Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)
1971-09-15 / nr. 7412
Miercuri 15 septembrie 1977 tribuna economică Pe şantierele Combinatului de îngrăşăminte azotoase-Slobozia Instantaneu la Pavilionul de mostre de bunuri de larg consum ce se află la cea de a 5-a ediţie. Pregătirile din vreme vor asigura continuitatea lucrului şi pe timp friguros Sezonul cald a trecut. Toamna cu ploile şi nopţile ei răcoroase impune gospodarilor de pe şantierele de construcţii, luarea, încă de pe acum, a celor mai bune măsuri pentru ca atunci cînd Crivăţul va Începe să bată, munca să se desfăşoare in acelaşi ritm, predindu-se beneficiarilor, la termenele prevăzute în grafice, obiectivele respective. Buna organizare şi pregătire pentru iarnă, depinde şi de felul cum conducerile şantierelor, împreună cu organele sindicale respective, îşi coroborează munca, eforturile ce se depun acum, constituind garanţia rezultatelor care se cer obţinute şi pe timp friguros. La Şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Slobozia, amplasat în cîmpia mănoasă a Bărăganului, vara a solicitat constructorilor sarcini de plus privind terminarea unor obiective cît şi recuperarea rămînerilor în urmă. Acestea s-au finalizat, aşa după cum ne-a mărturisit tovarăşul inginer Ştefan Covaliu, directorul Grupului de şantiere, cu realizarea planului pe 8 luni la construcţii-montaj şi chiar depăşirea lui, calitatea lucrărilor întrunind condiţiile cerute. Rezultatele bune obţinute au permis în acelaşi timp începerea pregătirilor de iarnă, unele formaţii de lucru specializate puţind fi acum dirijate spre lucrările de Închidere pe soluţii definitive — excluzîndu-se deci provizoratele , la fabricile de amoniac şi uree, la centrala termo-electrică, la laboratoare şi grupuri sociale etc. Demn de menţionat este faptul că beneficiarul, director îng. Constantin Iovănel, a întreprins unele acţiuni comune, de mare interes, cu constructorul privind pregătirile de iarnă, constituindu-se formaţii de lucru contopite care dau acum zorul cu verificarea unor instalaţii şi maşini, a conductelor de apă caldă şi rece etc. La centrala termoelectrică, de pildă, se lucrează în prezent la punerea în funcţiune a cazanului pentru Încălzirea, în timpul iernii, a unităţilor de bază, desfiinţîndu-se instalaţiile provizorii, întreprinderea de instalaţii— Bucureşti este aproape pe terminate cu montajul şi verificarea caloriferelor, echipe de specialişti de la Uzinele „Vulcan“ dînd un ajutor efectiv la rezolvarea tuturor problemelor din centrala termoelectrică. O intensă activitate se depune acum pentru terminarea şi verificarea instalaţiilor electrice a staţiei nr. 1, beneficiarul întărind formaţia de lucru existentă cu o echipă completă de electricieni în vederea întăririi mai devreme In funcţiune a obiectivelor. La staţia de betoane, constructorul a terminat verificarea şi completarea sistemului de încălzire cu abur pe timp friguros, asigurîndu-se în acelaşi timp, stocul de agregate necesar In vederea continuităţii lucrului pe orice vreme. Conform angajamentului luat, In luna octombrie, constructorul va termina, concomitent cu alte lucrări, şi reţelele de drumuri In platformă, uşurind camioanelor accesul la toate punctele de lucru, descărcarea materialelor şi instalaţiilor făcîndu-se în timpul optim, deci şi desfiinţarea unor depozite intermediare pe şantier. Munca desfăşurată zi de zi In sensul ca fiecare formaţie şi brigadă să folosească cit mai util şi eficient timpul de lucru se datoreşte măsurilor întreprinse de comitetul sindicatului in ultimele două luni care, în urma criticii întemeiate aduse acum trei luni de ziarul nostru, şi-a revăzut cu spirit de răspundere. Întreaga activitate. Ajutat de Consiliul orăşenesc al sindicatelor Slobozia, comitetul sindicatului al cărui preşedinte este Gheorghe Pinzaru, a iniţiat câteva măsuri bune, mobilizlnd birourile grupelor sindicale la o muncă activă, extinzlnd experienţa valoroasă