Munca, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7478-7504)

1971-12-08 / nr. 7484

Proletari din toate țârile, unifi-va / ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7484 Miercuri 8 decembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani SUNT MÂHNIT CĂ NU POT FOLOSI DIN PLIN MAŞINA LA CARE LUCREZ Fabrica de maşini-unelte şi agregate la care lucrez a fost înzestrată cu preţul unor eforturi valutare considerabile, cu maşini moderne de mare randament, la nivelul tehnicii mondiale. Ceea ce ne preocupă în momentul de faţă pe toţi cei care ne desfăşurăm activitatea aici — în dubla calitate de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie — este găsirea unor forme de organizare care să asigure utilizarea cit mai deplină a fondului de timp al maşinilor, înlăturarea tuturor deficienţelor care fac ca maşinile să stea uneori, în loc să producă. Aşa cum a reieşit din dezbaterile recentei plenare a C.C. al P.C.R. şi din lucrările Marii Adunări Naţionale, partidul, statul nostru, întregul popor aşteaptă de la noi cei care lucrăm în fabrici şi uzine ca de pe aceleaşi maşini şi utilaje, să obţinem — prin folosirea lor mai bună — o producţie sporită, economisind astfel fondurile valutare. In fabrica noastră, în secţia mecanică grea în care lucrez, s-au luat o serie de măsuri pentru generalizarea schimbului II, încărcarea corectă a maşinilor, aprovizionarea cu piese şi scule, întreţinerea utilajelor, precum şi organizarea de expuneri şi conferinţe pentru lărgirea orizontului cunoaşterii, ceea ce a permis ca la „bohrwerkuri“ (63,7 la sută) „freze portaie“ (69,9 la sută) maşini de rectificat ghidaje (64,2 la sută) indicii de utilizare a maşinilor să înregistreze creşteri faţă de alte perioade. Din dezbaterile ultimei adunări generale a oamenilor muncii, ca şi din adunările de grupă sindicală, am reţinut însă că în fabrica noastră, în secţiile direct productive (de bază) Indicele de utilizare a maşinilor (54,8 la sută) la sfîrşitul trimestrului III nu se situează la nivelul cerinţelor puse de partid în faţa noastră. Ce ne Împiedică pe noi să folosim mai bine maşinile, tehnica nouă, cu care este dotată fabrica ? După părerea mea şi a altor muncitori din secţia uzinaj greu, modul cum ne sunt livrate piesele turnate de către furnizori, şi mai ales calitatea acestor piese, influenţează hotărîtor asupra gradului de folosire atit a maşinilor cit şi a forţei de muncă calificate. Iată despre ce este vorba. Anul acesta secţia noastră a avut de lucrat piese pentru strunguri Carusel de 3 200 mm a căror repere turnate le asigură uzinele 23 August. „Corpurile masei" piese de bază în execuţia acestor maşini au prezentat in timpul prelucrării fisuri — defecte de turnare — fapt pentru care, s-a hotărit rebutarea lor , au urmat nenumărate discuţii cu furnizorul — timp în care nu s-a putut trece la execuţia altor piese, fapt care a influenţat negativ folosirea unor maşini de mare randament — bohrwerkuri, strunguri, Carusel, etc. — iar în fi-. nal nu s-a realizat nici sarcina de plan la acest sortiment. De curînd am lucrat la finisarea suportului de la AF 125 şi a carcasei portbresă de la AF 85. După o funcţionare de circa 20 ore a maşinii, cînd ajunsesem la ultima operaţie de finisaj, am constatat că piesele respective au pori din turnare şi au fost rebutate. Mai poate fi vorba de utilizarea mai bună a utilajelor, cînd o maşină, cum este bohrwerkul pe care lucrez — importat cu bani grei din Italia — a funcţionat peste 20 de ore degeaba ? Mă mîhneşte pur şi simplu faptul că eu, muncitor de cea mai inaltă calificare, îmi irosesc munca, datorită slabei calităţi a pieselor turnate, neputînd preda la termen secţiei montaj piesele respective. Nu aş fi ridicat această problemă, dar aşa cum a reieşit din adunarea de grupă sindicală, ea are o importanţă capitală pentru realizarea planului uzinei, deoarece pe 10 luni din totalul pieselor prelucrate primite de la uzinele 23 August, 19,7 la sută au fost rebutate, iar remanierile au dus la consumarea a 33 965 ore maşini. Din cauza rebuturilor şi remanierilor la piesele primite de la furnizorii noştri s-au irosit un mare număr de ore maşină care reprezintă în final capacitatea, secţiei