De-a lungul celor zece zile petrecute în România, solii artei poporului ma­ghiar au prezentat specta­cole la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Piteşti, la Uzina de autotu­risme Colibaşi, la Cîmpu­­lung-Muscel şi Mangalia­­sud. Ansamblul a repurtat un deosebit succes, publicul nostru răsplătind cu vii a­­plauze măiestria dansatori­lor şi a cîntăreţilor ma­ghiari, frumuseţea folclo­rului din regiunea Kalocsa, din zona Tisei sau din Pusta maghiară. Oaspeţii au vizitat tot­odată cîteva oraşe, unele obiective industriale şi edi­ficii de artă şi cultură, au admirat litoralul româ­nesc. Pretutindeni au fost întîmpinaţi cu prietenie şi căldură de oamenii muncii din ţara noastră. înainte de plecare, tova­răşul Lămpi Lajos, condu­cătorul ansamblului, ne-a împărtăşit cîteva impresii din timpul vizitei : „Ne-am bucurat foarte mult că am avut posibilitatea să vizi­tăm ţara dumneavoastră, unde am fost înconjuraţi cu multă dragoste şi căl­dură. Ne-am simţit foarte bine. Am admirat frumu­seţile folclorului româ­nesc, pe care îl cunoşteam încă de la Festivalul de la Szegedin. Am fost impre­sionaţi de ritmul intens în care se construieşte la dumneavoastră, am simţit o deosebită satisfacţie căci am putut cunoaşte munci­torii români, nu numai în sălile de spectacol ci şi la locul lor de muncă". ELISABETA ALECU Prezenţa omului în creaţia artistului plastic (Urmare din pag. I) conţinut, de a crea o artă efemeră pe care posteri­tatea o dă uitării fără regrete. Numele marilor ar­tişti este legat de memoria omenirii, prin faptul că ei au lăsat moştenire portrete dăltuite în piatră, chipurile acelor oameni care au în­truchipat chintesenţa gîndi­­rii şi aspiraţiilor epocii în care au trăit. — Această absenţă a omului cu întregul său univers se resimte şi la unii tineri plasticieni. — Plasticienii tineri au o pregătire programatică for­mată prin Intermediul şco­lii. Se ştie că aici ei învaţă mult şi multe despre om, mai ales din cărţi şi mulaje şi mai puţin au experienţa vieţii. Pe mine, de pildă, m-au impresionat puternic marile personaje istorice ca Mircea cel Bătrîn, ţăranii pe care i-am văzut trudind la coarnele plugului, chipul mamei şi multe alte imagi­ni pe care le-am cunoscut îndeaproape în plenitudinea lor. Sunt convins că dacă ti­nerii plasticieni ar cunoaşte muncitorii din uzină, a­­ceşti prometei moderni, cu puternica lor personalitate bine conturată, atunci sunt convins că aceşti oameni extraordinari ar deveni ne­îndoios personaj principal în operele lor. Epopeea construirii socia­lismului, grandioasele tran­sformări petrecute in con­ştiinţa oamenilor aşteaptă să fie dăltuite în piatră de granit. Artistul patriot, prin abordarea acestor subiecte, îşi defineşte personalitatea, tocmai prin redarea în o­­pera sa a marilor transfor­mări sociale la care este martor şi participant. Altfel, un artist care se refugiază undeva in sfere abstracte, care se crede neînţeles de „bieţii“ lui contimporani, nu va avea niciodată adeziunea marelui public şi oricît s-ar strădui îi va fi impasibil să găsească un limbaj comun pentru a dialoga cu el. Şi dacă n-ai nimic de spus sau ţii cu tot dinadinsul să te adresezi unui grup de ..ini­ţiaţi“, arta pe care o cultivi va rămîne neîndoios undeva la periferia vieţii, iar isto­ria nu o va consemna ln hrisoavele sale. O operă de artă, care ig­noră omul, ce a creat totul pe acest pămînt, este orice numai o artă nu. Şi arta se cere să fie un autentic do­­cument al umanităţii, o mărturie a epocii în care trăim şi creăm.

Next