şi iniţiativele născute la locurile de muncă. Dezbătlnd importanţa pregătirii de iarnă a şantierului, în spiritul sarcinilor care revin constructorilor, grupa sindicală de la atelierul mecanic, organizator Ion Dinu, a lansat Iniţiativa efectuării de către fiecare muncitor calificat a minimum opt ore de muncă patriotică pe lună in vederea terminării unor lucrări întirziate pe şantier. Respectiva grupă sindicalit a executat pînă acum 3 500 bucăţi flanşe, realizind economii in valoare de circa 300 000 lei. Echipele de instalatori şi zidari ale beneficiarului preluind iniţiativa, s-au angajat să ajute la terminarea urgentă a celor şase grupuri sociale, lucrind voluntar la închideri, finisări interioare, pardoseli, instalaţii sanitare etc. creindu-se o adevărată emulaţie in muncă. Grupele sindicale de la amoniac, azotat de amoniu şi acid au preluat recent iniţiativa. Tot aici au fost organizate două dezbateri care s-au bucurat de o bună apreciere din partea constructorilor, pe tema „ridicării pregătirii profesionale“ a muncitorilor urmată de două concursuri „Cine ştie meserie, cîştigă“ pentru electricieni şi mecanici , apoi „calitatea lucrărilor executate pe şantier“, la care au fost invitaţi să participe şefii de lot, maiştrii, activiştii sindicali, muncitori fruntaşi, conducerea şantierului. La propunerea conducerii şantierului şi a comitetului sindicatului au fost constituite echipe operative de ajutor concret, pe lucrări, în vederea rezolvării cu maximă operativitate a tuturor greutăţilor care se ivesc. In această perioadă s-a trecut la măsura radicală de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi viaţă ale muncitorilor, iar nu demult, la Iniţiativa sindicatului, au fost trimişi la Uzinele „23 August“ din Bucureşti 12 mecanici pentru a ajuta la ansamblarea compresoarelor, deci a aducerii lor mai devreme în şantier. Aceasta şi ca urmare a întârzierii livrării unor utilaje de către Uzinele „Griviţa Roşie“ şi „23 August“ din Capitală. Depăşirea inerţiei. Interesul sporit manifestat de organele sindicale de a-şi îmbunătăţi munca, îmbogăţirea planului de muncă trimestrial cu acţiuni concrete, de mare eficienţă, demonstrează cu claritate că străduinţa ce se depune în realizarea obiectivelor noului combinat in termenele din grafic, cît şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, vor deveni fapte palpabile. C. ANDREI (Urmare din pag. I) AUTOUTILAREA tăţi ale M.I.L. şi-au executat cu mijloace şi în concepţie proprie maşini pentru autodotare locală, dar autoutilarea nu poate fi concepută numai ca o soluţie de rezolvare restrînsă la un singur loc de producţie. Acest fel de a privi problema autoutilării îngustează câmpul de eficacitate a procesului de autodotare, înlătură posibilitatea de a folosi experienţa şi capacitatea de creaţie existentă în unităţi similare şi conduce la echiparea eterogenă a unităţilor de producţie şi la paralelisme neeconomice. Este necesar ca activitatea de concepţie să fie concentrată pe verticală la nivelul fiecărui combinat şi extinsă apoi pe orizontală tuturor combinatelor cu caracter similar, prin concursul dat de organele de resort din minister şi cu ajutorul comitetului uniunii sindicatelor să se mobilizeze toţi factorii de răspundere în vederea realizării cu eficienţă maximă a acestei probleme. Acest principiu trebuie extins şi asupra dispozitivelor şi a pieselor de schimb simple sau complexe. Se cunosc desigur situaţii In care procurarea pieselor de schimb deficitare — produse în ţară sau importate — a fost rezolvată de unele combinate prin execuţia lor in ateliere proprii în timp ce alte combinate — neinformate asupra realizării unităţilor de acelaşi profil — au înregistrat stagnări în funcţionarea utilajelor respective. Este desigur evident că informaţiile privind realizările obţinute pe linie de autoutilare trebuie să aibă „cale liberă“ asigurată între toate unităţile de profil asemănător, generalizarea operativă