uzinaj greu pe 71 de zile lucrătoare. Creşterea indicelui de utilizare a maşinilor este influenţată hotăritor de asigurarea forţei de muncă necesare, de creşterea calificării acesteia şi mai ales de ridicarea nivelului conştiinţei socialiste a fiecăruia, în aşa fel ca timpul de lucru să fie din plin utilizat. Ca urmare a preocupării comitetului oamenilor muncii, a comitetului sindicatului, structura efectivului de muncitori a suferit modificări esenţiale, în sensul că ponderea muncitorilor tineri absolvenţi de şcoli profesionale şi cursuri de calificare a crescut de la 41 la sută în 1969 la circa 56 la sută, fapt care a influenţat negativ asupra folosirii fondului de timp. Avem muncitori în uzina şi în secţia noastră ca, de pildă Dumitru Stancu, Ştefan Moţoi sau Niculae Meiu cu care ne mîndrim, deoarece sunt exemplu (Continuare in pag. a 4-a) Ne scrie muncitorul bohrwerkist MIHALACHE NICULESCU de la Fabrica de maşini-unelte şi agregate-Bucureşti Produse suplimentare livrate economiei naţionale COLECTIVELE DE MUNCA DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE JUDEȚULUI SIBIU au raportat îndeplinirea angajamentelor anuale asumate în întrecerea socialistă realizînd, pînă acum, peste prevederile planului, o producție globală în valoare de 219 000 000 lei şi o producţie marfă în valoare de 269 000 000 lei. Pînă acum oamenii muncii sibieni au livrat suplimentar economiei naţionale aproape 5 900 tone acid sulfuric, 54 autobasculante, confecţii textile in valoare de 10 771 000 lei, încălţăminte in valoare de 5 259 000 lei, mobilă în valoare de 1 000 000 lei şi alte produse. Printre unităţile care au contribuit în mod deosebit la obţinerea acestor rezultate de seamă se numără Uzina metalurgică de metale neferoase Copşa Mică, Uzina ,,Independenţa“, Uzina de piese auto Sibiu, Fabrica „Libertatea" din Sibiu, Fabrica de geamuri Mediaş, Uzinele textile Cisnădie, Fabrica de tricotaj Agnita şi altele. (ION VIDRIGHIN). Dumneavoastră veniţi * la Casa de cultură a sindicatelor? DA! ATUNCI GÎND PROGRAMUL CORESPUNDE CERINŢELOR NOASTRE Oraş cu alese rezonanţe In cronica noastră istorică, amintindu-ni-l pe Roman Muşat Voievod (poate întemeietorul), pe Alexandru cel Bun şi pe Ştefan cel Mare , oraş urcînd pe firul tradiţiei culturale înzestrată de numele lui Dosoftei şi Miron Costin . Romanul îşi afirmă, la scară contemporană, ca toate localităţile ţării, coordonatele industriale şi fructifică largile sale posibilităţi cultural-artistice. Iată-ne la Casa de cultură a sindicatelor. AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA^ Recent inaugurată, casa de cultură începe să se impună în viaţa culturală a oraşului ca o instituţie catalizatoare prin ideile însumate manifestărilor sale, ca un centru activ de educaţie şi îndrumător de prestigiu în domeniul cultural-artistic al locuitorilor. Sigur, realizarea competentă a unor asemenea deziderate implică iniţiative desfăşurate multidirecţional, concretizate printr-un complex de modalităţi cultural-educative. Pe teme de etica muncii Reîntîlnire „Poate că in viitor, acelaşi gazetar — sau poate altul — va scrie In sfirşit, reportajul ratat azi...“ Aşa încheiam in urmă cu cîţiva ani, un articol despre inginerii Suzana Milea şi Marian Fanaite, proaspeţi absolvenţi, pentru faptul că, repartizaţi în poducţie, manifestau o totală delăsare la noile lor locuri de muncă, dezamăgind astfel speranţele colectivului de la uzina „Progresul“-Brăila, colectiv care-i primise cu toată încrederea. Am dorit să ştiu ce s-a întîmplat cu aceşti tineri , mai sunt oare, acolo ? Cum se comportă, cum muncesc acum ? M-am interesat, mai intii, de Marian Panaite. Da, lucra în continuare la aceeaşi întreprindere şi — plăcută surpriză — oamenii cu care am discutat, aveau cuvinte de caldă apreciere asupra activităţii sale. Constantin Bănică, secretarul comitetului sindicatului, mi-a relatat faptul că nu demult, ing. Pansis carea mineună cu inginerul Dumitru Neagu formează cel mai redutabil tandem de specialişti în tehnologia sudurii de la „Progresul“, a executat, ireproşabil, lucrări de sudură la o instalaţie de cocsare, de dimensiuni neobişnuite şi, în treacăt spus, această comandă, datorită