a rezultatelor bune obţinute în acţiunea de autodotare trebuind să constituie un obiectiv esenţial şi obligatoriu atît pentru minister cît şi pentru toate unităţile sale. Numai astfel vor putea beneficia toate combinatele din sector de utilaje realizate în prezent în mod izolat de unele unităţi, spre exemplu : agregat pentru prismuit buşteni, pendulă de retezat cu comandă la picior, transportor cu racleţi, instalaţie de exhaustare, transportor cu bandă, containere pentru fabrica de mobilă, instalaţie de încălzire, maşină dublă de cepuit. Este adevărat că valoarea acestor utilaje executate izolat a reprezentat în primul semestru al anului 1971 suma de 618.000 lei şi realizarea lor cu posibilităţi proprii a condus la economii valutare de 150.000 lei valută, degrevînd totodată încărcarea altor întreprinderi de specialitate, dar extinderea execuţiei lor şi pentru alţi beneficiari ar fi condus desigur la rezultate şi mai substanţiale. Tot pe linia autoutilării considerăm că nu trebuie neglijată rezerva de potenţial tehnic şi productiv de care dispun toate combinatele M.I.L. în acest sens este necesar să se reţină că promovarea acţiunii de autoutilare urmează să fie înfăptuită în special prin descoperirea rezervelor interne ale fiecărei unităţi. In acest sens socotesc foarte preţioasă iniţiativa comitetului uniunii sindicatelor de a organiza în colaborare cu ministerul o consfătuire la C.E.I.L. Tg. Mureş, cu caracter de schimb de experienţă. Au participat cadre tehnice şi reprezentanţii sindicatelor în comitetele de direcţie, unde pe lîngă alte probleme, un loc important l-a ocupat în dezbaterile şi discuţiile ce au avut loc, contribuţia care poate şi trebuie să şi-o aducă mişcarea de inovaţie şi invenţie în acţiunea de reutilare, de modernizare a tehnologiilor de fabricaţie. Aplicarea propunerilor făcute şi cu acest prilej va contribui la reducerea importului de utilaje şi piese de schimb şi valorificarea pe o treaptă mai înaltă a inteligenţei tehnice, a tuturor cadrelor de specialişti din ramură. Studiile recent întocmite de către M.I.L. cu colaborarea directă chiar a combinatelor relevă că în atelierele mecanice organizate pe lîngă fiecare unitate, întreprindere şi combinat există capacităţi disponibile apreciabile. Nu mai punem în discuţie rezerva de potenţial ştiinţific şi tehnic de care poate beneficia fiecare unitate prin antrenarea în munca de concepţie şi realizare a inginerilor şi tehnicienilor din organizarea proprie, cărora li se deschid astfel căi largi de afirmare creatoare, pe lingă acelea de urmărire şi realizare a producţiei care constituie sarcina normală de bază. Ministerului Industriei Lemnului îi revine sarcina de a coordona eficient şi continuu activitatea de autoutilare, precum şi acţiunea de informare reciprocă cu alte ministere asupra posibilităţilor de colaborare interdepartamentală, pentru ca autodotarea să rezolve atît problemele specifice, cît şi cele de interes major ale economiei naţionale. Sarcinile de o excepţională importanţă cuprinse in scrisoarea adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comitetelor judeţene de partid, organelor şi organizaţiilor de partid din agricultură, consiliilor populare judeţene şi comunale, direcţiilor generale agricole, tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din agricultura de stat şi cooperatistă, au sporit substanţial conţinutul şi exigenţa dezbaterilor ce au avut loc la nivelul judeţelor cu activul din agricultură, influenţind în mod cert efortul general pentru punerea în valoare a tuturor rezervelor existente în unităţile agricole în vederea sporirii continue a producţiei vegetale şi animale. In recenta şedinţă a activului din agricultura judeţului Dîmboviţa, lucrătorii ogoarelor au declarat plenar că sunt hotărîţi să desfăşoare o vastă acţiune, adînc responsabilă, pentru înfăptuirea corectă şi la timp a tuturor lucrărilor agricole de sezon, urmărind cu insistenţă ca experienţa pozitivă a unităţilor fruntaşe să fie amplificată şi, mai ales, generalizată. In acest context, într-o asemenea optică cuprinzătoare şi exigentă am analizat pe teren, la faţa locului, împreună cu cadrele responsabile modul în care se înfăptuiesc în aceste zile angajamentele asumate în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal. Freamătul muncii, vestitor al unei recolte bogate dar şi a unui început de nouă recoltă, pulsează intens pe toate tarlalele fermei Bujoreanca din cadrul I.A.S. Tîrgovişte. Muncitorii permanenţi şi zilieri mobilizaţi în număr mare de biroul grupei sindicale execută simultan recoltatul, transportul ştiuleţilor la baza de recepţie şi evacuarea terenului de coceni. Producţia de peste 4 000 kg. porumb boabe la hectar confirmă nu numai competenţa tehnică a specialiştilor dar şi mai ales dăruirea lucrătorilor de a face toate lucrările corect şi la timp. Prezent, alături de mecanizatori la o tarla de 100 de hectare, ocupată pînă de curînd cu un hibrid dublu precoce de porumb (grupa 200) fermierul Nicolae Burg supraveghea cu multă atenţie lucrările de fertiizare, arătură şi discuiie. „In acest an ferma — ne spune interlocutorul — a obţinut cea mai mare producţie de grîu din judeţ (3 340 kg. le hectar n.n.) dar sunt convins că aveam şi avem încă, suficiente rezerve pentru a obţine peste 4 000 kg la hectar. De aceea, în această Colanul din cadrul aceleiaşi întreprinderi agricole de stat. Evidenţiem în mod deosebit preocuparea — lucru nou aici pentru această toamnă mecanizatorilor de a distruge crovurile de pe terenurile denivelate şi de a organiza incă din toamnă o reţea de canale deversoare pe terenurile joase. In raidul nostru prin fermele întreprinderilor agricole de stat Tîrgovişte şi Titu am semnalat şi prezenţa unor deficienţe care pot aduce prejudicii atlt producţiei din prea mic de oameni — deşi mai bine de 50 la sută din suprafaţa de grîu trebuie semănată după porumb — apreciem că dacă conducerea întreprinderii (director ing. Ion Dumitru) nu va interveni urgent, situaţiile negative din toamna trecută se vor repeta. Situaţii în contradicţie flagrantă cu planurile de măsuri întocmite am întîlnit şi la fermele Lunguleţu (fermier ing. Boris Dima) și Călugăreni de la I.A.S. Titu. Amplasate pe terenuri cu un grad ridicat de pod Prin forţe proprii Potenţialul tehnicoproductiv al secţiilor Fabricii de şuruburi Saligny __ judeţulConstanţa a sporit simţitor în ultimul timp prin executarea unor lucrări de autoutilare a căror valoare trece de 300 000 lei. Printre obiectivele executate pînă acum pot fi amintite : introducerea pletizării la magazia de produse finite, maşinile de crestat şuruburi şi de degresat produse, instalaţia de ridicat, transport, etc. MUNKA Peste 5 000 kg. boabe la hectar. Aceasta este recolta pe care au reali zat-o cooperatorii de la C.A.P. — Afumaţi, de pe cele 800 ha. cultivate cu porumb. In judeţul Dîmboviţa Agricultorii să transpună in faptă tot ceea ce au hotărit temeinic toamnă noi nu vom mai semăna nici un hectar cu grîu după grîu şi vom evita complet solele cu o rezervă biologică mare de buruieni“. Constatăm şi noi cu satisfacţie că pînă la această dată ferma şi-a asigurat numai sămînţă originală din soiul „Bezostaia“ şi elită din soiul românesc de perspectiva „Excelsior“. Solele destinate culturii griului ce au fost ocupate în acest an cu leguminoase sunt în prezent pregătite pentru semănat iar acum se lucrează pe utima 100 de hectare, eliberată de porumb. Administrarea unei cantităţi de 300 kg. superfosfat şi 100 kg de azotat de amoniu la fiecare hectar, calitatea arăturii şi a lucrărilor de pregătire a patului germinativ, sînt tot atîtea dovezi că lucrătorii fermei Bujoreanca lucrează din ce în ce mai bine. Prin fapte asemănătoare îşî realizează angajamentul asumat şi lucrătorii fermei acest an, cit şi celei din anul viitor. La ferma Brăteşti a I.A.S.