dificultăţilor pe care le ridica, fusese refuzată de alte Întreprinderi. Aşadar, mi-a fost greu să-mi reintilnesc „eroul negativ“ de altădată. O reîntilnire, mărturisesc, nu lipsită de emoţie : — Ce-ai făcut de cînd nu ne-am mai văzut tovarășe Marian Panaite ? — Ceea ce trebuia, dar nu făceam pe atunci : am muncit cu pasiune in profesia mea. — Vrei să-mi spui cum s-a petrecut metamorfoza 7 Esti azi inginerul comunist despre care se vorbește in uzină cu stimă și respect 7 — Sint cinci ani de atunci ; greu de spus în cîteva cuvinte, totuşi... După apariţia articolului, colectivul de la cazangerie — unde fusesem repartizat — mi-a spus-o deschis : „Avem mare nevoie de specialişti în producţie, nu pe... schemă, tovarăşe inginer ! Venit de curînd în rîndul nostru, nu te cunoaştem prea bine. Un lucru însă-i cert : ceva nu este în regulă şi dumneata trebuie să-ţi dai primul seama despre ce e vorba !“ La scurt timp după aceasta, inginerul şef Nicolae Coponcea a purtat o lungădiscuţie cu mine , mai Intii, despre facultate, profesori. Interviu realizat de AUREL CODREANU (Continuare In pag. a 4-a) . In mijlocul pădurilor de legendă ale Bucovinei, o dată cu vasta acţiune iniţiată de partid in vederea valorificării bogăţiilor subsolului românesc au apărut complexe instalaţii industriale. In clişeu, moderna staţie de dotare a Exploatării miniere de la Leșul Ursului — Sursa Îmbogăţirii continue a programului nostru şi a finalizării lui politico-educative — ne spunea George Mihalache, directorul casei de cultură — o reprezintă receptivitatea la propunerile şi cerinţele publicului. Având o îndelungată experienţă (până a fi directorul casei de cultură a fost 11 ani director al clubului Uzinei de ţevi), tovarăşul George Mihalache ne-a relevat unele aspecte, după părerea noastră importante, privind întocmirea şi realizarea concretă, practică a programului de manifestări politice şi cultural-educative, in lumina sarcinilor ce revin caselor de cultură cuprinse in Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie. Un program care se distinge prin conţinutul actual al acţiunilor , prin faptul că aceste acţiuni răspund unor AAAAAAA*V*AAA*AAAAAAA cerinţe diferenţiate ale publicului şi se desfăşoară sub multiple forme (conferinţe, simpozioane, întrebări şi răspunsuri, mese rotunde, cercuri tehnice şi artistice etc), sporindu-le astfel sfera de cuprindere şi puterea de influenţare. In ansamblu, programul casei de cultură, OCTAVIAN NICA (Continuare in pag. a 4-a) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P.M.U.P. Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Paridului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cit şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socialiste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră-Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea problemelor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi ; aceste relaţii au dobîndit un conţinut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspiraţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegaţii, de informaţii, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaştere reciprocă a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona cu consecvenţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor românopolone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru popor înfăptuieşte neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creşterii avuţiei, naţionale, a apropierii de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creşterea însemnată a salariilor şi a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum şi sporirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obţinute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depăşite — demonstrează realismul prevederilor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor român acţionează pentru transpunerea lui în viaţă. Dezvoltăm economia naţională în strînsă colaborare cu ţările socialiste, acordăm o atenţie deosebită promovării formelor noi de cooperare în producţie şi în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanţa Programului complex al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la