-ului Tîrgovişte, de pildă, muncile de sezon se efectuau într-un ritm inadmisibil de lent şi în condiţii de organizare cu totul nedorite. Deşi aspru criticat, în şedinţa cu activul din agricultură, pentru faptul că în toamna precedentă a semănat peste 60 la sută din suprafaţă grîu după grîu, fermierul Traian Guzmal se pare că nu reuşeşte nici de această dată să-şi mobilizeze forţele de producţie pe care le îndrumă să lichideze cu acest neajuns. Aici pînă la data raidului nostru nu se executase nici schiţele de amplasare a culturii griului şi nu se pregătise pentru semănat nici o palmă de pămînt. Adăugind la aceste fapte şi situaţia întîlnită de noi că în cîmp unde lucrau numai 50 la sută din tractoarele şi maşinile în dotare şi că la recoltări erau mobilizaţi ua număr mult zolire şi avînd un număr mare de seminţe de buruieni în sol — ca urmare a neexecutării la timp a lucrărilor de întreţinere şi ierbicidare — lucrătorii acestor ferme nu intervin nici în această toamnă cu toată energia pentru ridicarea fertilităţii solului şi pentru o mai raţională amplasare a culturilor păiose de toamnă. Astfel, deşi planul de măsuri prevede ca acţiunea de fertilizare a solurilor să se execute cu nitrocalcar şi gunoi de grajd, arăturile efectuate pînă în prezent s-au executat fără ca în prealabil pe sol să se fi împrăştiat aceste îngrăşăminte şi — de ce n-am spune-o ! — nici repartiţia primită pentru aceste îngrăşăminte n-a fost ridicată de la furnizor. Consiliul de administraţie (director ing. Traian Buţa) şi comitetul sindicatului din întreprindere trebuie să-şi organizeze In aşa fel munca, Incit să fie cit mai aproape de fermele rămase în urmă şi să-i ajute concret pe fermieri şi mecanizatori să iasă cit mai urgent din impasul în care se află. Intr-un mod nejustificat de inegal se desfăşoară lucrările de sezon şi în cooperativele agricole de producţie. Astfel, în timp ce mecanizatorii de la secţiile care deservesc cooperativele agricole de producţie din Băleni-Români, Băleni-Sîrbi, Cătunu, Crovu şi Dragomireşti au executat în întregime arăturile de vară şi au pregătit toate tarlalele ce urmează a fi semănate cu grîu după culturile bune premergătoare care au eliberat devreme terenul, la secţiile de mecanizare ale S.M.A.-urilor Gura Ocniţei, Crînguri şi Mătăsaru lucrările de fertilizare şi arături sunt mult rămase în urmă. Cooperativele agricole de producţie din Cornăţelu, Morteni şi Ioneşti mai au şi în prezent de atat 500—600 hectare din suprafaţa eliberată. Extrem de critică este şi situaţia aprovizionării şi condiţionării necesarului de sămînţă. Cîteva date sunt edificatoare. Faţă de necesarul de 10 500 tone de sămînţă de grîu pînă la această dată numai 2 500 tone au puritatea şi germinaţia controlată. De asemenea, în judeţ se preconizează în urma selecţionărilor repetate un deficit de peste 1 400 tone de seminţe. Toate aceste neajunsuri impun o mai mare mobilitate a muncii de îndrumare şi organizare pe care trebuie să o desfăşoare în prezent comandamentele comunale şi cadrele direcţiei generale agricole judeţene. Consiliile judeţene ale sindicatelor, comitetele sindicatelor din unităţile agricole de producţie şi cele din comune sunt deopotrivă obligate să-şi organizeze munca în aşa fel, încît prin metode eficiente specifice activităţii sindicale să contribuie din plin la executarea practică a tuturor lucrărilor stabilite în programul de acţiune hotărît pentru actuala campanie. Ing. P. ANGHEL Pagina a 8-a . VWWAAA/NA/VVWVCÎ TELEX • TELEX Răspunsuri ale ministereloi la propunerile făcute in adunările generale ale salariaţilor MINISTERUL CONSTRUCŢIILOR INDUSTRIALE In telexul publicat în ziua de 26.VIII.1971 arătam că la adunarea generală a salariaţilor de la întreprinderea de aparataje şi accesorii pentru instalaţii în construcţii, din Alexandria, judeţul Teleorman, tovarăşul Dumitru Baboi, şef de echipă şi inginer Zoe Popescu solicitau ministerului să ia măsuri pentru a se asigura comenzi la nivelul planului anual cît şi