Bucureşti. Intensificăm, totodată, relaţiile noastre cu toate ţările, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un şir de măsuri pentru perfecţionarea conducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, a relaţiilor de producţie, a creat, în toate întreprinderile şi unităţile economicosociale, organe de conducere colectivă din care fac parte şi oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producţie ; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe, dezvoltăm în forme noi democraţia socialistă. Acordînd o atenţie deosebită ridicării conştiinţei socialiste a întregului popor, recent Comitetul Central al partidului a elaborat un program de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi de educaţie socialistă, de aşezare a relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, asigurăm condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a învăţămîntului, ştiinţei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid şi multilateral al întregii societăţi socialiste. Acţionînd pentru desfăşurarea cu succes a întregii opere de construcţie socialistă, partidul nostru îşi îndeplineşte atît înaltele sale îndatoriri faţă de propriul popor, cit şi datoria internaţionalistă, de răspundere faţă de clasa muncitoare de pretutindeni, faţă de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianţa şi colaborarea cu toate ţările socialiste Relaţiile de tip nou, internaţionaliste, dintre ţările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea şi progresul fiecărei naţiuni socialiste, a tuturor ţărilor socialiste — ca state suverane, egale în drepturi — la cauza unităţii şi coeziunii lor. Considerăm că deosebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relaţiile interstatale, că trebuie acţionat pentru înlăturarea divergenţelor şi găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce uneşte ţările socialiste, să se dezvolte între ele relaţii strînse de colaborare întemeiată pe stimă şi încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toate statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor care preocupă omenirea, România desfăşoară o politică activă de extindere a relaţiilor cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, îşi aduce contribuţia la promovarea înţelegerii şi apropierii între popoare. La baza relaţiilor cu toate statele situăm principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc , pe care viaţa le-a confirmat pe deplin drept singurele care pot asigura dezvoltarea unor raporturi normale între ţări şi popoare. Ţara noastră se preocupă consecvent de înfăptuirea securităţii pe continentul european, de instaurarea unor relaţii care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile interstatale, să asigure colaborarea largă, neîngrădită a tuturor ţărilor Considerăm că ratificarea cit mai neîntîrziată a tratatelor între U.R.S.S. şi Republica Federală a Germaniei, între Republica Populară Polonă şi Republica Federală a Germaniei, acordul la care s-a ajuns în problema Berlinului occidental ca şi desfăşurarea şi încheierea cu succes a tratativelor dintre cele două state germane, precum şi dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Socialistă Cehoslovacă sunt menite să favorizeze noi paşi înainte pe calea securităţii europene. Apreciind condiţiile favorabile existente, credem că este necesar să se acţioneze pentru trecerea la pregătirea multilaterală a conferinţei, consacrată securităţii europene, astfel incit ca să poată avea loc anul viitor.Ne pronunţăm, totodată, pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate în Balcani, pentru transformarea acestora într-o zonă denuclearizată, într-o regiune a colaborării, înţelegerii şi păcii. Condamnînd cu fermitate politica cercurilor imperialiste, reacţionare, de dominaţie şi agresiune, de dictat şi amestec în treburile interne ale altor popoare, partidul şi guvernul român sprijină cu fermitate lupta eroică a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din Peninsula Indochineză, se pronunţă pentru încetarea actelor de război şi retragerea tuturor trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor din această zonă. De asemenea, ne pronunţăm pentru