asigurarea cu comenzi la nivelul capacităţii proiectate pentru linia tehnologică de tubulatură şi piese de ventilaţie. Studiind cu atenţie propunerile făcute, tovarăşul inginer Al. Dumitriu, secretar general in Ministerul Construcţiilor Industriale, a dat următorul răspuns : „Pentru acoperirea cu comenzi a unităţii respective au fost iniţiate o serie de măsuri din care în ziua de 27 iulie a.c. a fost publicată în ziarul nostru propunerea făcută de Nicolae Alexandru în adunarea reprezentanţilor salariaţilor privind repartizarea unui medic stomatolog întreprinderii de utilaje şi piese de schimb pentru industria materialelor de construcţii din Bucureşti. Răspunzînd la această problemă, remenţionăm : organizarea unor doar sfătuiri cu delegaţii principalelor institute cu proiectări şi a întreprinderilor de instalaţii, emiterea unui Ordin al ministrului, prin care se interzice execuţia în alte unităţi a produselor din fabricaţia IAAIC Alexandria, ofertarea către export a unor produse etc. Pentru perioada imediat următoare s-a hotărît trimiterea din nou a unor delegaţi din centrală la principalii beneficiari pentru propagandă tehnică şi pentru înlocuirea produselor folosite în prezent în instalaţii de încălzire şi ventilaţii cu produse noi din fabricaţia IAAIC Alexandria, preluarea de la alte unităţi ale centralei a unor comenzi ce pot fi executate la Alexandria, reluarea discuţiilor cu proiectanţii etc. Iarăşul inginer V. Paşcanu, director general adjunct în cadrul M.I.M.C. a arătat că propunerea făcută în adunarea reprezentanţilor salariaţilor a fost soluţionată prin intermediul Direcţiei Sanitare a municipiului Bucureşti care a fost de acord să dirijeze trei zile pe săptămînă un medic stomatolog (dr. Matei Gheorghe) la această uzină. MINISTERUL INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII în judeţul Mureş Construcţiile zootehnice au nevoie de... acoperiş! In unităţile agricole din judeţul Mureş se află in construcţie aproape 100 de obiective zootehnice, între altele se construiesc noi grajduri moderne şi sunt extinse cele existente. Pe multe şantiere, unde beneficiarii şi executanţii manifestă preocuparea cuvenită, stadiul lucrărilor este avansat. Cu eforturi şi mijloace proprii I.A.S.-urile au înălţat în roşu 9 grajduri noi pentru vaci şi tineret bovin. Au ajuns în fază avansată grajduri care se construiesc în cadrul C.A.P. Reghin şi asociaţia intercooperatistă pentru creşterea vacilor de la Albeşti-Viişoara. Pe alte şantiere, însă, unde nu s-a acţionat operativ, cu hotărîre, deşi anotimpul friguros se apropie, lucrările sînt mult rămase în urmă. In cadrul I.A.S. Tîrgu Mureş (ferma Sinvasin) urmează să se construiască un grajd pentru 200 de vaci tinere. Aici, deşi există documentaţia necesară, se tărăgănează atacarea lucrărilor. Tot la aceată întreprindere sunt mult rămase în urmă şi lucrările la adăposturile pentru 920 de viţei. De asemenea, la C.A.P. Dumbrăveni, întreprinderea locativă de prestări Tîrgu Mureş, care a început construcţia unui grajd, nu a reuşit să execute pînă acum decit fundaţia. Ba mai mult, aici încă nu se ştie de unde se vor procura unele materiale, cum şi în ce condiţii se vor confecţiona elementele prefabricate. Reţine atenţia şi faptul că, deşi anotimpul ploios se apropie, multe din grajdurile noi aflate în construcţie nu au încă acoperiş. Şi aceasta deoarece şantierele încă nu au fost aprovizionate cu cele necesare. Bunăoară I.A.S. Reghin mai are nevoie de incă 12 000 plăci de azbociment ca să poată acoperi grajdurile începute. Situaţii asemănătoare se constată şi la I.A.S. Seuca, Sighişoara şi Tg. Mureş. Ritmul în care se execută lucrările la adăposturile noi şi la cele în dezvoltare se cere grabnic accelerat. Pentru aceasta însă, atît beneficiarii cît şi constructorii trebuie impulsionaţi şi sprijiniţi să ia grabnic măsurile cuvenite. Este de datoria organelor agricole judeţene să acţioneze ferm în această direcţie. VIOREL MEGHEŞ