soluţionarea, în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967, a conflictului din Orientul Mijlociu. In actualele condiţii internaţionale trebuie acţionat ca problemele litigioase dintre state să fie rezolvate pe cale politică, prin tratative paşnice, pentru a se pune capăt focarelor de conflicte şi încordare existente şi a se împiedica ivirea de noi surse de tensiune care ar putea pune în primejdie pacea popoarelor lumii. Acordăm o deosebită atenţie luptei pentru înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, mobilizării largi a popoarelor lumii pentru a impune măsuri concrete în această direcţie-Republica Socialistă România sprijină activ lupta de eliberare naţională a popoarelor de sub dominaţia străină, dezvoltă colaborarea cu ţările care au scuturat jugul colonial şi care luptă pentru dezvoltarea lor independentă pe calea progresului şi păcii, considerînd că aceasta face parte integrantă din lupta împotriva imperialismului. Partidul nostru acţionează cu consecvenţă pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi solidaritate frăţească cu toate partidele frăţeşti, pentru depăşirea dificultăţilor existente şi restabilirea pe o bază nouă, principială, a unităţii şi colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, în acelaşi timp, partidul nostru dezvoltă relaţii cu celelalte forţe revoluţionare, cu partidele socialiste şi social-democrate, cu mişcările de eliberare naţională şi cu alte mişcări democratice şi progresiste, hotărit să-şi aducă întreaga sa contribuţie la întărirea forţelor antiimperialiste din lumea întreagă. Stimaţi tovarăşi, In încheiere, doresc să-mi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare spre binele ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Doresc să urez partidului dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii succes deplin în înfăptuirea programului ce va fi adoptat de Congres pentru dezvoltarea economiei, a întregii vieţi sociale, pentru bunăstarea şi fericirea poporului polonez. Trăiască prietenia şi colaborarea frăţească dintre popoarele român şi polonez, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez ! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste ! Trăiască socialismul ! Trăiască pacea ! Cuvântarea a fost subliniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. • MUNCITORII, TEHNICIENII ŞI INGINERII FABRICII DE PIELĂRIE Şl ÎNCĂLŢĂMINTE DIN CLUJ au realizat cu aproape o lună de zile înainte de termen sarcinile de plan pe anul 1971. Pînă la sfîrşitul lunii decembrie, potrivit calculelor preliminare, valoarea producţiei globale realizată peste prevederile planului anual va fi de 25 milioane lei, cea a producţiei marfă de 28 milioane lei, iar valoarea producţiei marfă vîndută şi încasată de 60 milioane lei. (Marin Oprea). • NUMEROASE UNITĂŢI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL COVASNA raportează îndeplinirea încă de pe acum a sarcinilor anuale la producţia globală şi marfă, intre acestea se numără FABRICA DE CONFECŢII „SECUIANA“ ŞI INTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALA „POLIPROD“ DIN TG. SECUIESC, FABRICA DE ŢIGĂRI DIN SFINTU GHEORGHE, DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE DRUMURI ŞI PODURI COVASNA. (Ilie Mihalea). • TRUSTUL DE CONSTRUCŢII GALAŢI şi-a îndeplinit planul anual la toţi indicatorii tehnico-economici. Indeplinindu-şi, odată cu aceasta şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe 1971 constructorii din cadrul Trustului au predat înainte de termenele planificate 150 de apartamente, o grădiniţă cu copii de 112 locuri, 2 şcoli cu cite 16 clase - una la Galaţi - alta in oraşul CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Bereşti, un internat de 200 locuri şi alte obiective. (Mircea Cişman). • COLECTIVUL EXPLOATĂRII MINIERE RODNA DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NASĂUD a realizat cu o lună de zile înainte de termen planul anual la producţia globală şi marfă. De menţionat că la începutul anului şi pînă acum unităţile economice din judeţ au realizat peste prevederile planului 1 100 mc cherestea de răşinoase şi fag, 57 000 cahle teracotă, peste 400 tone carne și preparate din carne și alte produse. (Marin Oprea).